280 matches
-
Pe acești soldați/ Și bravi români/ Eu niciodată/ N-am să-i uit!/ Cu sânge și cu viața lor/ A noastră glie au plătit / Exemplul lor e grăitor/ Să fim azi un popor unit/ Uniți la bine și la greu/ Sculați, români!/ Să ne unim!/ Dar pentru cei de lângă noi/ Ce suntem gata să jertfim?/ Copiii ne vor întreba/ De-un sfert de secol ce s-a dus/ Și s-a distrus tot ce-a fost bun/ Valorile ce astăzi nu
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
Dacă pe pământ pot spune că sunt un om matinal ( mă trezesc întodeauna înainte de ora șapte !), pe apă lucrurile stau exact invers. Azi, de exemplu, este trecut de amiază și încă nu mă dau sculat, deși Ali mă îmbie, mai întâi, cu micul dejun, iar apoi cu prânzul, fără prea mult succes. Doar apariția lui Thomson în peisaj mă determină să-mi înving lenea. - Sunteți singurii de pe vas, tu și Voquin, care mai trageți la
DRUMUL APELOR, 57 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376335_a_377664]
-
Acasa > Literatura > Proza > ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL X Dalia a început să se obișnuiască cu sculatul de dimineață. La ora opt trebuia să fie la redacție. Și când era la facultate se scula de dimineață pentru a ajunge la cursuri. Cum stătea cu chirie pe lângă Universitate, își încropea micul dejun din ce găsea prin frigider, în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376615_a_377944]
-
695 Și toți fiii tăi, O Lúvah! cu sine duc familiile Pămîntului. Aud îmblăciul lui Urizen; hambarele-i sînt pline; nici o cămara Nu rămîne, si in Podgorii din belșug mănunchiurile stau sub Strugurii ce cad și-nmiresmați țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți! Pastorii strigă după Lúvah, prințul Iubirii. Taurii lui Lúvah să calce Grînele-n picioare și harabaua plină s-o tragă În Hambar în vreme ce copiii-adună Spicele din jurul ușii. Atunci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dai cu mâna de cer”), iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36, pp. 4-6). Colindatul este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo- darului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipuri de colinde care tratează alte subiecte încep cu formule specifice de tipul „Dormiți, domni buni, dormiți,/ Sculați, nu dormiți”. Similar se întâmplă lucrurile în colindele slavilor. Unul dintre motivele caracteristice colindelor cântate „la fereastră” sau „la poartă” ale ucrainenilor („Sculați gospodari/ Și treziți slugile toate”) și ale bulgarilor („Scoală, scoală, gospodine”) este cel al deșteptării gazdelor din somn (48, pp. 28-33). în unele zone ale României s-au păstrat obiceiuri care, pro- babil, erau generalizate în vechime, fapt care ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
banală, dar încărcată de semnificații, pe care ar trebui să și-o pună fiecare părinte și educator este următoarea: De ce vin uneori "încruntați" la școală unii copii? Cauzele stării tensionate, a încruntării copilului pot fi diverse, de la cele mai neînsemnate (sculatul prea de dimineață, cearta cu unul dintre frați, observațiile primite din partea unuia din părinți, o stare banală de disconfort), până la altele mult mai grave, cum ar fi: certurile dintre părinți, divorțul acestora, decesul unuia dintre ei sau a unor rude
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
pierderea de urină în somn; d) teroarea de somn, constă din episoade repetate de deșteptare bruscă din somn, începând de regulă printr-un strigăt de panică al bolnavului; e) somnambulismul constă din episoade repetate ale unei secvențe de comportamente de la sculatul din pat și mersul împrejur fără ca persoana să fie conștientă de aceasta, urmată apoi de adormire și ulterioară amnezie completă. Tulburările de vis Visul este un fenomen psihologic care se petrece în timpul somnului unei persoane și el este constituit dintr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se mai uită odată la ceilalți. Pe fețele lor deslușește un soi de teamă amestecată cu o arzătoare curiozitate. Curaj! Pune voinicește, mâna pe clanță, deschide ușa și... Voi nu dormiți, dragii mei? Păi de ce? Asta nu e oră pentru sculatul copiilor. Ei trebuie să mai doarmă, altfel nu mai cresc... Săru’ mâna bunică, Și la mulți ani! La mulți ani! La mulți ani! strigară și ceilalți. Teama le a fugit imediat din suflet. Au înconjurat-o pe dată și fiecare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
