6,083 matches
-
le mîngîi, nu știu cum le strîngi în brațe - că rămîn visele în tine. Și după ce te trezești, își pierd, săracele, capul și nu mai vor să plece. Bunica: Rămîn închise în tine ca și în cel care nu s-a mai sculat niciodată. știm noi! Tatăl: Și eu am auzit despre vise că, dacă te prăpădești în somn, visul rămîne acolo între tîmple, ca un cristal. " Sau ca un vers nespus pînă la capăt. Extravagantă, potrivită pentru o încheiere, este poezia pictoritei
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și o cofiță de apă rece și se scoală ușurat de la masă, zglobiu". Indiferent la ispitele civilizației, chiar atunci cînd realizează cîștiguri bunicele din cărțile didactice pe care le tipărește, Creangă se mulțumește cu bojdeuca sa, cu lut pe jos, "care, spre a continua cu vorbele Călinescului, vara ține
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
nu mai avea (ca să zic așa) nici un haz. Deci trebuia să se revină la titlul "clasic" Cântec de adormit Mitzura. 2. Strofa a V-a din poezia Satan (ed. 1959): "Eu ridicai lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Scoțând pentru cinstire albastra-mi pălărie/ Ca-n fața unui rege ce trebui' cunoscut", a fost modificată de Tudor Arghezi, pentru ediția Scrieri (vol. 1) și pentru ediția din 1966, astfel: Am ridicat
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
pentru cinstire albastra-mi pălărie/ Ca-n fața unui rege ce trebui' cunoscut", a fost modificată de Tudor Arghezi, pentru ediția Scrieri (vol. 1) și pentru ediția din 1966, astfel: Am ridicat lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Ca-n fața unui rege strein, necunoscut". 3. în poezia închinăciune, versul 5 din ediția apărută în 1959: "Să-și oțărască solzii lor de tine", a fost "întors" la lecțiunea corectă din Cuvinte
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
spunea, cu glasul lui plin de tîlc și ironii, că nu-i chiar așa o mare scofală să te trezești la patru dimineața ca să prinzi trenul de șase și să o pornești spre Dunăre. Nu cea vestică, însă. Toată lumea se scoală cu noaptea în cap să meargă la Aeroportul Otopeni și să ia vreun avion spre zările planetei. Asta-i simplu, spunea Adrian Lupu. Asta pot toți! Dar să pleci spre Galați în zori, cu un tren împuțit și rece, nu
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
a dat poruncă să fie aruncați în cuptorul cel de foc care a fost încălzit de șapte ori mai mult decât era de obicei (Dan. 3, 19). Și, dintr-o dată, regele Nabucodonosor a fost cuprins de spaimă și s-a sculat în grabă, zicând către sfetnicii săi: „«Oare, n-am aruncat noi trei bărbați legați în mijlocul cuptorului cu foc arzător?» Răspuns-au și i-au zis: «Cu adevărat, așa este, o, rege!» Și începând din nou a grăi, a zis: «Iată
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-i slujească și necăutându-i nimeni, Dumnezeu trimitea robilor Săi devotați îngerul Său care să-i slujească și să le acorde îngrijirea cuvenită. Expunem în continuare cazul unui astfel de bătrân, care, bolnav fiind și neavând cine să-l ajute, sculându-se, mânca ce mai găsea prin chilie. Așa a petrecut mai multe zile, fiindcă nu a venit nimeni să-l caute. „După ce au trecut treizeci de zile, de vreme ce nu venise nimeni la el, a trimis Dumnezeu un înger să-i
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
sugestia oralității pure, ,Vorba aia". Un alt roman, Avionul de hîrtie, este întruparea unei idei expuse exact așa într-o pagină de jurnal din Cvintetul melancoliei : ,Mă gîndesc la subiectul unui roman de dragoste. Eroul vine la iubita lui, o scoală din somn, ea îl repede (îl anunțase cu puțin înainte că nu vrea să-l mai vadă) și readoarme. Atunci el ia o bucată de hîrtie și-i scrie : ŤIubita mea, ai adormit cum nu se poate mai frumosť. Iar
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
ani. Proust: Mai bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C. Mihăilescu: Cele cauzate de foame. Andrei Manolescu: Cele recunoscute. 24.Deviza mea. Andrei Gorzo: Fac și io ce pot! Matei Martin: Cine se scoală de dimineață cade singur în ea." Nu disprețuiți sensibilitatea nimănui, spunea Baudelaire într-una dintre Rachetele-Artificiile sale, sensibilitatea fiecăruia e geniul său. Astăzi, cînd insensibilitatea, ca să nu spunem mai tranșant, nesimțirea, e geniul (rău) peste care dai pretutindeni, puțin antrenament
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
În timp ce majoritatea populației se luptă cu astfel de probleme, pesedeii își văd de preocuparea obsesivă pentru putere. După ce i-a amorțit mâna de câte scrisori a scris, Năstase a inventat încă o deșucheală: jocul de-a ,guvernul fantomă". Să te scoli în fiecare dimineață cu o oră-două înainte, să te întâlnești cu alți indivizi de aceeași teapă cu tine și să vă autointitulați ,guvern", să vă prefaceți că guvernați poate fi, până la un moment dat, amuzant. Dar a prelungi starea de
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
pot reface. Sînt indivizi "abrași", care nu cunosc felonia: "îți spun verde-n față ce gîndesc", străini de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață, se scoală cu noaptea-n cap. Trebăluiesc mereu. Nu tîndălesc. N-ai să-i găsești pe Tîndală și Păcală prin regiune". Această robustețe alutană îl face pe Pandrea a se simți un ins exponențial, împrejurare ce-i acordă dreptul a cenzura comportarea
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
