102 matches
-
propria voastră conștiință. Până atunci însă, aș vrea să vă atrag atenția asupra unor puncte slabe ale planului imperial, care pot transforma toate cele proiectate de fiul meu într-un dezastru cu dimensiuni galactice. Abația nu e o adunătură de scursori care se prefac religioase, ci o instituție care a reușit să-și impună punctul de vedere politic și să-și câștige o bunăstare economică de invidiat. Reacția unei asemenea forțe confruntate cu dispariția este imprevizibilă. Nu putem ști ce au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în ciuda impresiei generale, nu suntem creștini. - Dar religiile pe care le fabricați? întrebă Vassur. - Poate că se apropie de proto-creștinism. Dar cum altfel ar fi putut fi religia Lumilor Agricole decât una pseudo-creștină? Crezi că scormonim de bună voie în scursorile istoriei? Nu trebuie să fii cine știe ce argat spilcuit de la Curtea regală ca să fii liber cugetător, în pas cu vremurile! Ajunge să te uiti în jur, spuse Abatele făcând un gest larg, de parcă ar fi dorit să cuprindă întreaga Terră. Deșertul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
glumă care vine după o alta, pentu că e timpul s-o recunoaștem, nici Monarhia n-a însemnat altceva pentru țară decît un rahat frumos ambalat. Jos pălăria că ești printre puținii care au reușit să supraviețuiască printre gunoaiele și scursorile din țara asta, care nu sînt deloc puține. Și chiar dacă în cele din urmă te-ai dat bătut, poți spune că i-ai ținut o bună bucată de vreme în șah. Trebuie să recunosc că le-ai dat mult de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Gulie gîndindu-se la ultimul cocktail Molotov pe care Tîrnăcop îl dăduse să-i facă vînt. În timpul ăsta Piticul era sfătuit într-o mie de feluri, cum ar trebui să procedeze, cum să facă, cum s-o dreagă, mai ales de scursorile alea bătrîne, vechi activiști ai Comitetului Central, grupul la care mai tîrziu au fost tentați să se lipească atît Cap de Piatră, proaspăt întors de la Timișoara, cît și Copoiul. Cu toții stăteau să-i sară la beregată. Vă spun cu mîna
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și a crizei de timp în care intraserăți. În situații limită apar întotdeauna și neprevăzuturi, îmi închipui stînjeneala pe care ai simțit-o, tovarășe general, cînd te-ai văzut obligat să stai la aceeași masă și să colaborezi cu toate scursorile alea de teapa ta care-ți cunoșteau trecutul la fel de bine cum îl cunoșteai și tu pe-al lor. — Cînd a aflat Roja cum și-a intitulat domnul Președinte partidul a făcut o criză violentă de isterie, zice Gulie, Comitetul Frontului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cît să fi fost ceasul? își amintește Roja, cinci, șase, mai mult nu putea să fie, chiar dacă eu deja aveam la bord cîțiva kilometri buni făcuți în cerc alături de grupul de agitatori plătiți. După ce v-ați lipit și voi de scursorile alea, v-am întrebat dacă știați unde era grupul lui Gulie și Tîrnăcop, dar n-ați făcut altceva decît să ridicați din umeri. A fost sau nu așa? Știu unde vrei s-ajungi, îl întrerupe Curistul, uitînd brusc că-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Cu sau fără mine tot acolo ați fi ajuns. Picioruș sau domnul Președinte oricum v-ar fi adăpostit după fuste, și după aceea v-ar fi introdus fără nici o problemă în înalta societate curățită de activiști, securiști, slugoi, hiene, javre, scursori. E frumos că țara asta a ajuns în sfîrșit după zeci de ani să respire normal, să fie epurată de lepre, că în sfîrșit poporul ăsta și-a găsit menirea lui în istorie, că imediat ce au tăcut armele, a început
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a face cu niște zdrențe ca astea? — Nu m-a ținut, recunoaște Tîrnăcop, frecîndu și palmele de dungile pantalonilor. — Cel puțin acum e limpede că Armata trage încă în populație, zice Roja. — Și n-o să se potolească pînă cînd toate scursorile de teapa lui domnul Președinte, Mortăciune și Broscoiul n-o să-și facă ordine în acte. Toată țara e la cheremul lor și gata. Trebuia să-i lichidezi măcar pe ăștia doi, reluă Roja, nici dracu’ n-ar fi știut cine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Împrejmuită de scânduri și, În față, o livadă.” Când Își Întâmpină prietenul, glasul lui Blecher părea că vine de departe... „Clătinat, ca și privirea albastră, mătăsoasă, din orbitele Înfundate. Sub cuvertură, genunchii Împietriți În unghi ascuțit - o scândură frântă - și scursoarea abceselor care colectau În pungi purulente, lunecate sub șalele Împăturite În vată. Palid ca paiul, frumos și sfâșietor ca o statuie vie a durerii”... Blecher publică mai multe articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
