2,171 matches
-
Anca Pedvis Septembrie Era firesc să mori în septembrie - Luna melancoliilor autumnale, Când iarna-și ascute-n adâncuri, Lungi, ucigașe pumnale. Era firesc să mori în septembrie - Soarele-i mai scund și mai blând. Amiaza șovăie și se clatină, Dar nu se sfărâmă căzând. Era firesc să te culci în septembrie, Sub pajiștea de-un verde adânc, Sub cerul jupuit de albastru. Era firesc ca Moartea trecând Să-și prindă în
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
comunicat de doamna Doina Aderca, fiica scriitoarei. Publicăm fragmente din acest poem. Eugenia Tudor-Anton București, 1820 Cronică Din însemnările unui călător francez. Poftit am fost la domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul, cu raze roze și calde îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, cu valuri de zări albăstrii. Voi căuta, pe cît mi-e cu putință, (Dumnezeu mi-e
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
rochie are pe ea doi iubiți mână-n mână ei într-o noapte au călătorit fără de minte în câmpiile lui Li Chen * unul din piticii împăratului mi-a desfăcut rochia a sărutat crețul de sub fald războinicii când descalecă sunt la fel de scunzi cu toții dor mi-e să se întoarcă Weng * azi ne-am jucat în camera liliachie două șiruri de zece tălpi mici făceau un pat pentru-mpărat ale mele i-au fost gulerul din jurul gâtului am văzut ceva scris în pârâu
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
marea dezamăgire la întîlnirea cu unul din animalele mitice ale imaginarului occidental: departe de a fi grațios, alb ca neaua și ferindu-se de apropierea omenească, dar gata să se așeze în poala fecioarelor, inorogul (despre el era vorba) e scund, gros, negru, se tăvălește în noroi și e dispus mai curînd să atace domnițele decît să se lase mîngîiat. Era, de fapt, evident pentru mintea noastră cea de-acum, rinocerul, prototipul ionescian de mai tîrziu al omului care se lasă
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
o dată) sumbrul lui glas de Casandră. Prevestirea nu avea să se adeverească. În aceeași zi - 14 august - pe înserate, jandarmii pedeștri anunțau suflînd în goarne mobilizarea generală. În Valea Negrului școala se afla peste drum de primărie. Era o clădire scundă și lungă, cu o prispă de lemn în față. De pe această prispă învățătorul împărțea primăvara premii și coronițe elevilor aliniați în curte, dinaintea treptelor. Acum, de o parte și de alta a intrării fluturau două steaguri tricolore, mîngîind cu faldurile
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină ar putea fi și peisajul? Șoseaua trece printre dealuri împânzite de vii și de acea vegetație scundă și încăpățânată, agățată de coaste pietroase, înăsprită de vânt și arșiță. Cimbrișorul crește alături de izmă, levănțică și alte mirodenii, într-o aromată devălmășie. Apoi vin pâlcurile de pini, de măslini, de chiparoși și, din loc în loc, un palmier, un smochin
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
hol intrând în odaia acestuia ca o chilie, dar care avea o bibliotecă cu geam burdușită cu cărți, căptușind un perete. De cealaltă parte se afla patul îngust pe care se odihnea Ion Pillat. Doctorul se așeza pe un scaun scund - fiind astfel mai aproape - și vorbeau amândoi încetișor, în mare taină și intimitate. Mi-l amintesc pe Dr. V. Voiculescu în primăvară, la catafalcul învelit cu o scoarță oltenească pe care se afla Ion Pillat mort. Doctorul era îmbrăcat cu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
că pot depăși această piedică, dacă-mi propun cu adevarat. Mache: Adică, daca te strădui, poți deveni și tu dictator. Tache: Da, de ce nu? Uită-te la Băsescu, nici el nu e foarte înalt. Mache: Ei, da’ nu e nici scund. Și nici dictator. Îmi vine uite, pân-aici (arată spre umăr). Lache: Cine, Boc? Mache: Nu, pe Boc nu l-am văzut în viața mea. Tache: Păi nici n-aveai cum. E-atât de mic că nici nu l-ai
Istoria mentalităţilor pe verticală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82650_a_83975]
-
