1,205 matches
-
nostru și cum nu se-ntîmplă. cînd amesteci poezia cu moartea scoți la vînzare bunurile mîntuirii și nebunia-i monedă de schimb... 10 (epilog) să nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil. apă și scrum cît vezi cu ochii au povestit despre noi îngerii păzitori înainte de naștere. două grămăjoare de oase în odaia cu ierburi aromatice. deasupra lor moartea se face ghem ca un cîine de pază. doamna 0 e vîrful triunghiului pe care-l
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
nai ferentari fete mari cu șalvari sfinții-s tot mai rari hăulind dăulind flori de grind toți m-au prins doinind avacum pisc de fum nu știu cum trăiesc și răzbun apelai la serai încântai zânele din rai crai nebun vai de scrum căci de-acum sunt străin străbun DAC ORI ROMÂN SĂ FII NU MAI E VOIE dac ori român să fii nu mai e voie stârnitu-s-a ciclon de inchiziții și-ocean de ură prăbușesc bandiții când limpezit vrem neamul - anevoie vite
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă! ieri căruțe cu șindrilă azi - betoane și șenilă... aveam turme cât hotarul: zvârlim peste lână varul! aveam cai de fudulie aveam strai de-mpărăție - azi ne-am uitat grai și glie văzduhul ni-i
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de risipă. Și tot cioplind în lemnul ud să scap, mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos, apoi mi-adun într-un poem nescris trăirile-mi rămase de prisos. Mă ard preț de un ceas și mă fac scrum când bolți de ceruri mi se lasă grele și mă propag ca un ecou prin timp în sunetul făcliilor de stele. Sunt răstignit de propriu meu destin și-n volbura luminii de sub pleoape îmi lăcrimează ochii-a rugăciune când, iarăși
ÎMI LACRIMEAZĂ OCHII-A RUGĂCIUNE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380665_a_381994]
-
conspiră, transpiră unde altundeva decât în „Ego”: „N-am fost niciodată prea ocupată cu lumea,/ m-a interesat doar focul./ L-am experimentat prin vâlvătăi/ ale propriului meu trup,/ prin luminile roșii pe care/ mi le prindeam în păr,/ prin scrumul pe care călcam/ râzând de ceea ce era mistuit,/ prin ființa mea ce ardea cu trufie/ în fața ochilor tăi./ Lumea era doar imaginea/ pe care-o puteam vedea intermitent/ la lumina flăcărilor/ ce-mi treceau prin sânge/ când te căutam.” Referirea
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
pe o formulă greu de transpus pe de rostul căutării care să aducă după sine (re)găsirea. „Cum să fac”: „În ochi/ fulgerele/ în față/ albastru de cer// Din cartea veche/ scoate/ lanțul de cuvinte// În mașina asupritoare/ istorie de scrum// În venele mela/ nici sânge nici apă// Ce caută/ acea adiere de primăvară/ cu înnourarea/ feței mele// ce poartă/ amintirile arse/ de timp// ce mă turmentează/ aceste cuvinte/ nescrise”. Odată cu iubirea, câte lucruri ajung de se spun singure, ca și când ar
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
artistic și convingerile și năzuințele. Și din tot ce altădată îi provoca plăcere și alinare, poetul nu mai găsește decât urme șterse, amintiri răzlețite, risipite, pe care se trudește să le adune mănunchi și să le rescrie „din negură și scrum”. Gestul oferirii unei flori persoanei dragi, un crâmpei de pasiune, un gând ocrotitor, un semn de încurajare, uitate idealuri, vise ce dor, puține clipe de amor, dar și „Steagul singurătății” - arborat sus, pe catarg atunci când „barca mea e dusă-n
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
-ntâmplă-n viața mea ceva bizar. Ego N-am fost niciodată prea ocupată cu lumea, m-a interesat doar focul. L-am experimentat prin vâlvătăi ale propriului meu trup, prin luminile roșii pe care mi le prindeam în păr, prin scrumul pe care călcam râzând de ceea ce era mistuit, prin ființa mea ce ardea cu trufie în fața ochilor tăi. Lumea era doar imaginea pe care-o puteam vedea intermitent la lumina flăcărilor ce-mi treceau prin sânge când te căutam. Iubire
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
de risipă. Și tot cioplind în lemnul ud să scap, mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos, apoi mi-adun într-un poem nescris trăirile-mi rămase de prisos. Mă ard preț de un ceas și mă fac scrum când bolți de ceruri mi se lasă grele și mă propag ca un ecou prin timp în sunetul făcliilor de stele. Sunt răstignit de propriu meu destin și-n volbura luminii de sub pleoape îmi lăcrimează ochii-a rugăciune când, iarăși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
rădăcinilor mă-nțeapă./ Zac răscolit la fiecare apă,/ iar toamna-mi intră-n curte ca o turmă.// Când - leoarcă de neliniști - trec duiumul/ de amintiri ce-mi treieră pământul,/ mă povestesc legendele, iar vântul/ mă-mprăștie-ntre stele ca pe scrumuri.// Armura mea cu zări interioare/ presară secetele vremilor cu glastre./ Crescură bubele pe sufletele noastre/ ori mătrăguna vremilor mă doare?" (la treptele de spirit). Astfel avem a face cu un idealism sonor pliat cu sadism pe deriziune.
