118,615 matches
-
cei din jur. După ce termină de fumat, țigara, aruncă pe jos mucul. Deci otrăvesc și mediul. Ei, fumătorii, merg mai des la medic și consumnă banii pe care i-am dat eu la Casa de Asigurări de Sănătate. Nu țin seama de ce zice în Biblie: “iubește-ți aproapele ca pe tine însăți”. Dacă nu se iubesc pe ei atunci cum pot iubii pe cei de lângă ei? Femeile gravide fumează. Eu le numesc “mame criminale”. Tinerii mestecă gumă cu țigara în gură
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
din sate.” Pe atunci, organizator și primul conducător artistic al Teatrului era Boris Harcenco, care avea vocația de a descoperi actori, fără a-I aștepta să vină ei singuri în teatru, ci pleca în satele republicii, nordului țării, mai cu seamă, pentru a-I descoperi. Mihai Volontir, Artistul Poporului întâlnit într-o carieră de piatră, cântând haiducește, Mihai Ciobanu, Dumitru Blajin, Mihai Grecu, întâlniți prin satele din nordul republicii. Primul spectacol, care a fost montat cu această nouă echipă a Teatrului
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
acceptat imediat propunerea de a -și încerca puterile în funcție de șef al Direcției Cultură, dar și-a dorit să contribuie la renașterea spirituală a acestui meleag, văzând căi de ameliorare. (Din Interviul cu ziarista N. Stroganova) “Cu fiecare zi îmi dau seama de profunzimea problemelor și de extinderea lor în cultură. Vreau să fac o remarcă. Am intenția nu numai de a le scoate la suprafață, dar și voi bate fără preget clopotul până se va urni carul din loc.” Ea a
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Chirița în provincie, Piatra din casă, Doi morți vii ; Agachi Fluture de Vasile Alecsandri, Odochia de Puiu etc.. În aceste spectacole, a jucat strălucit în rolurile Luluței, Zamfirei, doamnei Ferchezanca, actriței Matilda. A jucat și în rolurile unor scriitori de seamă, ca Evadarea din rai de Gheorghe Malarciuc, tragedia Bătrânul de Maxim Gorki, O vacant la Moscova de A.Cuznețov etc.. Anii au trecut, dar măiestria ei nu s-a vestezit, ci, dimpotrivă, s-a șlefuit, a crescut. Întotdeauna inocentă și
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
se înghesuie, că i-au schimbat ambalajul și nu o recunosc, așa „deghizată”! Iau una până la urmă și o împart frățește. „Și să știți că eu sunt din Caracal, de unde e domnu’ ministru! Știți dumneavoastră... ” zâmbește. Încerc să-mi dau seama la cine se referă. În stânga mea, cineva se arată oripilat de un discurs al ministrului Agriculturii. Plecăm să ne luăm ceai. O fetiță se oprește brusc în mijlocul străzii și silabisește cu răbdare: “Break the corruption chain”. Apoi, radiind de bucurie
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români by https://republica.ro/din-cambridge-am-strans-in-brate-toata-romania-noi-le-vorbim-romaneste-copiii-ne-raspund-in-engleza-dar [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
faptul că de-a lungul anilor suprafețe mari de pădure au fost înlocuite cu suprafețe cultivate și cu așezări omenești. Creșterea numărului populației a dus la extinderea suprafețelor preluate pentru cultivarea plantelor, extinderea pașunilor și a fânețelor, dar mai cu seamă a viței de vie. Pentru a se analiza evoluția populației autorul a simțit nevoia să facă și un excurs istoric, pornind de la datele oferite de docunte: existența Rusidavei, atestarea documentară a târgului Drăgășani, mișcarea revoluționară a lui Tudor Vladimirescu de la
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
sau nu. Ați venit la mine, da? Pentru ce? Nu fac parte din lumea dumneavoastră, sunt un om de acțiune întrupat într-un câine care adulmecă urme și mușcă rău, nu un companion de conversație mondenă. N-am luat în seamă vorbele lui. L-am întrebat cât timp îmi poate acorda și a făcut un semn generos înspre undeva departe. Am început să-mi depăn povestea. Uneori vocea îmi tremura de emoție, alteori nu-mi puteam reține lacrimile, îi spuneam și