nu face nicio diferență. dar ele nu-s unul și același lucru: burtiera e elementul grafic pe care apare numele vorbitorului la tv, crawl-ul e bandă aia din josul ecranului pe care curg știri sau cifre. înseamnă că erau destul de scunzi cei doi protagoniști dacă își făceau griji pt asta. Cum le știu Tache, Lache și Mache pe toate.. Așa, în spiritul lui Caragiale, cu moftangii și măsurători. Trist este că probabil o să ne alegem conducătorii direct după înălțime pentru că alte
Istoria mentalităţilor pe verticală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82650_a_83975]
-
noiembrie târziu. își trase pardesiul negru pe el și își înfășură fularul negru de mătase în jurul gătului. Purta pardesie și paltoane lungi încă de când era în liceu, pentru a da impresia de înălțime. Avusese dintotdeauna temerea nemărturisită că e prea scund, la 1,69 m. De-abia când intră în Internet café și își scoase pardesiul își dădu seama că era în costumul de serviciu. De obicei, mergea întâi acasă, să se schimbe. Acum făcea notă discordantă față de puștii din jur
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
servantul. - Trag, anunța vocea joasă, și, oricare ar fi fost trapa, dintre cele cinci posibile, care lansa porumbelul sur, oricare ar fi fost unghiul alcătuit de aripi pentru un zbor cât mai rapid, peste iarba verde, în direcția barierei albe, scunde, salva celei dintâi țevi și lovea pasărea, iar cea de a doua se auzea aproape simultan cu prima. Când porumbelul cădea cu capul înainte, doar cei mai buni trăgători vedeau secunda salvei a doua atingând pasărea gata moartă în văzduh
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
ai pământului, din care și-au tras întotdeauna hrana, odihna și trăinicia, împerecherea aceasta dintre roată și lut înseamnă mai mult decât efectul ei con cret, utilitar. Iată, ochiul minții păstrează imaginea unei familii de sat strânsă roată în jurul mesei scunde, rotunde, cu trei picioare, așteptând ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
tasează, cele nouă bastioane ajungând sub nivelul centurilor exterioare. Neajunsul se remediază prin înălțarea zidului, măsură ordonată chiar de Iosif II, cu prilejul vizitelor la Timișoara. Coregentul nu prea e mulțumit: „Părțile exterioare ale bastioanelor și acoperămintele lor sunt foarte scunde, iar curțile de comunicație de neîntrebuințat. Cazarma lui Mercy e foarte ocupată, iar în cazemate se vede bine că e umed, mai cu seamă iarna“. Lucrările, corijând din mers greșelile, continuă neabătut și prima lor fază se încheie în 1757
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
centralizat cu un sistem de încălzire individual pe bază de gaze naturale sau lichefiate, vor trebui îndeplinite suplimentar și alte condiții. Una dintre acestea este ca evacuarea gazelor arse să se facă printr-un coș care va depăși nivelul zidului scund sau al balustradei așezate deasupra cornișei, cu scopul de a masca acoperișul. Totodată, proprietarul apartamentului este obligat să aibă un contract de service permanent pe toată durata funcționării instalației cu o firmă autorizată și răspunde împreună cu aceasta, civil și/sau
Agenda2004-51-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/283184_a_284513]
-
județul Mureș) - nu sunt nicidecum la prima aventură de acest fel. „În august trecut, povestește Cristian, am plecat cu două mașini în Alpi. Am escaladat Mont-Blanc-ul (4 806 metri, cel mai înalt vârf european), dar și Matterhorn-ul considerat - deși mai scund - mult mai periculos“. Pentru Florin, însă, călătoria în India nu a fost chiar o noutate. Într-adevăr, fostul președinte al organizației timișorene Tinerii Prieteni ai Naturii este la o a doua experiență de gen, după ce, cu patru ani înainte, plecase
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
cea actuală“. După 53 de ani, zece direcții La 9 martie 1910, spune dl Octavian Leșcu, la împlinirea a 25 de ani de când se afla în fruntea comunității din orașul de pe Bega, primarul Telbisz Carol a afirmat următoarele: „Acea clădire scundă, întunecoasă și murdară, care era gara, și unde am poposit acum 25 de ani, în 1885, a dispărut demult pentru a ceda locul unei clădiri noi și moderne, unde vin și pleacă trenuri în 10 direcții.“ În arhivele Regionalei C.F.R.
