140 matches
-
p. 12-18. [101] LUCACI MARIA, Cultivarea sentimentului patriotic prin lecțiile de citire la clasele primare, în Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice, Arad, CCD, vol. III, nr. 19, 1979, p. 45-59. [102] LUPAȘ, ELENA, Optimizarea relațiilor în domeniul scris-cititului la clasele IV-V, ȘSăl, nr. 1; 1979, 15-18. [103] M.F., Sesiunea “Predarea limbii române vorbitorilor cu altă limbă maternă”. (Sovata, 27-28 mai 1978). în: BulSȘF, 1979, p. 74-75. [104] MANGRA, MARIA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele sufixe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1987, 98-109 [cu bibl.]. [176] SORIK, CONSTANȚA, îndrumător metodic privind dezvoltarea vorbirii, MlP, 170 [de Elvira Crețu, Constanta Iliescu, Silvia Nichita; Stela Popescu]. [177] STANCIU, ALINA, Comunicarea epistolară uzuală, DMod, 2, 1987, 87-97. [178] STERESCU SÂNTIMBREANU, DOINA, Preliminarii la învățarea scris-cititului, Tribșc 17, nr. 298, 1987, 7 [179] STERESCU, ELENA, Proiect de tehnologie didactică. Clasa a IX-a. Teme: îmbogățirea vocabularului limbii române (mijloace interne: prefixe, sufixe, abrevieri; mijloace externe), BulID Pitești, J, 1987, 78-80. [180] STOICA, IOVA, Considerații privind dezvoltarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ciclului gimnazial. Ediția a 2a, București, Niculescu, 2002, 269 p. [97] PORUMB, NORINA. De la A la Z, exerciții de limba română pentru clasa I / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, inst. Cornelia Mureșan. - Turda, Hiperborea, 2002. [98] PORUMB, NORINA. Tainele scris-cititului / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, instit. Cornelia Mureșan. Turda, Hiperborea, 2002. [99] ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DANIEL; SIMION EUGEN, (coord.), Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. București, Corint, 2002, 240 p. [100] ROMILA, CECILIA, ANGELA VASILACHE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru probele a), b), c) și d). Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție, minimum notă 5 (cinci). PROBA DE MUZICĂ Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a doua sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o lista de 5 cântece prezentate de candidat; ... b) reproducerea de fragmente ritmico-melodice; ... c) citirea notelor pe portativ; ... d) reproducerea de intervale și formule ritmice; ... e
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații de învățare. În vederea unor noi perspective de învățare este necesară alfabetizarea prin scris-citit și socotit în familie și școală, ca parte a învățării în general, învățarea fiind element de dezvoltare psihică și culturală. Pierderea culturii tradiționale este un subiect actual și îngrijorător, iar limba și limbajul favorizează sub toate aspectele înlăturarea acestui fenomen
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
auditive, de memorare auditivă, de diferențiere și identificare corectă a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză și sinteză fonetică a deficientului mental se repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dintre învățare în general și învățarea citit-scrisului în special. Frecvența mai gravă și mai abundentă a dislexo grafiei la debilul mintal față de copilul cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din toate aceste particularități, care dau o notă specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este calea necesară și condiția de bază a inserției socio-afective a lui, cât și fundamentul învățării în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirii. Ea se realizează numai individual iar succesul este determinat de tipul afaziei, de starea somatică satisfăcătoare, de caracterul strict localizat al leziunii, de refacerea brațului drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E. Verzea). Cercetătorii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu care apar și gravitatea lor la lotul cu tulburări dislexo-disgrafice, comparativ cu restul grupului de elevi (al clasei) din care au fost depistați, dar fără tulburări. La copilul normal psihic se constată că în formarea și dezvoltarea abilităților de scris-citit nu este suficientă numai perceperea corectă a limbajului și grafemelor, după cum nici reprezentarea și ordonarea lor în spațiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic-grafic pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar cele două loturi ale limbajului pot fi afectate în mod inegal: uneori deficitul e preponderent în descifrarea foneticii și aceasta sugerează înrudirea cu surditatea verbală, alteori se află în prim plan dificultăți de discriminare și recunoaștere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apărea în planul achiziției scris-cititului. Practică pedagogica arată, de pildă, ca școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur si simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în planul achiziției scris-cititului. Practică pedagogica arată, de pildă, ca școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur si simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor ulterioare. Treptat, scrisul și cititul se vor automatiza, înlesnind trecerea la alte achiziții de tip școlar. Putem aprecia că fiecare copil își are
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să unifice componentele grafice ale morfemelor și grupurile de silabe în cuvinte. În final, elevul din clasa I va ajunge în faza sintetică, în care scrierea devine un obiect de redare grafică, de exprimare a ideilor, a cunoștințelor. 8 Însușirea scris-cititului nu se efectuează în același timp de către toți copiii, deoarece aceștia nu au funcții psihice la fel de dezvoltate. Din constatările practice putem specifică faptul că începutul dificultăților de învățare a citirii și a scrierii este în jurul vârstei de 6 7 ani
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
