163 matches
-
fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280008_a_281337]
-
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276157_a_277486]
-
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247438_a_248767]
-
fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
notelor acordate separat pentru probele a)-d). Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție minimum nota 5 (cinci). Proba de muzică Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a două sau 3 cântece la alegerea comisiei dintr-o listă de 5 cântece prezentate de candidat; ... b) reproducerea de fragmente ritmico-melodice; ... c) citirea notelor pe portativ; ... d) reproducerea de intervale și formule ritmice; ... e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192413_a_193742]
-
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257694_a_259023]
-
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. ... (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. ... (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249786_a_251115]
-
Ortodoxe Ruse, obiectele de studiu fiind următoarele: religia, limbile slava bisericească și rusa,cântul bisericesc, aritmetica, caligrafia, istoria Rusiei, geografia, fizica, igiena si didactica. Absolvenții școlilor erau angajați în calitate de învațători in școlile bisericești parohiale și în cele de învățare a scris-cititului, iar unii dintre ei iși continuau studiile în seminarele pedagogice (școli normale de un grad mai înalt în sistemul invățământului din Imperiul Rus). Clădirea școlii a fost costruită în 1902. În anul 1904-1905, au fost întroduse ore de agricultură. Școala-model
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
în 1902. În anul 1904-1905, au fost întroduse ore de agricultură. Școala-model bisericească parohială de pe langa Scoala normala din Baraboi a fost deschisă concomitent cu școala normală. Avea o singura clasă și activa în clădirea școlii normale. Școala de învățare a scris-cititului din Baraboi a fost deschisă in 1898. Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era inclusă în volostea Copăceanca. Avea 301 case cu o populație de 2.003 oameni, o biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Țăranii posedă pământ 2
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ împroprietărit (acordat țăranilor în virtutea legii agrare din 1868) și 1120 desetine de pământ propriu al locuitorilor. În 1917 Școala de învățare a scris-cititului se reorganizează în Școala bisericeasc parohială de doua clase. Între 15 mai și 1 iunie 1918, Directoratul Instrucțiunii Publice al Basarabiei a organizat în orașul Bălți cursuri pedagogice pentru invățătorii din raza județului Bălți. La aceste cursuri au participat și
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
sau dimpotrivă, conține adăugiri de elemente ce nu figurează în textul respectiv. Forme variate de dislexo-disgrafie pot apărea și după achiziția deprinderilor citit-scrisului ca urmare a instalării unor factori inoportuni, dezorganizatori. Ca și alte handicapuri de limbaj, și cele ale scris-cititului pot provoca o serie de tulburări de comportament cu tendințe de agravare o dată cu creșterea copilului și al conștientizării handicapului respectiv. În plus pot să apară eșecuri școlare repetate ce amplifica tulburările de comportament și care pot determina o seama de
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
citeau între ei. De aceea, triada scriitor-operă-cititor apărea celor din afară drept un univers închis, al celor care stăpânesc cuvântul și, prin el, lumea înconjurătoare. Literatura, scriitorul, opera se bucurau de un prestigiu consolidat în primul rând de dificultatea învățării scris-cititului. Platon este apreciat de milenii drept reper al spiritualității în absența confirmării valorii lui prin lectură. Dialogurile sunt un best-seller universal nesusținut de o citire în masă. Până la finele celui de-al doilea mileniu, locul literaturii în societate este unul
Cartea și computerul by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6968_a_8293]
-
inclusiv cu remușcările, toată viața o să fiu nedumirită cum de mi-a ieșit din gură un asemenea porumbel. Era sâmbătă după amiaza, eram fardată ca o mască, eram obosită după prestația de câteva minute, ca după o zi întreagă de scris-citit, eram singură cu Linda. Singură în Univers cu gafa mea inexplicabilă. N-o să uit toată viața. Sun o prietenă, un prieten (Sună un prieten...) și le povestesc. Nu că n-aș fi în stare să țin în mine, ceea ce e
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
gândirea este concretă, situațională, rezolvările sunt de tip mecanic, nu pot fi înțelese relațiile spațiale dintre obiecte; limbajul se însușește, dar vocabularul e restrâns la cuvinte uzuale, vorbirea e imperfectă, cu tulburări de articulare; în cazul în care este deprins scris-cititul, această deprindere este mecanică; atenția este instabilă, memoria este diminuată (uneori poate apărea hipermnezia - așa numiții „idioțisavanți”); imaturitate și labilitate afectivă. Integrarea socială a persoanelor din această categorie este dificilă și nu lipsită de riscuri, dar ele sunt utilizabile, permițând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Editura Cultura-Românească, București, Strada Pitagora, no. 16-18 1937 [1] CARTE de citire cls. a II-a primara, Scrisul Românesc, 1937 [2] CARTE de citire pentru clasa a III-a primara, Socec, 1937 [3] BLĂGĂIALĂ, ION; Spre o nouă metodă a scris-cititului, Arad, Concordia, 1937. [4] CONDEESCU, NICOLAE N., Carte de citire clasa a II-a primara, Lumina, 1937 [5] CONSTANTINESCU, HARITON, Carte de citire clasa a IV-VII - a primara, Socec, 1937 [6] CONSTANTINESCU, HARITON, Carte de citire pentru clasa a II
