146 matches
-
, periodic umoristic și literar apărut la București, săptămânal, între 6 decembrie 1896 și 30 aprilie 1897. La această publicație au colaborat Carol Scrob, Th. D. Speranția, Ion Păun-Pincio, G. Coșbuc, V. D. Păun, M. Gregoriady de Bonacchi și Mihail Sadoveanu, care semna Mihai din Pașcani. Se republică, de asemenea, versuri și proză aparținând lui Vasile Cârlova, Gh. Tăutu, Gr. H. Grandea și câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286839_a_288168]
-
Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
atrași - cel puțin programatic - de orientările mai noi din poezie, de I. Catina și Șt. Cruceanu, poeți „proletari”, de idilicul Dem. Moldovanu și de D. Teleor, ironic în Idilele sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori, semnează I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Al. Macedonski. Se retipăresc poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu, o nuvelă postumă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul, Surugiul, Casa cu numărul 10, Pomul Margaritei, Observațiune asupra d-rei Teste. Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau proze nesemnificative. De remarcat este colaborarea lui Duiliu Zamfirescu cu nuvela Noapte bună. Articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
a adăugat puțin oțet, adunând albușul în jurul gălbenușului cu o furculiță. În tigaie se pot pregăti ochiuri, prăjite în puțin unt bătut spumă, sau ouă jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
gălbenușului cu o furculiță. În tigaie se pot pregăti ochiuri, prăjite în puțin unt bătut spumă, sau ouă jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a prepara omleta umplută, ouăle se bat spumă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a prepara omleta umplută, ouăle se bat spumă, se varsă în tigaie și se prăjește omleta numai pe o parte, pentru ca interiorul să rămână moale; la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M. Gaster, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, C. Mille. A publicat aici și Macedonski, dar foarte puțin: nuvela După perdele (1885), poeziile Ospățul lui Pentaur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
traduceri. Alături de versurile lui Mircea Demetriade, Iuliu C. Săvescu, Al.Obedenaru și Al. Petroff - poezie simbolistă și parnasiană -, în R.l. apar numeroase încercări sentimentale, lipsite de valoare, semnate de Aristide Cantilli, N. Țincu, M. I. Toncescu, N. G. Rădulescu-Niger, Carol Scrob, V. Fărcășanu. Cu proză sunt prezenți D. Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
nu au fost unitare, colaboratorii fiind recrutați din cercurile literare cele mai diverse, și ca orientare, și ca valoare. Versuri au publicat G. Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, N. Beldiceanu, Matilda Cugler-Poni, Ana Ciupagea, Smara, Gheorghe din Moldova, Carol Scrob, Raul Stavri, Th. D. Speranția, I.N. Roman, Radu D. Rosetti, Corneliu Botez, N. Burlănescu-Alin, N.A. Bogdan ș.a. În primii ani N.A. Bogdan este prezent și cu nuvele inspirate din viața satului moldovenesc, cu încercări dramatice și însemnări de călătorie. Deosebit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
Junimea”, „Foișoara”, „Mai nou”, „Din economie”, „Fel de fel”. Cu precădere în „Junimea” și „Foișoara” sunt incluse producțiile cu caracter literar. Poezia este reprezentată de G. Coșbuc (La Paști, Bradul, Mama), Emil Isac (Curcubeu, Cântec, Pe lac) ori de Carol Scrob, Maria Cunțan, N. Rădulescu-Niger, Theodor A. Bogdan, Alexandru Aciu, Antoniu Popp, Petre Dulfu, Grigoriu Pop, Veronica din Selagiu ș.a. Proză publică I. Pop-Reteganul și I. Georgescu. Cât privește publicistica, de semnalat sunt articolul lui N. Iorga Învățături din viața lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