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
precipitată, în străfulgerare. Ce-i la izvor și ce-i la revărsare ? Ce ți se iartă ? Cât rămâne vină ? (din Poezii 1922-1926) Magie Din transformări de nedescris învie aceste plăsmuiri: să simți! să crezi în joc! Că flacăra se face scrum se știe, dar: artă-i doar când scrumul stins ia foc. Magie-i tot! Iar într-al vrajei vast ținut vorba comună către slăvi țâșnește... Precum un crescător de păsări izbutește să-și cheme porumbelul nevăzut. (din Poezii 1922-1926) Îngerul
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
ce-i la revărsare ? Ce ți se iartă ? Cât rămâne vină ? (din Poezii 1922-1926) Magie Din transformări de nedescris învie aceste plăsmuiri: să simți! să crezi în joc! Că flacăra se face scrum se știe, dar: artă-i doar când scrumul stins ia foc. Magie-i tot! Iar într-al vrajei vast ținut vorba comună către slăvi țâșnește... Precum un crescător de păsări izbutește să-și cheme porumbelul nevăzut. (din Poezii 1922-1926) Îngerul Cu o-nclinarea-a frunții izgonește tot ce
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
Germania și 6 din Belgia. Potrivit informațiilor furnizate de dl Raul Căulea, președintele clubului „Road Patrol MC“, evenimentul se va desfășura în perioada 18-20 iulie, programând concerte cu formațiile „Cover Band“, „Quo Vadis“ și „Nightlosers“, în prima zi; „Stone Fiction“, „Scrum“, „Vița de Vie“ a doua zi. Sâmbătă, 19 iulie, va avea loc o paradă a motocicliștilor în Timișoara, urmată de concursuri specifice în camping. C. V. Superspeciala „Blitz“ l Închiderile de traseu În conferința de presă din această săptămână, organizatorii celei
Agenda2003-24-03-32 () [Corola-journal/Journalistic/281130_a_282459]
-
Vineri, 20 iunie, de la ora 21, în curtea Clubului Lemon de pe strada Alba Iulia, „MediAhead“ și „Rocka Rola“ organizează un concert pentru strângerea de semnături în favoarea eliberării din închisoare a lui Miodrag Stoianovici. Vor cânta formațiile Virus, Coroziv, Stage Dive, Scrum, Contur, Stone Fiction, Guranii, Haos, Andrei Racolța & friends, Persona, Implant pentru refuz, Brigada Artistică Urbană și Pachaman. Intrarea va fi liberă. ( S. P.) Încadrare După cum a anunțat Ministerul Sănătății și Familiei, încadrarea pe posturile ocupate în urma concursului din sesiunea 3
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
formații din Germania, Elveția și Austria, dar și din țară. Până acum și-au confirmat participarea trupele Mettalspurhunde și Les Chefeures (Elveția), Acces Denied și Superikone (Germania), WFS (Ungaria), precum și formațiile autohtone Cargo, Implant pentru refuz, Arc Gotic, Indirect, Persona, Scrum, Apocalipt, Phobia și Coroziv. Muzica va răsuna non stop 48 de ore, pentru că după evoluția celor aproximativ 22 de trupe invitate, pe scenă vor lucra 5 DJ profesioniști, între care DJ Martin Sprisler, DJ I.T.S.N. (Austria) și DJ Telescu. Informații
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
lăsat o urmă. Dascălul pensionar Constantin Botu și-a dedicat viața ideii de-a lăsa posterității istoria și cultura României așa cum nimeni n-a făcut-o. Opera lui cântărește deocamdată 14 kilograme și se teme doar de foc și de scrumul uitării. Pandur din satul lui Tudor Vladimirescu („unde s-a născut și strămoșu-meu, lumea zice chiar că suntem rude cu Domnul Tudor, dar cum el nu s-a-nsurat...“), profesorul Constantin Botu a hotărât să-și trăiască tihnit vremea pensiei la
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