un sfat: dezbracă-te înainte de începerea acțiunii. În timp ce țineam brațul Selinei în mâna dreaptă și aveam catarama curelei în cea stângă, mi-a prins una bună de tot cu genunchiul ei osos. Am luat-o chiar la rădăcina sculei mele sculate, care pulsa dureros. Fui, hai c-a fost tare, mi-am spus eu pe când mă izbeam cu spatele de podea. Ghemuit și cu respirația tăiată, am rămas nemișcat cu lumina atârnându-mi pe față. Simțeam cum mă înverzesc încet începând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ei desfundate, scrumierele pline și filmul zgomotos. Nimic nu se întâmplă. În fiecare noapte mor ca Desdemona printre multele perne. Primul lucru pe care l-am făcut ieri de dimineață a fost să încerc s-o uluiesc cu cât de sculată putea fi. Îți dai seama ce glorios a fost totul. Oricum, n-a mers. A trebuit să mă duc să mă piș. Uneori îmi vine să cred că sula mi-e traumatizată de întâmplarea de la operă. Probabil însă că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
clipe acolo în contact cu vechii soldați și arcași ai lui Ștefan și însuși cu el. „Ca un glob de aur”, cântecul lui Mihai Viteazul, cântecul lui Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
tine, că ți se vede baritai scula și ne speriem! Vai de mine: are cel puțin doi milimetri jumate! Și nu ne mai arăta curu-ăla alb, că, cine știe, ne face poftă și ni se scoală vreo idee!”. Asta cu sculatul ideii Scurtul o auzise la școală, de la unul mai mare, care le arăta mucoșilor, după ce-l rugau Îndelung, ce de păr negru și cârlionțat avea el dincolo de prohab. Blondul râse și el și-i pofti pe ceilalți să-l pupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru succesul meu. O bătaie în ușă Sâmbăta și duminica, Tom dormea până târziu. Magazinul lui Harry era deschis în weekenduri, dar Tom nu trebuia să se ducă la slujbă și, dat fiind că în zilele alea nu era școală, sculatul devreme ar fi fost fără sens. Nu ar fi găsit-o pe M.F.P. pe treptele casei, așteptând autobuzul să-i ia pe copii, iar fără acest gând care să îl momească să coboare din așternuturile calde, nu se mai ostenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
N-ar fi prima oară!... Mda! Nu e rău, să vedem mai departe! S-a respectat procedurile? Bagajul a fost verificatla venire și la plecare? Materiale cu conținut dușmănos? — Numai la venire! Reviste de exil, cu titluri sămănătoriste, Florile dalbe, Sculați, colindători... * — Ce reviste? Vorbește ca un ofițer, locotenent Matei, că nu mai ești detașat la cursul lu’ tov Noica! Avem o adresă de la grăniceri, pe baza unei semnalări a vărului, sursa noastră, Bădescu, care lucrează și cu cei de la graniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
când Învață scrisul literelor. - Și gata?, am zis. Ce-i ăsta: un băț! - Prost mai ești, măi, copchil de-nvățători! Eu! - Cum, tu? Tu ești un băț? - Nu, măi. Sămnul meu e-un băț - aista! - și mi-a arătat brațul, sculat. Ceva-ceva voi fi Înțeles - n-am mai Întrebat. Am trecut mai departe: - Da-al lui tată-tău? Ionaș a desenat alt băț - culcat acesta. Eu: - A-ha. C-adica-i mort... El a dat rar din cap - c-așa-i. Îl ridicaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și arăta mai tânără în cizmele și pantalonii și geaca aia de piele neagră ce-i puneau în valoare o siluetă de puștancă. Lucea pielea pe ea de părea unsă cu smoală, și tot cu părul ăla vopsit roșu și sculat, geluit, de-ai fi zis că-i luase capul foc. Un bici și o furcă i-ar mai fi trebuit ca să fie o tartoră, a îmblânzitoare de draci. Se vedea că-i priise prin străinătățurile pe unde umblase. În loc s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la camera asta, a dracu’. — Piloți americani, i-am spus. Și-un amic de-al meu, care-i tanchist. — Distracție bine? Îmi pare rău să nu fiu acolo. — A fost În regulă. Destul de haios. — Tre’ dormit și tu. Trebuie toți sculat devreme. Tre’ să fim proaspeți mîine. CÎt mai aveți de lucru la camera asta? — Uite, din nou. Ale dracu’ arcuri. — Lasă-l. O terminăm noi. După aia dormim toți. La cît ne scoli? — La cinci? — Bine. Cum se luminează. — Noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