ș.a. Se mai dau tălmăciri din Ossian (Ruinele Selenei), Byron, Voltaire, Pușkin (Fiica căpitanului), dar și câteva nuvele mediocre sau melodrame, cărora nu li se menționează autorul. Mai pot fi întâlnite numele lui I. C. Fundescu, I. S. Spartali și Carol Scrob. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O. Iosif, V.A.Urechia, E.D.O. Sevastos, I. PopReteganul, Tr. Demetrescu, G. Coșbuc, C. Bălăcescu, Z. Bârsan, C. Morariu, C. Dulfu, V. Pop, C. Scrob, N. RădulescuNiger, Al. Vlahuță, S. TeodorescuKirileanu, C. Negruzzi, A. Basarabescu, A. Cuza, Al. Depărățeanu, G. Tutoveanu, I.I. Nistor, M. Bălan ș.a. * Calendariul pe anul ordinariu 1886-1895 Calendariul pe anul ordinariu 1886, Cernăuți, 18861895 * Calendariul pe anii 1896-1924 Calendariul pe anii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui politică și toată ura împotriva liberalilor, se relevă și se impune. De aci înainte Eminescu rămâne, căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se relevă și se impune. De aci înainte Eminescu rămâne, căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul tău Ca să simți precum simt eu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câmpii. Aceste două bucăți plac mult bucureștenilor, aceste două cântece devin cântecele la modă; nu este petrecere în Herăstrău, la „Leul și cârnatul“ sau prin celelalte grădini, unde lăutarii să nu cânte și să nu repete neîncetat operele lui Carol Scrob. Dar poetul, care dedea atâtea speranțe, s-a oprit aci; nimic din ceea ce a mai scris după aceea n-a mai plăcut și n-a mai pasionat.154 Asediul Plevnei se prelungește și începe să obosească opinia publică.155 Încep
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două regimente de honvezi unguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt Dor de răzbunare („Aș voi din piept să-mi scot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Schiletti, G.: 82 Schiller, Friedrich von: 107, 270 Schina (colonel, 1875): 255 Schina, P.E.: 364 Schipek (frații: Ferdinand, Franz și Heinrich; „vioriști“): 145, 284 Schlesinger: 123 Scorțeanu, Paul (n. Sachelarie): 8, 23, 228, 229, 231, 251, 253 Scorțeanu, Tase: 255 Scrob, Carol: 386, 387 Scurtescu, Nicolae V.: 87, 93, 172, 173, 218 Sefendache, Gh.: 62 Segărceanu (căpitan, 1874): 202, 405 Seraphine (șansonetistă): 303 Serghiescu, Al. 228, 229, 253 Serghiadi (concesionar): 138 Sergiu (mare duce): 360 Sergiu, Dimitrie: 300, 337, 403 Serurie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bârseanu, Aurel Ciato, George Simu, Lucreția Suciu-Rudow, V.B. Muntenescu, Petrea de la Cluj (P. Conda), O. Bocea, Viora Magdu, Elena din Ardeal și Emilia Sabo, fie unor autori mai cunoscuți de peste munți, printre care M. Gregoriady de Bonacchi, Gh. Becescu-Silvan, Carol Scrob, Iuliu I. Roșca. Se tipărește și literatură populară, culeasă de Antoniu Popp, se dau anecdote versificate de I. Cândea și Petre Dulfu. Din Heine și Platen traduce frecvent M. Gregoriady de Bonacchi, Camil B. (Ieronim G. Barițiu) transpune din Teofrast
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
de același profil Pamfil Șeicaru. Apare și numele lui N. Iorga, cu o scurtă notă. Literatura inserată este didactică, legată de evenimentele și de ciclurile școlare. Poezia (originală și republicări) aparține lui I. Nenițescu, G. Coșbuc, I. U. Soricu, Carol Scrob, G. Tutoveanu, Scipione Bădescu, Mircea Rădulescu, Horia Furtună, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Al. Iacobescu, H.G. Lecca, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Al. Vlahuță, G. Topîrceanu, O. Goga, Aron Cotruș, V. Voiculescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Zaharia Bârsan. Autori ai unor piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
la oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări scăldate printre ouă prăjite, fursecuri și alte bunătăți făceau munca aceea de rob mai omenească. Rodica era singură acasă și atmosfera aceea o apăsa într-un mod ciudat. La amiază voi găsi ouă în cuibare și am să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor sătenilor din Moldova, de care se poate spune că este un aliment național. − Da’ noi n-am venit să chefuim aici, vrem să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
V. Alecsandri. Cu încercări de critică literară colaborează Bonifaciu Florescu, Ștefan Vellescu, Traian Demetrescu și N. D. Georgian. Alături de Toncescu, au mai publicat versuri Mircea Demetriade, Traian Demetrescu, C. Mille, I. I. Truțescu, H. Rănișteanu (H. Rheinstein), Al. Negrișanu-Nenoveanu, Carol Scrob și Ștefan Vellescu. Este posibil ca poezia Pe când cerul vieții mele a lui Iuliu Cezar Săvescu (apărută în septembrie 1888) să reprezinte debutul literar al poetului. Scrierile în proză aparțin lui D. Teleor, I. S. Spartali, Aug. R. Clavel, Bonifaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288749_a_290078]