211 matches
-
ordinea din tabel, următoarele salarii: „D. Schwartz (intendent) - 1.000 de lei (500 salariu și 500 indemnizația de scumpete), scăzut cotizația de 4,40% = 956 de lei; B. Rozen (cioclu) - 1.000 de lei (100 salariu plus 900 indemnizația de scumpete), minus cotizația - rest 956 de lei; Fișel Ceaușu (cioclu) - 800 de lei (100 salariul și 700 indemnizația) minus cotizația - rest de plată 764 de lei și 80 de bănuți”. Corpul didactic era format din trei salariați, din care doi institutori
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 de geamuri la Bae, repararea balamalelor de fer pentru a se putea deschidea [sic!, n.a.]”) a fost acordată unei rude, probabil, pe nume Leiba Alaman, care a ridicat de la casierie suma de 3.000 de lei (contravaloarea indemnizației de scumpete a „Domnului Președinte Glückman” pe o lună). Pentru „...punerea de geamuri bae, 113 colțare și 15 patrate cu sticla dumisale”, meseriașul A. Breimann a ușurat sarcina casierului I. Istric de a mai număra suma de 6.282 de lei, iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de plată pe luna august 1930, la cimitir mai fusese angajat și un „păzitor” în persoana lui F. Zeltzer, căruia i se fixase un salariu de 200 de lei/lunar, fără să primească nici un sfanț în plus ca „indemnizație de scumpete”! După cum spuneam, Comunitatea acorda și ajutoare de înmormântare atunci când era vorba de persoane foarte sărace. Astfel, la data de 7 septembrie 1930, președintele aprobase suma de 500 de lei „...pentru cheltueli cu înhumarea D-lui E. Rottenstein”. Pe 28 septembrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să poată coace, rând pe rând, pâinea, plăcintele și oala cu sarmale, pe măsura răcirii sale lente. Așa le-a folosit tradiția, mai mult decât ieftin, pentru om și Natură: cuptor și beci, dogoare și răcoare. Civilizația a preferat Însă scumpetea, aceea a unei mașini de gătit ca a bunicii, a unui cuptor Încălzit cu gaze ori electric, a unui cuptor cu microunde, respectiv a unui frigider - cu freon; ah! ozonul... Față de soluția tradițională, cu consum energetic minim, respectiv de loc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gladiatorul din Circus maximus are brațul drept Îmbrăcat În fier. Însă doar Evul Mediu, În care viața seniorului - singurul luptător și dumnezeu local - e scumpă, adaugă fier și pe celălalt braț ba unește și cnemida cu cuirasa. À propos de scumpetea vieții unora. Pentru a domni, oricine trebuia să fie Întreg; motiv pentru care Bizanțul a ajuns la rafinamentul tratamentului oricărui potențial concurent la tron: „doar“ orbirea ori scurtarea nasului... Și s’au găsit Împărați care au preferat moartea dată de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bine măresc densitatea metalului proiectilului și doar acesta, esențialul, se va Îngreuna. Fierul are densitatea de aproape 8; cuprul de aproape 9, dar e scump; plumbul de 11, dar e și scump și moale; mercurul de peste 13, dar curge! Bașca scumpetea care l’a făcut „valută forte” prin România post„revoluționară“. Scotocesc prin chimie și dau de niște densități duble, numai bune pentru un glonte capabil să străpungă blindajul unui transportor; valori ale densității de 19 până la peste 22 caracterizează aurul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numai gropițe. St. John este extrem de mândru de el”. Duminica, 9 aprilie. „Familia s-a dus la biserică, dar eu (Regina Maria era de religie anglicană - n.n.) mi-am petrecut o oră bună cu Mihai. Copilul este adorabil, absolut o scumpete și se face pe zi ce trece tot mai frumos. Nu pot spune că este cu adevărat o frumusețe, pentru că pentru moment are ochii cam mici și o ureche are tendința să stea depărtată de cap, este mai mare decât
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vă costă 2,30 dolari. Am plecat acasă cu perechea nouă. Pe cea veche am dat-o mai târziu singurului cetățean american pe care l-am Întâlnit desculț, un flăcău negru, În urma plugului, În statul Mississippi. Vorbind de prețuri, de scumpete sau ieftinătate, aceste noțiuni trebuiesc Întelese sub dublul lor aspect. Întâi, În raport cu prețurile din România. Tot ce cerea muncă manuală era scump. Un lucrător agricol la secerat primea 5 dolari pe zi. La noi o zi de muncă se ridica