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și flocos, care se pripășise de câtva timp primprejurul blocului. Mă îndrept către stație și aștept microbuzul care mă duce zi de zi la muncă. Nimic nou sub soare ... Referință Bibliografică: NIMIC NOU SUB
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
noi... - N-am cum, zice el, nu pot să renunț, e limpede ca lumina zilei. Doar poporul român e etern. - Nu vă cred, zic eu pe un ton neutru. - Nu mă crezi? - se miră el. Cum de nu-ți dai seama de eternitatea poporului roman? Toate popoarele se schimbă, numai noi suntem proști ca piatra. Pământul se dezintegrează, de piatră nu se prinde nimic, pot să vină puhoaiele, apare Soarele și piatra e uscată, rămâne tot cum a fost!... Râde în
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
neamului său, că nu i-a prezentat îndeajuns lucrările și teoriile, care, într-un viitor apropiat vor revoluționa lumea. Din lectura celor două cărți „Multirelativitate” și „Românul care l-a contrazis pe Einstein” ale doamnei profesoare Marinela Preoteasa, ne dăm seama cât de preocupat este savantul român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susține că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată". Autorul nu este român. Dovadă ar fi că acesta nu și-ar permite o cacofonie. Dar se potrivește. Ținând seama de aceste împrejurări sugerez partidelor politice ca, la numirea în funcție a persoanelor de conducere, acestea să depună public un jurământ similar cu rugăciunea sus specificată. Vor avea astfel ocazia să găsească mai ușor „partea curată a ..” Jurământul ar fi
SIMPLĂ SUGESTIE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409385508.html [Corola-blog/BlogPost/370427_a_371756]
-
ea Știe despre ce vorbește. Dar el pare că nu mai știe nimic. Îi face Florinei semn să iasă. În urma ei, încuie ușa biroului, pe dinăuntru. Își toarnă un pahar de whisky și dă să taie un trabuc. Își ia seama la timp: simte, brusc, cum că lucrurile sunt prea serioase, ca să se rezolve doar cu whisky. Se ridică, închide biroul în urma lui și pleacă, în grabă, spre casă. Încăpere tapetată cu rafturi cu cărți, biblioteca locuinței lui Lucian. Ambient clarobscur
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
vlagă, îl făcea să se cutremure și-l îndemna să fugă cu teamă cât mai departe de acolo și cât încă mai era timp. Hoinărind prin amărâtele sate înșirate de-a lungul colbuitelor drumuri ce duceau spre Atalya, își dădea seama că se apropia de măreața cetate a regelui Agatos. Treburile cerșitului îi mergeau prost de o vreme, iar acum, când satele fuseseră jefuite și pârjolite de perși, cu greu mai găsea un codru de pâine, și asta dacă ar fi
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
odată închis în hrubele temniței, s-ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ca, atunci când mugurii harului primit la Botez, crescând cu „vârsta și cu înțelepciunea”, să aducă „roade vrednice de pocăință”, așa cum cerea și Sfântul Ioan Botezătorul celor care veneau la el (Matei III, 8). „O viață întreagă poate nu ne dăm seama de roadele harului primit la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
în numele Sfintei Treimi. Deci, pocăința ca Taină nu se poate despărți de pocăința unei vieți întregi, ci una presupune pe cealaltă și o solicită, una fiind completată de cealaltă. Urmărind cu atenție această pildă a fiului risipitor, ne putem da seama că această pildă relatată de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne arată nu numai chipul adevăratei pocăințe, ci și treptele, momentele, pe care le trăiește cel ce se pocăiește cu adevărat. Fiul risipitor, după ce și-a cheltuit avuția părintească, ajuns în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