iulie, la ora 16, la Periam Port. Iată programul: vineri, ora 17 - Coroziv, 18 - Pramyd, 19 - Haos, 20 - Apocalips, 21 - Indirect, 22 - Supericone (Germania), 23 - Persona, 24 - Metalspürhunde (Elveția), 1 - Cargo; sâmbătă, ora 16 - Les Cheffeures (Elveția), 17 - AIM, 18 - Scrum, 19 - Arc Gotic, 20 - Acces Denied (Germania), 21 - Implant Pentru Refuz, 22 - WFS (Ungaria), 23 - Das Ich (Germania), 24 - Orange, 1 - stage dive. Biletul de intrare pentru întregul festival costă 150 000 de lei. ( I. B.) Premii În cursul acestei
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Chirița, eroina piesei lui V. Alecsandri (Iași, 1852), care trebuie să se deprindă cu țigările, pentru că: „Toată lumea azi fumează, / Scoate fum pe nas, pe gât, / Unii moda imitează, / Alți fumează de urât. Omenirea- i o țigară, / Care se preface- n scrum... ” Către sfârșitul secolului al XIX-lea, prin creșterea considerabilă a producției de țigări, a calității și aspectului lor comercial, viciul fumatului se răspândește vertiginos. De la 40 de milioane de țigări în 1880, în S.U.A. se fabrică, după 10 ani (1890
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
de crin/ ale literelor, Doamnă, care-mi șoptești:/" Mai credibil este paharul tău/ decît pocalul de aur din ceruri./ Mirosul lui de myrt va putea înăbuși/ duhoarea cărnii mele? Cu ce vom/ atinge acest pahar dacă buzele mele/ vor fi scrum, pulbere?"// Cu dinții, tîrfă, cu dinții. În tîrfa/ asta de viață crinii sînt albi/ doar în noaptea paharelor!"". (ibidem) Pascal e înfruntat prin antifrază, adus în fața agoniei umane, înfățișate fără menajamente. Se află aci, după toate probabilitățile, și o zvîcnire
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
imagistice), ci o stare postedenică, tensionată de misterul consubstanțialității. O percepție a lor sub unghiul sincron al absolutului. "Azi, spunea Gottfried Benn, trebuie sa suportam prezenta simultană a lucrurilor". Obiecte, ființe, evenimente, impresii, umori se regăsesc pe același plan al scrumului încă fierbinte, inca inocent, deci tinzînd spre imuabil, a ceea ce a fost: Cînd parcă de nimic/ nu-mi mai pasă/ cartea se strînge între coperți/ cu cerul gurii închis// pereții devin ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
mine/ care primește lumină" (Poemul despre transcriere). Deznădăjduitul antilirism simbolic nu e însă decît un lirism al nădejdii ostenite, însă cu atît mai tulburătoare, avînd ca obiect o renaștere extramundană: "sîngele meu e o teamă subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă făptura" (Ruga la St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
1965, de ziua artistului) * * * Un doctor: "Revoluția arde iute, pe urmă iluzia arderii ei violente dispare, si ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnica a existenței, la cinism și nu mai rămîne din ea nimic decît o coloană de scrum că a unui muc aruncat pe jos și care de la un anumit moment s-a consumat singură, - țigară..." * * * "Cel mai mare păcat, păcatul capital, este nerăbdarea. Din cauza lui am fost izgoniți din rai și tot din cauza lui nu ne mai
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
exhibat ciocoiește (mașini de lux, vile la munte și la mare, concedii în străinătate etc., etc.) Și atunci? Atunci, e limpede de ce se prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând casă mai bună decât în aceste vremuri de restriște. Gângăvelile lui Ion Diaconescu, un străbunic dispus nu numai să ierte și să explice potlogăriile nepoților și strănepoților, ci chiar să le încurajeze prin
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]