slobod este să facă ce-i place. Nu era târziu. În sobă ardea focul cu un duduit adormitor. Mai bine să se odihnească. A doua zi se sculă mai de dimineață de cum obișnuia la București. Firește, toată lumea era de mult sculată. Înainte de amiazi tândăli primprejurul conacului. Fiindcă Grigore Iuga avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș, anume Isbășescu, care ținea contabilitatea gospodăriei, în afară de diverse alte însărcinări, Titu Herdelea se simțea încurcat și nu știa ce să facă sau încotro s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dorm pe pământ, Doar două inimi veghează, Pruncul dulce visează, Iar Dumnezeu din Cerul Sfânt Revarsă pace pe pământ.” Omenirea doarme de două mii de ani și tot de două mii de ani, în Noaptea Sfântă, două inimi veghează somnul Pruncului Iisus! „Sculați, sculați boieri mari!” Treziți-vă din somnul inconștienței, al nepăsării și necredinței! Sfânta Familie aleargă din casă în casă, căutând un adăpost unde să se nască ÎMPĂRATUL cerului și al pământului. Dar, omenirea, care de veacuri așteaptă venirea Mântuitorului, nu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
pe pământ, Doar două inimi veghează, Pruncul dulce visează, Iar Dumnezeu din Cerul Sfânt Revarsă pace pe pământ.” Omenirea doarme de două mii de ani și tot de două mii de ani, în Noaptea Sfântă, două inimi veghează somnul Pruncului Iisus! „Sculați, sculați boieri mari!” Treziți-vă din somnul inconștienței, al nepăsării și necredinței! Sfânta Familie aleargă din casă în casă, căutând un adăpost unde să se nască ÎMPĂRATUL cerului și al pământului. Dar, omenirea, care de veacuri așteaptă venirea Mântuitorului, nu-L
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
una-n șele Și o așeză pe măsele. Sacii descărca Și-n coș îi băga Din coș până-n covată, Din covată până sub piatră, De sub piatră Curgea făină curată - Traian se bucura Și pe morar îl dăruia. {EminescuOpVI 301} COLIND Sculați, sculați, boieri mari, Că vă vin colindători, Nu vă vin cu nici un rău Ci v-aduc pe Dumnezeu Pre Dumnezeu mititel, Mititel, înfășățel, Înfășat în foi de mac Cu tichie verde-n cap; Iar în fundul tichiei Este - o piatră nestimată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n șele Și o așeză pe măsele. Sacii descărca Și-n coș îi băga Din coș până-n covată, Din covată până sub piatră, De sub piatră Curgea făină curată - Traian se bucura Și pe morar îl dăruia. {EminescuOpVI 301} COLIND Sculați, sculați, boieri mari, Că vă vin colindători, Nu vă vin cu nici un rău Ci v-aduc pe Dumnezeu Pre Dumnezeu mititel, Mititel, înfășățel, Înfășat în foi de mac Cu tichie verde-n cap; Iar în fundul tichiei Este - o piatră nestimată, Ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
liniștea. Dimineața n-avea să mai vină niciodată, iar eu tremuram în pături, deși era o noapte caldă. Până la urmă am căzut într-un somn adânc, fără vise. M-am trezit într-un zgomot infernal. Rahela și Bilha erau deja sculate, iar eu avea lângă mine două grămezi de așternuturi frumos împăturite. Îi luase cu ea, mi-am închipuit. Rahela ascunsese idolii fără mine. După ce o urmărisem cu atâta atenție, scăpasem momentul. M-am repezit afară și i-am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de heruvimi, vesteau Nașterea Pruncușorului Iisus, Mântuitorul Lumii... Erau colindătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare, înălțând cu glasuri suave de heruvimi Colinda Crăciunului. Doi copii mărunței, o fetiță și un băiețel, îngânau la ușa lui Iorgu Colinda Crăciunului. ”Sculați, sculați boieri mari; Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. După o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]