întinând astfel de multe ori cu supărările de noapte; somnul cel mult pricinuiește și mare vătămare sănătății trupului după cum hotărăsc doctorii 192. În acest sens, Sfântul Ioan Scărarul ne oferă și el următorul îndemn: Când te culci și când te scoli, adu-ți mereu aminte de moarte și îndeletnicește-te cu rugăciunea de un singur gând a lui Iisus; nici un ajutor mai puternic decât acesta nu putem găsi în timpul somnului 193. Omul stăpânit de demonul trândăviei 194, poate avea poluții și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și apoi se puse pe gînduri." Autorul nu spune ce gînduri negre treceau prin mintea soțului înșelat. Poate că se gîndea să-l provoace la duel pe amant, chiar dacă - într-o primă fază - l-a lăsat să fugă ("tînărul se sculă, sări în grădină și se făcu nevăzut"). Conform tuturor normelor scrise și nescrise, în astfel de cazuri duelul ar fi fost perfect îndreptățit și chiar obligatoriu pentru ambele părți. Onoarea lui Andronache fusese călcată în picioare și încă în public
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Datorită dinamicii inconștiente a arivismului social am început să simt că mă sufocam de căldură în camera din Zgîrie-nori, de parcă Aracataca ar fi fost în Siberia, și să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu se datora nici sărăciei și nici faptului
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
că toate astea sunt de domeniul posibilului? Ciudate mai sunt și căile destinelor omenești sau căile Domnului, cum ați spune dumneavoastră. A, dar v-ați gheboșat, Monseniore, o clipă, și vă ajut să vă îndreptați.“ Și, într-adevăr s-a sculat de jos, m-a apucat de umeri, m-a ridicat și m-a lipit de pom. Reflecțiile ei asupra hainei sacerdotale m-au pus și pe mine pe gânduri și din cauza acestei ușoare apăsări sufletești alunecasem un pic de-a
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
luna erotică a tânărului ofițer rus deplasat în Balcani. Se cunoaște virilitatea lui Tolstoi. Legătura lui mai spre bătrânețe, la Iasnaia-Poliana, cu o țărancă simplă însă inteligentă... Lamentările, cu scrisul, însoțite acum de acute crize erotice. 5 august. “M-am sculat devreme și m-am apucat imediat cu plăcere de scris. Am scris bine, pentru că am scris cu plăcere, sfârșitul episodului cu ghiuleaua. Dar, vai, pe la ora 12, am descoperit că încă nu m-am vindecat și, ca totdeauna, această constatare
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
am pierdut și ce n-aveam cum plăti - 3000 de ruble. Mâine îmi vând calul“... 13 august. “M-am trezit destul de devreme și dimineața am lucrat bine, în schimb după amiază... m-am bramburit toată seara” (...) 15 august. “M-am sculat cam pe la ora 7, am scris destul de bine, deși puțin, am luat dejunul, din nou am mai scris puțin, m-am ținut după o muierușcă... am stat la Stolâpin, am discutat în contradictoriu până la îngrețoșare despre păcatul originar...” Să fi
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
să fiu. Ce poate lumea să-mi ofere? Lipsește-te de-orice plăcere! E-același veșnic cîntec vechi Ce ne tot sună în urechi Și care, aspru, prinde glas De-a lungul vieții, ceas de ceas. Cu groază mă tot scol în zori de zi Și-amare lacrimi plîng întruna, Că ziua,-n goana ei, nu-mi va-mplini Nici una din dorințe, chiar nici una. Și presimțirea unei bucurii, Rău șicanată,-i tot mai mică; Creația din piept prin mii De farse
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
burta. 20 martie. Stupid obiceiul de a citi în pat înainte de culcare. Aseară n-am putut adormi multă vreme după Réflexions sur la vie - ce neliniște mi-a dat acest Gourmont! Găsesc cartea răsturnată lângă papuci, când dau să mă scol. Ciudat e că nu textul ei m-a urmărit peste noapte, ci, iarăși, Berlinul tinereții; de câteva zile nu scap de amintirea lui. Îl visez așa cum era: plin de flori și dame. Totul se petrece cât se poate de realist
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
ale Africii. Aceasta este evoluția firească a istoriei și a societății. Era greu de crezut În plin război, În uriașa Încleștare a lumii Împărțită două tabere, a unei Europe plină de ură, să poți crede că Într-o jumătate de scol se va ajunge la reconciliera Franco-Germană. Că monstrul bolșevic va face anticameră să intre În Europa și că uneori cu forcepsul, alteori mai conciliant, se va naște totuși Europa celor 7. Apoi a celor 9. A celor 12 și acum
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
doare! Sleiește apa Styxului și pune-l pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli un nume, griji și
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
îi saltă pieptul, ar fi zis că-i moartă. Păi, dacă așa stau lucrurile, n-ar fi rău să vadă, măcar cu un ochi, cum arată și pe dedesubt. Ușor, cu zăbavă, că nu-l grăbește nimeni. Dar dacă se scoală?... Și ce dacă se scoală?... La urma urmei n-a făcut nimic. O să-i spună c-a dezbrăcat-o să poată dormi mai bine. Numai că inima i se zbătea să sară din piept. Când s-o descalțe, observă că
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
zis că-i moartă. Păi, dacă așa stau lucrurile, n-ar fi rău să vadă, măcar cu un ochi, cum arată și pe dedesubt. Ușor, cu zăbavă, că nu-l grăbește nimeni. Dar dacă se scoală?... Și ce dacă se scoală?... La urma urmei n-a făcut nimic. O să-i spună c-a dezbrăcat-o să poată dormi mai bine. Numai că inima i se zbătea să sară din piept. Când s-o descalțe, observă că doamna are un singur pantof
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]