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu degetele. Mergem să vizităm și cealaltă bursă, anume bursa mare comercială, a sutelor de magazine, organizate unele mai frumos decât altele. În acel timp, autoservirea se extinde Începând cu bufetele și magazinele alimentare. Ceea ce contribuie la extinderea autoservirii este scumpetea mâinii de lucru. Cel mai modest comerciant, Împreună cu soția sa, după Închidere, stă să cântărească și să-și aranjeze pachetele pentru a doua zi. Dar problema cea mai importantă o constituie atragerea clientului cu mașina. A părăsi mașina undeva, pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sănătoși. Li s-au făcut injecții la timp. Ei formeză problema nr. 1 a agriculturii mele din Bărăgan. Când lumea a văzut că mă apuc de creșterea porcilor a rămas uimită. Lipsa de seruri, virusuri și vaccinuri adecvate, cum și scumpetea lor, Îngreuna extinderea creșterii porcilor. Mortalitatea făcea ravagii din cauza pestei și rujetului. Grație concursului prof. Riegler, și după el prof. Vechiu, am putut să fac față. Uneori importam seruri de la Budapesta. Sunt mulțumit că deocamdată veștile sunt bune. Însămânțarea, scrie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și femei. Să nu uităm, se naviga atunci cu corăbii cu pânze. Dar trebuiesc adăugați cetățenii altor țări, plus cei veniți cu carele cu coviltir. Viața a luat repede un ritm extraordinar. În primul rând era raritatea anumitor produse și scumpetea. Multe erau plătite cu pudră de aur. O pălărie cu 70 de dolari, o ceapă un dolar, o sticlă goală 5 dolari. Furturile și crimele se Înmulțeau. Se mânca numai la restaurant. Un ou un dolar. Toată California avea În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sticla... pe jumătate plină. Ermolae făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
jumătate plină. Ermolae făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul și ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la îndemână numai memoria, dar actele autentice, cât și stabilizarea cronologică mi le-au procurat colecțiile ziarelor din răstimpul acestor 55 de ani.1 Nici o îndoială, deci, asupra veracității. Pentru ușurarea scurgerii în public a lucrării, ținând seama de marea scumpete a hârtiei, cernelii, a mâinii de lucru și a operației tipăritului în gene ral, Bucureștii de altădată va apare în mai multe volume. 46 bucureștii de altădată 1. Mai exact, dacă ne referim la perioada pe care o înfățișează Bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1933-1940, s-au orientat către cealaltă extremă, legionară, dar această metamorfoză era considerată de Serviciul Jandarmeriei „un oportunism” în scopul satisfacerii unor interese de ordin material. Fondul nemulțumirilor era însă real și el se datora unui dezechilibru „între salarii și scumpetea excesivă a traiului”, însă cererile angajaților, considerate exagerate, au fost satisfăcute doar în mod parțial. După eliberarea Basarabiei, Bucovinei și Herței, Serviciul Jandarmeriei a emis un nou set de instrucțiuni informative, cu referire la problemele existente în teritoriul reocupat. Un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avea aceleași probleme privind lipsa articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a lemnelor de foc, comerțul stagna din cauza posibilității transformării țării în câmp de război, iar sporul de salariu hotărât de guvern nu se acorda la timp. Muncitorii, deși îngrijorați de scumpetea continuă, nu se manifestau ostil, înțelegând situația gravă prin care trece țara, în timp ce intelectualii „comentează între ei situația frontului din Răsărit”. Comunismul, odată cu apropierea frontului de granițele țării, a dezvoltat acțiuni din ce în ce mai periculoase. Inspectoratul de Jandarmi Iași a tras în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nou. Și mă duc. Ridică privirea spre mine. Hai! Dă odată telefonul ăla nenorocit! — Dacă vrei ca acest copil să se nască în condiții normale, îmi spune moașa, eu zic c-ar fi bine să suni unde zice ea. Hai, scumpete, sună! se bagă și femeia în halat roz. — OK! OK! Scotocesc în geantă după mobil și formez numărul. Sun. Gata, Suze, poți să te duci! După ce te aud spunând ce trebuie să spui! Respiră adânc, ca să acoperi durerea... — Alo! îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
