211 matches
-
resursă naturală (petrol, gaze, minereuri metalifere, păduri etc.) și pe nicio infrastructură de transport (electricitate, gaze, căi ferate) etc.? Nu! Atunci, cine sunt vânzătorii de țară? Străinii? Nu! Vânzătorii de țară suntem chiar noi, românii, prin “reprezentanții” noștri - lichelele și secăturile de politicieni pe-o mână cu manageri “de succes” gen Constantin Roibu de la OLTCHIM! “Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viață întreagă, deputații contabandiști... Nu ne prăbușim din cauza numărului
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
râd și-acuma. Și smerit m-am închinat, În genunchi m-am așezat, Când văzui că-i groasă gluma, Ba pe unii-i prinde plânsul. Alții se feresc și-l minte, Să-i lovească pe sărite: Si începe Ești curată secătură! -Măfrate măgar, îți zic: Îmi mușc degetul cel mic; Mâna duc ușor la gură, Un ceaun ce stă pe jar. Clasa dă și-n clocotit - Ați văzut ce-a suferit?... -Ce-i de râs, frate măgar?!... Când aud popa, strigând: Nu
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
Ori crezi că-n spate te-am lucrat? Nu doar că-i practic imposibil cu Domnul să te târguiești, dar alta-i conduita mea: Mi-ești drag și vreau să mă-ndrăgești! Cain: (scrâșnind din dinți) Să taci din gură, secătură, că nu mai sunt stăpân pe mine! Vrei armonie și iubire când jertfa mi-a adus rușine? O, ce de ură-am adunat de când te știu și până azi! Chiar firea ta mă îmboldea să te împiedic ca să cazi... Abel
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care doresc să scoată literatura română din mediocritate, dar și din controlul serviciul secret extern de sifonat banii românilor pentru promovarea plagiatorilor și secăturilor literare. ”Ridică-te Eminescu, Ridică-te Nichita Stănescu!” Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 15 februarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1873, Anul VI, 16 februarie 2016. Drepturi
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
peste o bicicletă nou-nouță. Asta a fost furată dintr-un magazin, scrâșni din dinți cu mânie.Trebuie să fi fost opera lui Ghiță! Sub pătul dădu peste o vechitură de motoretă, ascunsă sub niște scânduri și strujeni uscați. Doamne, ce secături de oameni! Îi venea să plângă:ăștia au fost tatăl și fratele meu! Iar el voia să fie om în rândul lumii, patron respectabil? S-a dus la maică-sa aproape plângând: --Bine. mamă, cum ai răbdat lângă tine doi
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
de muncă, înrobiți de alcool și droguri, de patimi, fără hoți, fără criminali și violatori. În lumea aceea munca să fie o bucurie și fiecare să fie răsplătit pe merit pentru munca depusă, să nu mai fie nepotism, favoritism, mituire, secăturile să nu se mai cațăre în vârful piramidelor sociale, cartea să-și reia locul ce i se cuvine pe scara valorilor. În lumea acea să fie mai multă credință în Dumnezeu și încredere între oameni; artele adevărate să fie respectate
SFÂRŞIT ŞI DE LA CAPĂT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348784_a_350113]
-
la lucruri mai grave. Banii pe care părinții le dau acestor progenituri sunt cheltuiți în alte scopuri decât cele pentru hrana din timpul pauzelor, ajungând astfel în sertarul plin cu bancnote valoroase al unui „magazin de vise” sau la vreo secătură ratată ce dă târcoale instituției de învățământ furnizând stupefiante la un preț mic pentru început, cu scopul de a-și atrage clientela vulnerabilă. Acești tineri reprezintă, în fapt, viitorul nesigur și imoral al societății noastre. Cum vor fi ei peste
EDUCAŢIA ŞUBREDĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348307_a_349636]
-
paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care doresc să scoată literatura română din mediocritate, dar și din controlul serviciul secret extern de sifonat banii românilor pentru promovarea plagiatorilor și secăturilor literare. ”Ridică-te Eminescu, Ridică-te Nichita Stănescu!” Ionuț Țene
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
și mai de la întunerec; urzirile ei sânt mai totdeuna neutralizate prin împrejurarea că publicul imparțial, luminat sau cel puțin plin de respectul autorității este totdeuna un reazim solid al meritului și al reputației adevărate. La noi însă această stărostie de secături veninoase, de "onorabile" nimicuri, de idioți înfumurați, tronează, taie și spânzură ziua-n amiaza mare; ei compun juriurile de artă, ei sânt pașalele instituțiilor naționale, de la ei atârnă soarta acelor nenorociți cari, târâți de adevărată chemare, își cheltuiesc viața ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aprobată și a plecat pe front, unde peste câteva luni a fost luat prizonier. Atitudinea lui față de populația sovietică nu este verificată, însăși el spune, că dacă nu ar fi căzut prizonier, ar fi și azi o lichea și o secătură. În 1943 se înrolează în Divizia „Tudor Vladimirescu” cu care a participat la lupte și la terminarea războiului a venit în țară. În 1945-46 lucrează la Inspectoratul general al jandarmeriei. De acolo este scos și trimis la Apărarea Patriotică și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din jur nu se poate adapta (Cănuță, om sucit, Inspecțiune). Aici se află în elementul lui Mitică, „bucureșteanul par excellence”, cam intrigant, poltron și bârfitor, însă, altfel, mereu bine dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
