109 matches
-
schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la dezvoltarea unor capacități defensive. În august 1990, Saddam Hussein invada Kuwaitul, iar în ianuarie 1991, SUA și aliații săi au inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor ținte din Israel și Arabia Saudită, ceea ce este considerat un reper major în istoria militară, ca fiind primul angajament operațional între un atac cu rachete balistice (irakienele SCUD) și un sistem de apărare antirachetă (rachetele americane Patriot) 323. În
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor ținte din Israel și Arabia Saudită, ceea ce este considerat un reper major în istoria militară, ca fiind primul angajament operațional între un atac cu rachete balistice (irakienele SCUD) și un sistem de apărare antirachetă (rachetele americane Patriot) 323. În replică la această nouă amenințare, președintele Bush a anunțat, în ianuarie 1991, în discursul său privind starea națiunii, că Departamentul Apărării a reorientat programul SDI de la accentul pus pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu un sistem unic de apărare antirachetă, pentru a asigura protecția trupelor sale care participă la diferite misiuni. Importanța protejării trupelor desfășurate în misiuni împotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi rachetele Scud, a devenit clară din anii '90'. Necesitatea de a avea mijloace de apărare eficiente a crescut, în condițiile în care anumite țări continuă să lucreze la programe de rachete balistice, precum și la dezvoltarea de focoase chimice, nucleare și biologice. Conform
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
încasa banii pentru a-i domina și nu pentru a se lăsa dominat de ei. Dom nul de Narbonne îmi povestea într-o zi că îl auzise spunând: „Un om ca mine ar putea lua o sută de mii de scuzi, dar pe un om ca mine nu-l cumperi cu o sută de mii de scuzi.“ E cu putință ca această declarație să nu fi fost decât efectul vanității sale care îl putea face să găsească un farmec - ca o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nul de Narbonne îmi povestea într-o zi că îl auzise spunând: „Un om ca mine ar putea lua o sută de mii de scuzi, dar pe un om ca mine nu-l cumperi cu o sută de mii de scuzi.“ E cu putință ca această declarație să nu fi fost decât efectul vanității sale care îl putea face să găsească un farmec - ca o balerină - în prețul care se punea pe favorurile ei. Dacă Spania și Anglia l-au cum
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la Crécy în 1346, el îi cedează Calais în anul următor. Fiul său, Ioan cel Bun, bătut și făcut prizonier la Poitiers în 1356, semnează în 1360 tratatul de la Brétigny-Calais care, cu Calais și o despăgubire de 3 milioane de scuzi de aur, îi cedează lui Eduard al III-lea tot sud-vestul Franței, de la Pirinei pînă la vărsarea Loarei. Rege în 1364, Carol al V-lea a înțeles lecția: el recrutează mici trupe permanente și plătite cu soldă, care, sub conducerea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Artois, obține reintrarea în grații a lui Condé și-i acordă lui Ludovic al XIV-lea mîna fiicei sale, infanta Maria Tereza, care renunță la toate drepturile ei la coroana Spaniei, prin intermediul plătirii unei dote de 500.000 de scuzi de aur. La moartea sa, la 9 martie 1661, Mazarin îi lasă lui Ludovic al XIV-lea un regat pacificat și mărit și o poziție diplomatică ce face din el arbitrul Europei. DOCUMENT 1 O mazarinadă Acest cîntec, intitulat Vînarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ne hotărîm asupra propunerii pe care le-o făcuserăm din partea Majestății sale pentru ajutorul de acum, în fîrșit abia astăzi ne-au adus ei deliberarea lor în scris și nesemnată care spune că președinții vor da prin împrumut 300 de scuzi, consilierii 200 de scuzi, ceea ce poate face 27.000 de scuzi [...]. Spuneți și dumneavoastră, monseniore, dacă nu-i o bătaie de joc și un lucru care trebuie mai degrabă refuzat cu reproșuri decît acceptat. Încetineala lor a produs un alt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care le-o făcuserăm din partea Majestății sale pentru ajutorul de acum, în fîrșit abia astăzi ne-au adus ei deliberarea lor în scris și nesemnată care spune că președinții vor da prin împrumut 300 de scuzi, consilierii 200 de scuzi, ceea ce poate face 27.000 de scuzi [...]