200 matches
-
aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut Între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, Însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce În ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”52. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor abuzuri săvârșite de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor abuzuri săvârșite de potentații regimului. Instituția scutelnicilor este veche. În anul 1703, Mihai Racoviță voievod se mira și el că nu are de la cine lua banii, că țara era pe jumătate scutelnică. În plan local, documentele reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i-a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce în ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
coloniști meniți să contribuie la creșterea demografică și, mai ales, să servească de exemplu în agricultură. Ca aristocrat, în anul 1784 a intervenit în numele mamei sale, Ilinca, dar și a celorlalți stăpâni de pământ din Bucovina, pentru menținerea slugilor și scutelnicilor, ca și pentru obținerea scutirii de taxe a acestora. În sprijinul solicitării făcute, aducea argumentul că, într-o economie lipsită de o piață de desfacere și cu o circulație monetară restrânsă, menținerea slugilor era o necesitate. Mai mult, schimbarea situației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
15. Siriu 8. Cozieni 16. Viperești 3. JUDECĂTORIA POGOANELE cu sediul în orașul Pogoanele ORAȘE 1. Pogoanele COMUNE 1. Brădeanu 6. Largu 2. C.A. Rosetti 7. Luciu 3. Cilibia 8. Padina 4. Glodeanu Sărat 9. Rușețu 5. Glodeanu-Siliștea 10. Scutelnici 11. Smeeni 4. JUDECĂTORIA RÎMNICU SĂRAT cu sediul în orașul Rîmnicu Sărat ORAȘE 1. Rîmnicu Sărat COMUNE 1. Balta Albă 11. Podgoria 2. Bălăceanu 12. Puiești 3. Boldu 13. Racovițeni 4. Buda 14. Rîmnicelu 5. Cochirleanca 15. Robeasca 6. Ghergheasa
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Articolul UNIC Se aprobă acordarea unui ajutor de urgență în valoare de două milioane lei, din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, domnului Dinu Doru, domiciliat în comuna Scutelnici, județul Buzău. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- p. Ministrul muncii și protecției sociale, Simona Marinescu, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Vlad Roșca ---------------
HOTĂRÂRE nr. 454 din 10 iunie 1999 privind acordarea unui ajutor de urgenta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124531_a_125860]
-
9.637 33. C.S.V. Râmnicelu Râmnicelu 36.386 120 1.480 34. C.S.V. Rușețu Rușețu 36.389 281 2.869 35. C.S.V. Săgeată Săgeată 36.388 204 1.692 36. C.S.V. Smeeni Smeeni 36.390 208 1.344 37. C.S.V. Scutelnici Scutelnici 36.392 140 1.860 38. C.S.V. Scorțoasa Scorțoasa 36.391 132 318 39. C.S.V. Topliceni Topliceni 36.393 124 1.076 40. C.S.V. Vadu Pașii Vadu Pașii 36.394 94 516 41. C.S.V. Vernești Vernești 36.395 185
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
637 33. C.S.V. Râmnicelu Râmnicelu 36.386 120 1.480 34. C.S.V. Rușețu Rușețu 36.389 281 2.869 35. C.S.V. Săgeată Săgeată 36.388 204 1.692 36. C.S.V. Smeeni Smeeni 36.390 208 1.344 37. C.S.V. Scutelnici Scutelnici 36.392 140 1.860 38. C.S.V. Scorțoasa Scorțoasa 36.391 132 318 39. C.S.V. Topliceni Topliceni 36.393 124 1.076 40. C.S.V. Vadu Pașii Vadu Pașii 36.394 94 516 41. C.S.V. Vernești Vernești 36.395 185 3
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
1a, 4 th, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Ioniță Cegan nr. 2, bl. P11, sc. 2, ap. 56, sectorul 5. 415. Adolfsson Violeta, născută la 14 septembrie 1969 în localitatea Râmnicu Sărat, județul Buzău, România, fiica lui Scutelnic Nicolai-Corneli și Steluța, cu domiciliul actual în Suedia, 29637 Ahus, Barkskeppsvagen 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzău, str. Zona Bazar nr. 1, bl. 1C, ap. 4, județul Buzău. 416. Frohlich Gratiela-Mihaela, născută la 5 iulie 1974 în
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
19. 152. Marian Călin Rareș, născut la 25 februarie 1961 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Marian Lazăr și Reghina, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Coventrystr. 53. 153. Kolsch Georgeta, născută la 20 august 1948 în localitatea Scutelnici, județul Buzău, România, fiica lui Voinea Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Mainz, Am. Tiergarten 2. 154. Kopp Daniela, născută la 22 decembrie 1955 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiica lui Marusca Sever Cornel și Elisabeta, cu
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
46. 143. Malqui Pardave Christina, născută la 4 martie 1964, în localitatea Catunu, județul Dâmbovița, România, fiica lui Ion și Valeria, cu domiciliul actual în Suedia, Karlstad, Garvaregatan 9 A. 144. Anghelina Viorel, născut la 16 noiembrie 1959 în localitatea Scutelnici, județul Buzău, România, fiul lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Gera Lusan, K. Wetzelstr. 54. 145. Pazuric Zoltan Gyorgy, născut la 19 februarie 1966 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Zoltan Francisc și Aurelia, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 ianuarie 1994 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132431_a_133760]
-
Boldu Ghergheasa Puiești Valea Rîmnicului Vîlcelele Ziduri 5. Circumscripția electorală nr. 5 Zărnești Comunele: Blajani Cochirleanca Grebanu Margaritesti Murgești Pardosi Poștă Cilnau Racoviteni Zărnești 6. Circumscripția electorală nr. 6 Pogoanele Comunele: Cilibia Largu Luciu Padina Pogoanele C. A. Rosetti Rusetu Scutelnici 7. Circumscripția electorală nr. 7 Smeeni Comunele: Bradeanu Costești Galbinasi Gheraseni Glodeanu-Silistea Smeeni Țintești 8. Circumscripția electorală nr. 8 Sahateni Comunele: Amaru Breaza Glodeanu Sărat Mihăilești Movila Banului Naeni Pietroasele Sahateni Ulmeni 9. Circumscripția electorală nr. 9 Vernesti Comunele: Berca
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]