anulezi acum, te las în sapă de lemn! Râde amuzată la culme. Vrei niște șampanie? Mă holbez la ea, nefiind în stare de nici o reacție. — Ce vrei să spui, nu pot din cauza contractului prenupțial? — Contractul pe care l-ai semnat, scumpete mică. Îmi întinde un pahar de șampanie, și degetele mi se încolăcesc automat în jurul lui. — Dar... Luke nu l-a semnat. A zis că nu e valabil fără semnătura lui... — Nu dintre tine și Luke! Dintre mine și tine! Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
D., Neculai A. B. și alții, care sunt mijlocași cu stare materială bună”. O altă problemă gravă, care frământa lumea satelor, era discriminarea fățișă pe care o promova puterea comunistă. Dacă muncitorii beneficiau de un salariu, de o indemnizație de scumpete și de cartele, țăranii nu aveau nimic din aceste avantaje. De aici, nemulțumirile. Pe 19 decembrie 1949, milițianul șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comune sunt nemulțumiți (...)”. În nota informativă nr.36/17 mai 1947, șeful postului de jandarmi Valea Rea mai trăgea un semnal de alarmă, scriind șefilor de la Vaslui următoarele: „...starea de spirit a populației din toată raza postului este îngrijorătoare din cauza scumpetei din ultimul timp. Ar căuta să muncească numai pentru hrană pe care nu o au de unde o căpăta (subl.ns.)”. Referitor la aceleași cantine sătești, șeful de post nota: „...cantinele sătești, deși funcționează, nu pot satisface toată lumea deoarece primesc alimente
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un pic schimbată, adică eu nu eram urît ca acesta și nici doctorul nu era hoț. Legenda spune că rusnacii se apropiau de Prut, deja se auzeau tunurile și doctorul a încredințat Savetei o mașină de făcut bani și alte scumpeturi. Cuminte, Saveta le-a îngropat frumos pe toate și apoi a plecat după celelalte Savete mai mici (sau mai mari). Războiul a trecut, doctorul a murit și el într-o noapte de Înviere și comoara a rămas la locul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întrebat: „Ce mai face Dorin Tudoran?”. Iată, în transcriere fonetică, un verbatim al incidentului real: - Iu gat tu caț - Safi end Rafo? - Nău. Bat Dorin Tudoran gat ă dog - Crescent. - Fencs ă lat for leting mi nău. - Plejăr iz main, scumpete. (Jurnalul Național, 8 aprilie 2005) Tacă-ți fleanca și cântă! Sunt puține arenele în care imbecila (in)corectitudine politică se îmbină mai bine cu spiritul de gașcă decât spectacolul prefațat de două paparude - Joan (mamă) și Melissa Rivers (fiică). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că se va face dreptate și retrocedarea Ardealului cedat. Produce îngrijorare a doua iarnă de război cu Rusia. Prezența trupelor germane în țară este privită cu simpatie și camaraderie. În darea de seamă din iulie 1942, referitor la situația economică scumpetea, lipsuri lespecula și insuficiența salariilor sunt resimțite mai accentuat însă speranța că sfârșitul războiului se apropie și cu aceasta inconvenientele fac să fie suportate cu stoicism, până în prezent nu sunt semnalate nemulțumiri cu excepția populației din Herța care suferă din cauza lipsei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și cu aceasta inconvenientele fac să fie suportate cu stoicism, până în prezent nu sunt semnalate nemulțumiri cu excepția populației din Herța care suferă din cauza lipsei porumbului necesar hranei. Este necesar a se ameliora situația financiară a funcționarilor și pensionarilor care datorită scumpetei în continuă creștere nu mai pot face față situației. Măsurile luate de guvern nu sunt criticate, fiind considerate adecvate situației și timpului. Se mai precizează că situația în agricultură se desfășoră conform prevederilor forurilor superioare, se prevede o recoltă bună
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt acțiuni de sabotaj economic. Acțiunea de românizare a comerțului este în desfășurare și în curând nu se va mai simți nevoia comercianților evrei. În darea de seamă din august 1942, se confirmă că deși situația este grea, din cauza lipsurilor, scumpetei, îngrijorare din cauza lipsei porumbului pentru hrană, compromiterea recoltei de la secetă. Recolta de porumb este compromisă, pășunile distruse, arăturile și desțelenirile se fac cu greutate. În darea de seamă din iulie 1942 referitor la relațiile cu minoritățile se spune că acestea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]