146 matches
-
Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau George Ranetti și Grigore Ventura, iar Victor Anestin susține multă vreme o informată cronică științifică. Versurile publicate aparțin lui Gr. H. Grandea, Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Nicolae Țincu, Panait Macri, Th. M. Stoenescu, Anei Ciupagea, Elizei Mustea, lui Virgiliu N. Cișman, George Murnu, N. Christescu, N.G. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosseti, Cincinat Pavelescu și St. O. Iosif. Se tipăresc schițe și povestiri, unele cu
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
ales tineretul școlar, greșelile de tipar se strecoară nestingherit, înșelând atenția redactorilor, cum o face și câte o reclamă de felul „Văpsea pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună, Gh. D. Mugur, Lia Hârsu, Petru T. Gâdei
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
ș.a. Se mai dau tălmăciri din Ossian (Ruinele Selenei), Byron, Voltaire, Pușkin (Fiica căpitanului), dar și câteva nuvele mediocre sau melodrame, cărora nu li se menționează autorul. Mai pot fi întâlnite numele lui I. C. Fundescu, I. S. Spartali și Carol Scrob. D. M.
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Bârseanu, Aurel Ciato, George Simu, Lucreția Suciu-Rudow, V.B. Muntenescu, Petrea de la Cluj (P. Conda), O. Bocea, Viora Magdu, Elena din Ardeal și Emilia Sabo, fie unor autori mai cunoscuți de peste munți, printre care M. Gregoriady de Bonacchi, Gh. Becescu-Silvan, Carol Scrob, Iuliu I. Roșca. Se tipărește și literatură populară, culeasă de Antoniu Popp, se dau anecdote versificate de I. Cândea și Petre Dulfu. Din Heine și Platen traduce frecvent M. Gregoriady de Bonacchi, Camil B. (Ieronim G. Barițiu) transpune din Teofrast
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
în cel de-al zecelea număr, se anunță fuziunea cu grupul de la „România literară”, revista lui Eduard M. Adamski, contopirea petrecându-se în februarie 1888. La R.l. au colaborat cu versuri Al. Stroja, Dem. Demetrescu, G. Calognomo, Al. Văitoianu, Carol Scrob și Th. Șerbănescu. Mihnea Vodă, o nuvelă istorică minata de toate locurile comune ale genului, aparține lui C. Crișan. Se republică fragmente din nuvelă Baba-oarba a lui Duiliu Zamfirescu, din proza lui V. Alecsandri și din publicistica literară a lui
RECREAŢIUNI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289163_a_290492]
-
V. Alecsandri. Cu încercări de critică literară colaborează Bonifaciu Florescu, Ștefan Vellescu, Traian Demetrescu și N. D. Georgian. Alături de Toncescu, au mai publicat versuri Mircea Demetriade, Traian Demetrescu, C. Mille, I. I. Truțescu, H. Rănișteanu (H. Rheinstein), Al. Negrișanu-Nenoveanu, Carol Scrob și Ștefan Vellescu. Este posibil ca poezia Pe când cerul vieții mele a lui Iuliu Cezar Săvescu (apărută în septembrie 1888) să reprezinte debutul literar al poetului. Scrierile în proză aparțin lui D. Teleor, I. S. Spartali, Aug. R. Clavel, Bonifaciu
PELESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288749_a_290078]
-
net în bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic, cu formulări prețioase, de o pompă rizibilă, se canalizează în tirade care, când nu sunt indignate rechizitorii, năzuiesc să fie pledoarii samaritene. Crima socială, scrisă în versuri împreună cu Carol Scrob, Puterea calomniei (1905), Urmările, Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina?, compusă împreună cu Mihail Mora, cu care dă la iveală
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
spune adevărul despre capii politici ai monstruoasei coaliții - Brătianu, Șuțu, Catargiu și, desigur, Carol de Hohenzollern - despre uneltele și slugile acestora din aparatul de stat, despre scriitorii ratați cum au fost plângăreții și veșnic amorezații Theodor Șerbănescu și căpitanul Carol Scrob. Pentru a scoate mai bine În relief câteva din concluziile mai importante ale lucrării lui Ion Pas, vom discuta trei din aspectele și caracteristicile luate separat - deși În tratarea cărții ele se Întrepătrund, se sprijină și se completează. (Ă). Aceste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
114, 117, 138, 286, 325 Saioc, Florea 290, 345 Saltâkov-Scedrin, M. E. 123 Saussure, F.de 247 Sărățeanu, L. 142 Săvulescu, Traian 143, 239 Sârbu, Cristian 191, 306 Schelling, Fr. W. J. von 117 Schopenhauer, Arthur 117 Scriban, August 239 Scrob, Carol 320 Scurtescu, N. 118 Serebreanu Ion 50, 214, 215, 222, 269 Serghi, Cella 145, 169, 170, 323 Shakespeare. W. 113 Silvestru, Valentin 66, 74, 107, 245 Simonov, Constantm 123, 228, 267 Slavici, Ioan 231 Slavu, Mircea 323 Smirnov, Noe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică și un articol. Este reprodusă și Balada nebunilor a lui M. Zamphirescu
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