. Spuneți și dumneavoastră, monseniore, dacă nu-i o bătaie de joc și un lucru care trebuie mai degrabă refuzat cu reproșuri decît acceptat. Încetineala lor a produs un alt efect care a fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sale pentru ajutorul de acum, în fîrșit abia astăzi ne-au adus ei deliberarea lor în scris și nesemnată care spune că președinții vor da prin împrumut 300 de scuzi, consilierii 200 de scuzi, ceea ce poate face 27.000 de scuzi [...]. Spuneți și dumneavoastră, monseniore, dacă nu-i o bătaie de joc și un lucru care trebuie mai degrabă refuzat cu reproșuri decît acceptat. Încetineala lor a produs un alt efect care a fost o răzvrătire furioasă, vreme de trei zile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
noaptea, cu arme și o dată cu o tobă, cînd o sută, cînd două sute și pînă la patru sau cinci sute, strigînd: "Trăiască regele fără gabelă! De la un teren pe care îl plătim pentru mere, vor să ne facă să plătim zece scuzi, alții 20 de scuzi! Să-l omorîm pe comisar!" Și uneori adăugau "Trăiasă regele și domnul duce de Brissac fără gabelă! Vom avea fiecare cîte o bucată din comisar!" Și mai multe obrăznicii ajungînd pînă la a veni de cîte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o dată cu o tobă, cînd o sută, cînd două sute și pînă la patru sau cinci sute, strigînd: "Trăiască regele fără gabelă! De la un teren pe care îl plătim pentru mere, vor să ne facă să plătim zece scuzi, alții 20 de scuzi! Să-l omorîm pe comisar!" Și uneori adăugau "Trăiasă regele și domnul duce de Brissac fără gabelă! Vom avea fiecare cîte o bucată din comisar!" Și mai multe obrăznicii ajungînd pînă la a veni de cîte două, trei ori pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu cedează Franței decît Roussillon și Artois. Și chiar dacă tînărul rege al Franței, Ludovic al XIV-lea, se căsătorește cu fiica cea mai mare a lui Filip al II-lea, infanta Maria-Tereza, el trebuie să renunțe pentru 500 000 de scuzi de aur la toate drepturile eventuale asupra succesiunii Spaniei. Pentru a încheia conflictele europene în curs nu mai ră-mînea decît să se pună capăt lungului război dus de tînăra putere suedeză împotriva vecinilor săi danezi și polonezi pentru stăpînirea coastelor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a renunțat desigur la tronul spaniol prin tratatul din Pirinei (1659), dar juriștii francezi pun în discuție legalitatea unei renunțări făcută de un rege care deține drepturi ereditare, cu atît mai mult cu cît contravaloarea acestei renunțări, 500 000 de scuzi de aur nu a fost niciodată plătită. Europa statelor naționale are toate motivele să se teamă de o unificare în favoarea lui Ludovic al XIV-lea. Franța ar controla atunci toate coastele atlantice ale Europei, din Țările de Jos pînă în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a angaja Ungaria și Polonia cu toate consecințele. Toți occidentalii din Tana, venețieni, genovezi, florentini și alții au fost omorâți sau luați prizonieri, mărfurile lor prădate, iar casele și depozitele incendiate. Pagubele s-au urcat la 350.000 de scuzi de aur pentru genovezi și 300.000 pentru venețieni, sume care valorează mai mult de 2 milioane hypergerperi din vama de la Pera sau 80-100 milioane franci francezi. Știrea a fost adusă îndată la Cetatea Albă și Chilia, nu mult după
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu al XI-lea (1676-1689), nu numai că i-a sprijinit pe misionarii franciscani din Muntenia, Moldova și Transilvania, dar l-a avut în aceste teritorii pe franciscanul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
imagini cu bombe de precizie care aveau la capete cîte o cameră video înfățișau imaginea unui bombardament extrem de corect și bine pus la punct. În mod similar, desele imagini ale proiectilelor Patriot, care după cîte se pare distrug proiectilele irakiene Scud, au creat sentimentul unui război corect, de înaltă tehnologie. Mai tîrziu, Pentagonul însuși a admis că numai 7% din bombele folosite au fost așa numitele bombe "smart" și că peste 70% dintre bombe și-au greșit ținta; dar principalele imagini