apoi guvernator al Californiei. E de opt ani adjunctul procurorului districtual, a candidat la post În ’48 și a pierdut, dar În martie ’53 vin din nou alegeri anticipate, iar Ellis crede că poate Învinge. Este un viguros acuzator al scursorilor infracționale, este marele prieten al departamentului nostru și, În ciuda originii lui ebraice, Îmi place și cred că va fi un excelent procuror districtual. Iar tu, flăcău, poți da o mînă de ajutor la alegerea lui. Și Îți și faci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
acestui blestem balcanic, de care va trebui să ne elibereze viitorul. Orientarea spre Orient? Da, acesta este păcatul nostru, acesta este plaga noastră seculară. Căci nu este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mic-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice. Exploatîndu-și disponibilitățile de modernism, ea se va salva rând pe rând exterior, pentru ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de Închiriere și cu asta basta. Oricum Rab era un semi-alcoolist (s-a Împăunat puțin dupaia) dar În esență inofensiv chiar și pe post de superman. E evident că puțoii ăia vând droguri aici, numai dacă te uiți la ce scursori Împuțite intră și ies pe ușă: Keasbo Halcrow, Nelly McIntosh, Spud Murphy, Johnny Swan, Simon Williamson, Raymie Arlie, Juice Terry și toți ăilalți puțoi mucoși nonșalanți și fițoși din cluburi de pe lume. Nu cred că ticăloșii ăștia vor să cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pretindeau privilegiate. Jim Își aminti un vers dintr-una din poeziile pe care doctorul Ransome Îl făcuse să o memoreze: „un cîmp străin ce-mi este Anglia pe veci...“. Dar aici era Lunghua, nu Anglia. A boteza cărările murdare de scursori dintre barăcile putrezite după numele unor străzi dintr-o Londră pe care și-o aminteau vag le permitea prea multor prizonieri britanici să se țină departe de realitatea lagărului, o altă scuză pentru a sta cu mîinile În sîn În loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o bună zi, ca el. Autoturismul Studebaker și fetele de după-amiază din cazinouri Îl pregătiseră prost pe domnul Maxted pentru lumea lagărului. CÎnd Jim apucă mînerele de lemn, se Întrebă cît timp ar fi rămas arhitectul pe cărarea pătată de scursori. Poate că toată ziua, pînă cînd ar fi căzut jos, urmărit de același grup de prizonieri britanici care ședeau pe trepte, și care se ofereau vreodată să dea o mînă de ajutor. Pe jumătate goi, În hainele lor zdrențuite, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bate prea repede, anormal, simt nevoia să scriu altfel, nu pot, nu mai pot. Scriu la un internet după ce vorbesc prea mult și cu cine apuc și conștientizez că și ăsta e un simptom. Hibrizii lumii îmi apar în față, scursorile, dereglările, muchiile de nervi, toți cei care merg pe sârmă merg pe sârmă în fața mea, iar nebunia lor îmi amplifică dilatarea și explozia. Intru la un internet și scriu fumând ceva ce mi se va părea vital, ca morfina, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
capabile să depășească puterea de muncă a oamenilor încălca rânduielile stabilite de însuși creatorul lumii. Era o lucrare diavolească. Prin urmare, distrugerea mașinilor se impunea ca un act de dreptate. Aruncați, dintr-odată, la marginea societății, printre cerșetori, handicapați și scursori, șomerii nu mai vedeau o altă cale de îndreptare a situației decât prin distrugerea mașinilor. Și trecuseră la treabă. Patronii care visau noaptea cifre amețitoare de profit se trezeau dimineața cu totul faliți, proprietari doar peste grămezi de fiare vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Miller clătină din cap cu tristețe. — Ce păcat. Aveam pentru ea o Întrebare nepotrivită. Începură prin a se Îmbrăca În costume complete pentru pericol radioactiv, cu măști de gaze. Apoi Logan Începu turul. Adăpostul numărul unu: gol, cu excepția reziduurilor de scursori și lichide. Adăpostul numărul doi era cel În care Miller avusese prima dată parte de duhoare. Deveni surprinzător de tăcut când pășiră printre cadavrele descompuse, Îmblănite. Mărimea mormanului era Într-adevăr uimitoare. Chiar