persistă, însă, după 11 12 ani, sunt considerate factori ai disgrafiei. Unele aspecte caligrafice sunt însușite de către copil chiar în perioada preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada postabecedară. Timpul necesar formării deprinderilor de scris-citit diferă de la un copil la altul, fiind dependent de nivelul de dezvoltare psihică, de metodele didactice folosite de către educator, de ritmul, durata și calitatea exercițiilor efectuate, de motivația copilului etc. De aceea, nu ne putem pronunța asupra diagnosticului de dislexie-disgrafie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poate pune uneori la sfarsitul clasei I, dar, mai sigur, incepand cu clasa a II-a, cănd manifestările dislexo-disgrafice au un caracter constant în tendin]a de a se agrava și nu mai sunt simple oscilații datorate nestăpânirii suficiente a scris-cititului, deficitului de concentrare a atenției sau posibilităților limitate de analiză și sinteză. În general, specialiștii (Ajuriaguerra, J. „Scrisul copilului”, vol I, p. 63) sunt de părere că în antecedențele copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în categoria tulburărilor de dezvoltare, fie în categoria dificultăților de învățare) fac să apară greutăți în însușirea scris-cititului, cu aspecte comune dislexiei-disgrafiei, dar care în mare parte nu sunt dislexii-disgrafii. Alte tulburări pe care le-am întâlnit foarte rar sunt dizartriile, dislaliile audiogene (hipoacuziile), bâlbâiala și rinolalia. Inventariind dificultățile de limbaj pe care le-am observat la elevii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile noastre a fost cel de a le dezvolta limbajul scris-citit, domeniu în care majoritatea elevilor prezentau o întârziere gravă. În diferite secvențe ale procesului educativ, în mod gradat, progresiv și individual, elevii au fost familiarizați cu computerul, au exersat comenzile simple și au învățat să asocieze litera de pe tastatură cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
natură emoțională există un blocaj în dezvoltarea afectivă a copilului cu influențe negative asupra structurii. în vederea asigurării unei bune adaptări școlare încă înainte de intrarea copilului în școală în clasa I, trebuie analizat dacă și în ce măsură el este pregătit pentru însușirea scris-cititului și calculului. Timizii, mai ales cei înceți și slabi temperamental daca nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cineva este competent și la momentul oportun riscă să devină elev cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
un rol definitoriu fiind conștientizat. Instituția școlară prin programele sale de studiu, oferă cunoștințele necesare formării elevilor la această vârstă, prin organizarea și dezvoltarea unor strategii de învățare. Nu trebuie uitat faptul că în această perioadă copilul își formează deprinderea scris-citit și calcul. Disciplina de muncă - programul școlar (orele de curs, realizarea temelor), organizarea timpului liber, a timpului pentru odihnă și refacere, timpul alocat în familie, cu prietenii etc., se formează încă de la fragedă vârstă. Preferințele copiilor spre anumite tipuri de
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
inclusiv cu remușcările, toată viața o să fiu nedumirită cum de mi-a ieșit din gură un asemenea porumbel. Era sâmbătă după amiaza, eram fardată ca o mască, eram obosită după prestația de câteva minute, ca după o zi întreagă de scris-citit, eram singură cu Linda. Singură în Univers cu gafa mea inexplicabilă. N-o să uit toată viața. Sun o prietenă, un prieten (Sună un prieten...) și le povestesc. Nu că n-aș fi în stare să țin în mine, ceea ce e
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Sunt suspendate pentru câteva zeci bune de minute firescul mișcărilor, naturalețea vorbelor, platitudinea tematicii. Se instaurează în schimb altă atmosferă, cu gesturi standardizate, restrictive: ridicatul mâinii, deplasarea spre tablă, ridicarea în momentul răspunsului, așezarea în grupe, așezarea în poziție de scris-citit, abținerea de la orice comentariu care ar exclude preocuparea pe lecție-activitate etc. Limbajul fiecărei discipline este artificial și dacă n-ai stăruința să-l exersezi, rămâi în afara lui. Chinul devine usturător: să stai încremenit zeci de minute ascultând o limbă din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
amestecat cu binele. Scriitorul însă face acest complicat proces de decantare, uneori chiar de anihilare a răului prin demascarea lui. Ceea ce zace ascuns în realitate otrăvind-o, este adus la lumină și curățat prin scris. Aceasta este forța purificatoare a scris-cititului. Scriitorul îi împrumută cititorului forța logosului cu care a fost înzestrat, și este injectat la rându-i cu energia ascultării și înțelegerii. Scriitor și cititor, trăiesc împreună o simbioză care face ca realitatea să se transforme vizibil. Spiritul e singurul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și mizerii fizice (mers desculț și cu capul ras, antrenament complet gol, alimentație insuficientă și mizerabilă, odihnă pe o saltea de trestie și biciuiri repetate pentru formarea deprinderii de a suporta durerea). În rest, o instrucție intelectuală minimală, constând din scris-citit, eventual câteva noțiuni elementare de aritmetică și de cântece militare. Viața permanentă de cazarmă favoriza practica curentă și deschisă a pederastiei. Fetele beneficiau și ele de o instrucție premilitară, formată din exerciții de alergare, marșuri, antrenamente de luptă, aruncarea discului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
suporta cheltuielile școlare numai pentru copiii orfani de război. Părinții își trimiteau copiii la școala particulară, în care preda un singur învățător. Locul de desfășurare al actului didactic era locuința învățătorului sau sub porticele orașului. Aici copiii dobândeau noțiuni de scris-citit, de aritmetică și de muzică, durata procesului de învățământ fiind de 5 până la 7 ani. După vârsta de 14 ani, în tabla de materii școlare a elevului, educația fizică deținea locul precumpănitor. Elevii scriau pe tăblițe cerate (în epoca elenistică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]