fie mai ușor. A fost singura ei contribuție. A doua zi n-am pomenit nimic despre asta. Când m-am trezit, Obiectul se dăduse deja jos din pat. Era În bucătărie și se uita la tatăl ei, care făcea un scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A fost singura ei contribuție. A doua zi n-am pomenit nimic despre asta. Când m-am trezit, Obiectul se dăduse deja jos din pat. Era În bucătărie și se uita la tatăl ei, care făcea un scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob și mă convinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob și mă convinse și pe mine să mănânc. ― O să am niște arsuri infernale, mi-a spus ea. Am Înțeles imediat mesajul nerostit. Obiectul nu voia nici un fel de dramă, nici o vinovăție. Și nici romantism. Îi dădea Înainte cu scrobul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de scrob și mă convinse și pe mine să mănânc. ― O să am niște arsuri infernale, mi-a spus ea. Am Înțeles imediat mesajul nerostit. Obiectul nu voia nici un fel de dramă, nici o vinovăție. Și nici romantism. Îi dădea Înainte cu scrobul ca să separe noaptea de zi, ca să fie clar că lucrurile care se petreceau noaptea, pe care le făceam noaptea, n-aveau nici o legătură cu orele din timpul zilei. Pe deasupra, mai era și o actriță bună și uneori mă Întrebam dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
învățătorului pensionar, alcătuită din câteva gramatici și aritmetici, și a pus-o pe masă. - Gramatica de... Aritmetica de... Uite și poezii! Eu nu descoperisem nici o carte de poezii. Poeziile erau legate la un loc cu o aritmetică. - Poezii de Carol Scrob 1... Scrob, poet? - Trebuie să fie feciorul doctorului Scrob de la Roman, lămuri doamna M... - Stați, că-i serios... Scrisoare de Alecsandri... "Poezii elegante undite - adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alcătuită din câteva gramatici și aritmetici, și a pus-o pe masă. - Gramatica de... Aritmetica de... Uite și poezii! Eu nu descoperisem nici o carte de poezii. Poeziile erau legate la un loc cu o aritmetică. - Poezii de Carol Scrob 1... Scrob, poet? - Trebuie să fie feciorul doctorului Scrob de la Roman, lămuri doamna M... - Stați, că-i serios... Scrisoare de Alecsandri... "Poezii elegante undite - adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a pus-o pe masă. - Gramatica de... Aritmetica de... Uite și poezii! Eu nu descoperisem nici o carte de poezii. Poeziile erau legate la un loc cu o aritmetică. - Poezii de Carol Scrob 1... Scrob, poet? - Trebuie să fie feciorul doctorului Scrob de la Roman, lămuri doamna M... - Stați, că-i serios... Scrisoare de Alecsandri... "Poezii elegante undite - adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care vă puteți mîndri" - Safta se mulțumește cu prima calitate - Prefață de G. Sion... "Curagiu, iubite Scrob" - "iubite Scrob" e admirabil! - "Cînd vei vedea că câteodată îți slăbesc puterile, nu te descuragia, ci aleargă, ia pana, scrie, scrie și iar scrie"... Acu să vedem ce scrie. 1 Ofițer, poet minor, autor de romanțe (1856-1913). În 1882 îi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care vă puteți mîndri" - Safta se mulțumește cu prima calitate - Prefață de G. Sion... "Curagiu, iubite Scrob" - "iubite Scrob" e admirabil! - "Cînd vei vedea că câteodată îți slăbesc puterile, nu te descuragia, ci aleargă, ia pana, scrie, scrie și iar scrie"... Acu să vedem ce scrie. 1 Ofițer, poet minor, autor de romanțe (1856-1913). În 1882 îi apare volumul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
e un roman facil, lipsit de considerații abstracte. Să nu uităm alt aspect: Adela este spirituală, adoptă o gândire specific feminină, realistă. Apreciază fără menajamente portretul lui Schopenhauer, aflat în camera bărbatului, ironizează poezia, de altfel, dezastruoasă, a lui Carol Scrob. Persiflarea nu recomandă neapărat un acultural. Să mai amintim o singură scenă, grăitoare pentru ilustrarea spiritului vioi al Adelei. E vorba de "scena" mesei și a conversației de la maica arhondară, unde dl Dimitriu (alias Calistrat Hogaș) e într-o debordantă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a ales o gloabă, cu scrèua ca o scândură - a purtat-o În trap câțiva pași de-ai ei, dar destui ca să mă dezguste (zic și eu un cuvânt cu perdea, fiindcă nu vreau să vorbesc de coițele mele făcute scrob). Caii de Mana... Copiii, băietanii se Întreceau, pe Imaș. Însă acelea erau jocuri de copii, de băietani... Dar nu, fiindcă participau și fete - cum s-o uit pe una, a lui Scridon, urâtă, becisnică, pe jos - Însă de cum se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Vă doooonez... O fermă rustică! O, nu ? O...?! Nici. Nu ! Pur și simplu vreau să vă donez...nevasta! Nev...Du-te, dom’le... Da, nevasta! Un metru șai’jdoi cu șaptejdouă de kile. Stie sa facă omletă, ochiuri, ouă fierte, scrob, omletă...De toate știe, domnule. E o intelectuală dedată la ...ouă! Domnule ! Dumneata îți bați joc de mine?! Cred c-ai incurcat spitalele. Aici singurul nebun pe schemă sunt eu, acesta, ca director...Ce să fac cu nevasta dumitale ? O
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
putea pentru niște chiriași într-o odaie cât un chibrit, cu patul de câteva scânduri aninate pe doi pari, aplecați și ei ca să fie loc și de-o masă. Mai era un taburet și un primus pentru mâncare, aceeași, veșnicul scrob. Mâncarea ca mâncarea dar făceam niște prăjiturele care adunau ca la iarmaroc musafiri din toate direcțiile: nalangâte. Rețeta era simplă: făină de grâu, sare, apă, ulei și, dacă era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a adăugat puțin oțet, adunând albușul în jurul gălbenușului cu o furculiță. În tigaie se pot pregăti ochiuri, prăjite în puțin unt bătut spumă, sau ouă jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
gălbenușului cu o furculiță. În tigaie se pot pregăti ochiuri, prăjite în puțin unt bătut spumă, sau ouă jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a prepara omleta umplută, ouăle se bat spumă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]