dar nu a avut curajul să ceară. Cum depășim această stare de lipsă a bucuriei în trăirea credinței și de permanentă invidie față de celălalt? Primul pas este să ne gândim dacă suntem sau nu în această situație. Să ne dăm seama de propria sărăcie sufletească, de faptul că suntem credincioși, dar ne lipsim de ceva extraordinar, care, așa cum ne demonstrează Evanghelia, contează enorm înaintea lui Dumnezeu. Nu poți accede către comuniunea cu Dumnezeu dacă nu-ți dorești acest lucru cu bucurie
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
comuniunea cu Dumnezeu dacă nu-ți dorești acest lucru cu bucurie, dacă privești numai în pământ și niciodată către cer, dacă ești victima propriei tale libertăți de a nu te bucura de tine și de celălalt. Omul care își dă seama de o asemenea lipsă trăiește, de fapt, un fel de „venire în sine“ a fratelui celui mare, fără de care nu este posibil un final fericit al pildei de astăzi. Dumnezeu ne oferă în această Duminică șansa de a realiza în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna și pădurea de foioase a început să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-un ritm drăcesc. Noroc că sunt clădit bine și tonele de lemne pe care le tai cu toporul, le mișc și le ridic în mașină, nu mă pun așa ușor pe brânci. Cel
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
domnului Mircea Ciobanu. Dar, ca întotdeauna, fac lucrurile fără cap și coadă, căci nu am predat toate poemele și nici nu le-am recitit după dactilografierea pe care mi-au făcut-o niște colegi de la sediul întreprinderii. Mi-am dat seama de asta mai târziu, citind copiile, că este nevoie de unele corecturi. O să repar însă totul când o să ajung la București, doamna Graciov fiind pusă în temă de amicul meu. Încă ceva: doamna Graciov îl cunoaște pe doctorul Răzvan Petrescu
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
după care, ordonându-și mijloacele și abordând tot mai mult structurile tradiționale, și-a îndrumat lirismul și viziunile către ideile unei mitologii personale mereu mai subtile, acordând expresiei o mai pronunțată cadență. Desigur, ca orice poet adevărat, și-a dat seama de unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate, trăirile intime; astfel, ceea ce era energie în versurile sale, s-a convertit în confesiune caldă, învăluitoare, în „stare de
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
să trăiască departe unii de alții, să se citească și să-și comunice, fără să se vadă, singurătățile lor tulburate. Atunci când se văd, într-un autobuz de Mangalia, timpul scurt și uruitul mașinii abia de le îngăduie să-și dea seama cât sunt aproape și că au multe să-și spună, oho, câte sunt de împărtășit și de pritocit! După călătoria noastră de-astă vară și schimbul rapid de bagaj (rămân atât de vii recomandarea cărților mele acelei grațioase însoțitoare, confuzia
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
meu volum din tetralogia „Ingeniosul bine temperat”. Cu acestea, am încheiat un ciclu al vieții, proiectat aproape întreg la 18 ani. Dar bucuria încheierii, la lectura în pagină tipărită, mi-a fost tulburată de o imensă tristețe. Pe nebăgate de seamă, m-am îndepărtat de ideea inițială, nu mi-am supravegheat atent uneltele, în fine, a ieșit cam altceva decât trebuia să iasă și n-am avut tăria de-a retrage cartea și de-a porni la o nouă transcriere. Lașitate
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Pentru acest an, 2000, atât de incert, de controversat și bârfit, care sunt proiectele dumneavoastră? Lucrați la ceva, în mod special, acum? M.H.S. - După ce am izbutit 19 pagini dintr-o povestire și le-am dat la „Național” mi-am dat seama că din acea povestire, destul de fructuoasă, poate să iasă încă mai multe replici și chiar un roman. Din nefericire, următoarea piesă, de 5-6 pagini, am pus-o în mapă, am întrerupt-o din motive diverse de apărare și îngrijorări destule
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]