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a, C, 1963, nr.32, p.5. [16] GROZDAN, D., Școala de 8 ani: plan, programe, manuale [cu un capitol referitor la gramatică], C, 1963, nr.17, p.1, 7. [17] ILIEȘ, CORNELIA, Materialul intuitiv folosit la predarea lecțiilor de scris-citit, Gî, XIV, 1963, nr.690, p.3. [18] MINISTERUL îNVĂȚĂMÎNTULUI, Programa de limba română (Gramatică și lectură literară) pentru clasa a VII-a a școlii de 8 ani, București, 1963. [19] NEDIOGLU, GH., Despre importanța verbelor semiauxiliare, în Rev.Ped.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.175, 1977, 5. [85] PENEȘ MARCELA, Stimularea creativității școlarilor mici în orele de compunere, în Revista de pedagogie, nr. 1, 1977, p. 58-59. [86] Perfecționarea procesului de învățămint. Simpozion. Craiova, 29 mai 1975. Craiova, RUCr
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 12-18. [101] LUCACI MARIA, Cultivarea sentimentului patriotic prin lecțiile de citire la clasele primare, în Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice, Arad, CCD, vol. III, nr. 19, 1979, p. 45-59. [102] LUPAȘ, ELENA, Optimizarea relațiilor în domeniul scris-cititului la clasele IV-V, ȘSăl, nr. 1; 1979, 15-18. [103] M.F., Sesiunea “Predarea limbii române vorbitorilor cu altă limbă maternă”. (Sovata, 27-28 mai 1978). în: BulSȘF, 1979, p. 74-75. [104] MANGRA, MARIA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele sufixe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1987, 98-109 [cu bibl.]. [176] SORIK, CONSTANȚA, îndrumător metodic privind dezvoltarea vorbirii, MlP, 170 [de Elvira Crețu, Constanta Iliescu, Silvia Nichita; Stela Popescu]. [177] STANCIU, ALINA, Comunicarea epistolară uzuală, DMod, 2, 1987, 87-97. [178] STERESCU SÂNTIMBREANU, DOINA, Preliminarii la învățarea scris-cititului, Tribșc 17, nr. 298, 1987, 7 [179] STERESCU, ELENA, Proiect de tehnologie didactică. Clasa a IX-a. Teme: îmbogățirea vocabularului limbii române (mijloace interne: prefixe, sufixe, abrevieri; mijloace externe), BulID Pitești, J, 1987, 78-80. [180] STOICA, IOVA, Considerații privind dezvoltarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
DRĂGOIU, VALERIA; DRĂGOIU, TEODOR, însușirea grafiei cu „â" și „sunt" la clasa I, Tribînv, 5, nr. 4, 1994, 7. [70] DRĂGUȘIN, CAMELIA, Dictarea, ca exercițiu de bază pentru o scriere ortografică, Tribînv, 5, nr. 16, 1994, 7. [71] DUMITRANA, MAGDALENA, Scris-cititul în atenția specialiștilor, RÎP, 17, nr. 3-4, 1994. 136. [72] DUMITRANA, MAGDALENA, Teoria abordării integrale a limbajului. Implicații educaționale la vârsta mică, RÎP, 17, nr. 3-4, 1994, 18-25. [73] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Limba română. Manual pentru clasa a V-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ciclului gimnazial. Ediția a 2a, București, Niculescu, 2002, 269 p. [97] PORUMB, NORINA. De la A la Z, exerciții de limba română pentru clasa I / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, inst. Cornelia Mureșan. - Turda, Hiperborea, 2002. [98] PORUMB, NORINA. Tainele scris-cititului / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, instit. Cornelia Mureșan. Turda, Hiperborea, 2002. [99] ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DANIEL; SIMION EUGEN, (coord.), Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. București, Corint, 2002, 240 p. [100] ROMILA, CECILIA, ANGELA VASILACHE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
apreciere a cantității: - abilitatea de apreciere a elementelor, de grupare, de clasare, de corespondență biunivocă a elementelor unei mulțimi; - capacitatea de coordonare polisenzorială (auditiv‑tactil, tactil‑vizual); - aprecierea tactil‑kinestezică a raporturilor spațiale fine; - aprecierea iluziilor tactile (adâncime, distanță). Învățarea scris-cititului în Braille În 1809, Louis Braille, nevăzător în urma unui accident, a realizat un sistem logic de litere și semne punctiforme, inspirându-se din scrisoarea secretă, folosit[ pe timpul nopții, a unui căpitan din armata franceză. L. Braille a realizat un alfabet
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistem alfabetic, el a ajuns la 64 de combinații, rezultate din schimbarea poziției celor 6 puncte, alcătuind un alphabet punctiform cu 64 de semne în relief. Alfabetul creează aceleași posibilități de exprimare grafică ca și cel în alb-negru. La însușirea scris-cititului în Braille participă 4 analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil și kinestezic. Pe baza analizatorului auditiv se realizează discriminarea fonetică și învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul analizatorului verbo-kinestezic se poate descompune cuvântul în foneme și înțelegerea lui ca unitate semantică, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Mai târziu, această școală și-a diversificat preocupările, în 1933 deschizându-se al doilea curs cu următoarele „materii predate”: pomicultură, agricultură și asociații agricole, creșterea vitelor, albinărit, cooperație și contabilitate țărănească, cunoștințe generale de geografie, istorie, civilizație și deprinderi de scris-citit, propagandă culturală și organizare culturală la sate, igienă, cântece și educație fizică, cunoașterea legilor, „ore de aptitudini fizice și psihice”. La acest al doilea curs au participat 24 de săteni recrutați din 10 comune, între 19 și 42 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]