dacă jumătate dintre animalele moarte fuseseră mutate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Și dacă și copilul seamănă cu ea, atunci chiar că am încurcat-o. Ciudățeniile, la fel ca durerile și junghiurile, accesele de plâns și letargia, îl făcea mereu să nu se simtă în largul lui și să se teamă de scursorile mizere și incontrolabile ale vieții, de umanitatea lipicioasă a lucrurilor. Avea de gând să se implice cât mai puțin în astfel de probleme, progresând în schimb vertiginos în direcția curățeniei și ordinii. Se dusese la biblioteca publică să caute cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Sigur era că voiam o rețetă a supraviețuirii, aceea extraordinară de a mă ascunde undeva. Și îi enumeram lui Moțoc... Vrăjitoarele? Expirat. Hoții? Nu. Pușcăriașii. Care? Am supralicitat. Voiam să-l dau gata. Ce-ar fi să fac cu ultimele scursori, criminalii! Nu știam nimic despre viețași, nici regim juridic, nici câți sunt, nici ce făcuseră, nici numele lor. Am spus și celorlalți în ce voiam să mă bag. Eroare. Oroare. Reportajele mele mă duceau spre ei: De treisprezece ani tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ajutat. A fost o preoteasă a amorului. Acum face pe mama răniților. Mai degrabă, ține o menajerie: a tunat și i-a adunat. Actorul, Caravella, un pianist după ureche, trei cartofori, Căutătorul de aur și cine se mai nimerește, numai scursori. Cloaca aia împuțită are nevoie de un filozof; de un blazon pe care alături de sexul Caravellei să stea bufnița Minervei! Am pierdut partida, dar pe alt teren. Chiar dacă - până la urmă - unul dintre iepuri va sfâșia un lup alb, asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să te provoace cu atâta nerușinare? — Încetați, pentru numele lui Dumnezeu. — Ești nevinovat... Nu mă face să râd! Nevinovăția ta nu valorează nici cât un rahat în canal, Gottfried. Nevinovăția e pentru cetățeni decenți care respectă legea, nu pentru o scursoare ca tine, care încearcă să stranguleze o fată la salonul de masaj. Și acum stai jos și taci din gură. Se legănă pe călcâie un moment și apoi se așeză jos cu greutate: — N-am omorât pe nimeni, bombăni el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
stinsă picând într-o tomnatică durere. Aparențele derutează crocant, sufocant dar nu mă iau după mirosul fetid al vieții de dincolo. Mâine nu vei mai dori nimic resemnat în spații, pierdut într-un Chronos rătăcit lângă insolvabila sămânță, tocești penelul scursorilor ambițios nu mai ai păr sau oase, doar spuză. De-a lungul covârșitoarelor ambiții de a învinge într-o maniacală înfrângere n-auzi cum șuieră gândul cunoașterii, mereu mai obosit ; miști doar împins de inerția reflexiilor aparținând nimănui culpabil.
Lini?te by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83911_a_85236]
-
toate putorile, n-ați luat nici o măsură. L-am adunat de pe drumuri, i-am dat numele strămoșilor mei, un nume vechi ca patria noastră scumpă. Un nume de care nu se poate atinge nimeni! Iar avocatul Demostene Orleanu-Buzău călărește toate scursorile. Îl apucă amețeala cum vede o gaură, asta face domnul Sulă Spermă Buzău, v-am avertizat. N-ați luat nici o măsură. Am să raportez secretariatului general al partidului, sabotorilor! Bine a făcut Tovarășul că a interzis avorturile și divorțurileși bolile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-i cotături, să nu-i dea bobonitoarei altă apă de băut decât cea din bidonul adus de la Fâtâna lui Eminescu din Cișmigiu, să vegheze ca nu cumva faptornița să primească turnătura cea amarnică, aducătoare de bube roșii, piele uscată și scursoare a ochilor. Să n-o lase să se piaptine, să vegheze ca nu cumva să-și taie unghiile, să nu o lase să scuipe decât în cutiuțele sterilizate, nevoile să și le facă în anume vase dezinfectate, pe care apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
iar eu adormisem la ora celui mai afurisit profesor din tot liceul, Arvon Mircea. Dormi, domnule Corveta? Dormi! Și prin viață să dormi! spuse profesorul mergând amenințător și încet din spatele clasei spre catalogul de pe catedră. Dormi! Avem nevoie de toate scursorile societății, precum avem nevoie și de toate geniile acesteia! Avem nevoie de oameni care să fie conduși și care să fie manipulați! Pe cine altcineva să jefuiască statul, dacă nu pe cei care dorm!? Care dorm în copilărie, care dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]