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea publicul în experiența extrem de tensionată a unui război televizat. Drama războiului era într-adevăr captivantă și publicul se implica în imaginile, sunetele și limbajul războiului. Imaginile bombardamntelor de precizie, oferite de presă, victoriile (aparente) ale rachetelor Patriot asupra celor Scud, bombardarea Irakului și echipamentul militar de teren au ajutat la mobilizarea sentimentelor pozitive în legătură cu acțiunea militară a SUA. Limbajul militar a dus la privirea războiului ca fiind ceva normal, campaniile propagandiste și de dezinformare au mobilizat discursul pro-război, iar imaginile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
am făcut primul joc și a mers nemaipomenit, am cîștigat o bătălie, dar nimeni nu era acasă." ("Hightline", ABC, 17 ianuarie 1991) În plus, proiectanții militari pomeneau despre un fel de încercuire a trupelor irakiene concentrate la frontiera Kuweit-ului. Proiectilele Scud au fost interceptate de către Patriots și Col. Ray Davies a descris echipa aeriană a Statelor Unite ca semănînd "cu echipa de fotbal "Cowboys" din Dallas. Nu era deloc o echipă emotivă. Exact așa e și cu acești piloți de acolo. Știu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oțel tânărul nostru domn, spuse Josua plin de admirație. Nimic nu-l poate opri. Tatăl său poate fi mândru de el, suspină el. Soția lui nu-i dăruise nici un urmaș și el se Întreba deseori la ce slujeau lăzile cu scuzi de argint din mândrul său palazzo de lângă Marele Canal. Îndoliat, părintele Bernhard era descumpănit de Întâmplă rile ultimelor zile, totuși Îl primi de Îndată pe tânărul ve ne țian. Considera că e de datoria lui să-i Întâmpine pe numeroșii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista Vannucci, cheltuind 15 scuzi, cu procesul judecat la Iași în fața domnului; din produsul ei vor fi celebrate slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti, soția sa; anual produce șase buți italiene de vin (6 barili di vino... italiani). Cealaltă bucată de pământ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu care se făcea anual un negoț însemnat. Într-un alt raport, intitulat Relație despre misiunea din Moldova, Giovanni Hrisostomo dei Giovanni (1722-1768) remarca venitul mic al celor patru misionari de la Huși, Răchițeni, Călugăra și Grozești: ei primeau 25 de scuzi pe an, iar celorlalți nu li se dădea nimic. Misionarul descrie orașul Huși, împrejurimile, locuitorii și bisericile sale, ortodoxe și catolice. După zile de mers de la Săbăoani spre răsărit, ajunge la Huși, care i se pare „un oraș mic și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
celelalte zile ale săptămânii, în sat. Starea materială a bisericilor era departe de a fi înfloritoare. Misionarul afirmă că biserica din Huși este singura, după cea de la Iași, care are o vie mică, două dughene, care se închiriază cu 4 scuzi pe an fiecare, și câțiva stupi. El se interesa de modul în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a stat la baza primului poem scris în Cuba, "Espejo de Paciencia", al lui Silvestre de Balboa. Pirații au cerut o răscumpărare de 5000 de piei și 2000 de ducați, dar în final au acceptat 1080 piei, alimente și 200 scuzi! Răscumpărarea n-a fost plătită, localnicii răsculându-se împotriva piraților. Giron al cărui nume a rămas prin faimoasa "Playa Giron", unde a avut loc, în aprilie 1961, atacul eșuat al celor 1500 de "contrarevoluționari" din Miami, a fost prins și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
adresa cu „dumneata”, așa cum făcea cu toată lumea. Arhiepiscopul îl primi bine și, aflând că dorește să meargă la Salamanca, îi spuse că avea acolo prieteni și un colegiu, toate porțile fiindu-i deschise. Mai mult, îi dădu la plecare patru scuzi. Închisorile din Salamanca (iulie - septembrie 1527) 64. După ce sosi în Salamanca, pe când se ruga într-o biserică, o femeie evlavioasă l-a recunoscut ca făcând parte din Societate 1, pentru că cei patru tovarăși ai săi se aflau deja în oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]