Agenda2004-27-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282595_a_283924]
-
si de broșa bicefala de aur curat, bun și la treburi murdare. Printre colegii de redacție se află și o mai vîrstnica "tovarășa", pasămite ilegalista, căci era sora unui "erou al clasei muncitoare", omorît în timpul anchetei (defenestrat sau sinucigaș?). Persoană scunda, firava, se căsătorise cu un universitar arivist care, în fapt, juca rolul de "comisar politic" pe lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic literar și memorialist"), de care profesorul se temea, stiindu-l ceea ce era. Eu
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
convorbirea cu Camil Petrescu e, evident, o rememorare a felului de a fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale prozatorului. Dar portretul scriitorului poate fi, desigur, reținut pentru că îl știm aidoma de la alți memorialiști. "Scund, cu ochii de un albastru pronunțat, cu capul puțin aplecat spre umărul drept, Camil Petrescu nu vedea, în trecere, aproape nimic din cele ce se petreceau în afara lui. Toată viața a privit mai mult în el decît la cele ce
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
clopotului ce părea fără vreun capăt sau fără vreo consecință cît de cît vrednică de a fi luată în seamă ori de a imprima aerului din preajma clopotniței imense o vibrație sacră ori importantă,... - ca și cum Evenimentul, în sine, moartea veneratului tătuc scund al popoarelor, ar fi cerut un altfel de timp pentru ca sunetul clopotului catolic, bătrîn, bun mijlocitor, să se producă, să răzbată în fine bătaia grea, imensă de bronz menită să se audă pînă în Paradis, alții susțineau că în Iad
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
ar putea fi un alt spațiu familiar în care aș intra cu tot spațiul meu, în continuarea mișcării începute. Privesc spre locul acela tot timpul, pana ajung - apoi apare pragul, pragul lumii celeilalte când plec capul ca si cum ar fi prea scund și n-aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
sa: Audiffred, Murphy, Martelli. Până când, pe neașteptate, a văzut uimit o lespede pe care stătea scris: Ernesto Sabato a dorit să fie înmormântat în pământul acesta cu un singur cuvânt pe mormântul său PACE S-a sprijinit de un grilaj scund și a închis ochii. Apoi, când i-a deschis, a plecat din cimitir cu un sentiment care n-avea nimic tragic: chiparoșii funebri, liniștea nopții care se apropia, văzduhul cu ușoare miresme din pampas, acele gingașe gesturi stinse ale copilăriei
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
Mississipi. Plimbare scurtă pe fluviul sudist, evocând poveștile lui clasice. Cu Charles, reporterul, care a tradus pentru Program Galeria, intrăm în vorbă, pe bordul vasului tip vechi, cu zbaturi, ca-n romanele de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta pe
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
săi steliști, în primul rînd redundanței lui A.E. Baconski, mult diferit însă și de diplomația locvace a lui Aurel Rău, ca și de retractilitatea ironică, nu lipsită de-o anume morgă, a lui Aurel Gurghianu. Omul era mai curînd scund, uscățiv, taciturn, cu mișcări puține, parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
mine. Acesta este și motivul pentru care nu mai pledez... - Și-atunci ce faci pentru oameni? interveni secretarul cenaclului, un stalinist notoriu, care-i avea pe conștiință pe cei șase scriitori întemnițați cu zece ani în urmă... Din colțul său, scundul și nervosul bătrân, eliberat de curând din închisoare, începu să-și răsfoiască, cu un murmur confuz, carnețelele. Scrisul lui de mână era la fel de mărunt ca și acestea. Obicei deprins în anii de detenție, când hârtia pe care i-o puteau
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]