neciodată. Adieu! SERV[ITORUL] Vorbă scurtă, pe șleau... Din parte-mi rămâi sănătos! (vrea să iasă, însă se-ntoarce de la ușă) încă una, ca să vezi că nu-ți voiesc rău, iaca, îl mai rog pe director ca să-ți mai lase secăturile astea de scris, da' ia ascultă, iese și pentru mine ceva, vro dobândă, ceva? HISTR[IO] (apart) O, ce mai suflet!... Ce mai tocmeală de creștin încît mi se varsă fierea de turbare! (tare) Bine, primesc, vrei tu însă ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
artea, ca să se măsoare cu cotul? O păpușărie // în zdrențe pestrițe și strălucitoare înlocuiește adeseori spirit, geniu și arte, o mască neci prea prea spoită cu alb și cu roșu ațâță simțirile, amuză. (merge la cămin de reațîță focul) De secăturile ei de vorbe am lăsat focul mai să se stingă. (pune un ibric la foc) Ahaha! acuma cred că s-o încălzi iar. SCENA VI HISTRIO. FELICE FELICE (cu fața radiantă) Triumf! Triumf! Virtutea a învins. HISTR[IO] Bine că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Spre a produce lucruri de utilitate? Ferească Dumnezeu. Unii, nefăcând nimic, îl pierd pur și simplu, unii joacă cărți, alții scriu articole insipide de gazete, alții precupețesc lucruri ce nu sunt produse de ei, scumpindu-le artificial, c-un cuvînt: secături, pierde-vară, și cum [î]i mai cheamă, nu fac decât o întrebuințare inutilă de mecanismul de muncă cu care i-a înzestrat natura. Echivalentul mecanic se pierde pe nimicuri și pe zădărnicii. Daca consideram pe om ca pe-o mașină
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să se 'nregimenteze toată suflarea omenească. Cine știe ce curat mașinală e activitatea imensei majorități a celor ce zgârie hârtie și cine ține seamă de faptul că orice lucrară mașinală și improductivă tâmpește pe oameni nu se va mira de aerul de secături pe care-l are aproape toată generația noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar degenera musculatura unui om care ar ședea toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul
LUMEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
din București, piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus „piese scurte” - Epilogul, Eu vreau un pisoi, Fapt divers, Semnul particular, Vocea sângelui, Istoria se repetă, Secătura mahalalei, Smărăndița, Reîntâlnire ș.a. -, a realizat adaptări și prelucrări (între altele, Papa Lebonnard după Jean Aicard, Zaza după Pierre Berton și Charles Simon, Călătoria domnului Perrichon după Labiche), adaptări radiofonice ori televizate ale propriilor piese, scenarii pentru teatru radiofonic sau
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
e elocvent în această privință, iar Mihail Sebastian opina că „autorul procedează ca un romancier, povestește, relatează”, semnalând virtuțile „realiste” ale textului, însă a blamat excesele lacrimogene, înduioșarea ieftină, finalul forțat etc. Oarecare ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
autorul procedează ca un romancier, povestește, relatează”, semnalând virtuțile „realiste” ale textului, însă a blamat excesele lacrimogene, înduioșarea ieftină, finalul forțat etc. Oarecare ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese și cu lampagii de altădată”. Dudu Zamfirescu, lumpen-intelectual boem și
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada interbelică de Mitică Popescu, din piesa omonimă a lui Camil Petrescu, sau, în alt registru, de Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul. „Om fără căpătâi”, el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
antiteze, București, 1936, 323-324; Perpessicius, Opere, IV, 254-256, V, 368-369; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 380-381; N. Carandino, „Acolo, departe...”, „România”, 1939, 16 martie; Sebastian, Jurnal, 560-562; Șerban Cioculescu, Spectacole, spectacole, spectacole, „Semnalul”, 1946, 1 323; Alice Voinescu, „Vis de secătură”, RFR, 1946, 12; N. I. Popa, „Matei Millo (Căruța cu paiațe”), IL, 1953, 1; Nicolae Sireteanu, Eugen Luca, „Matei Millo”, CNT, 1953, 42; Horia Bratu, Din literatura nouă, București, 1953, 143-166; Vicu Mîndra, „Patriotica română”, GL, 1956, 3; Radu Popescu, „Acolo
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
conta. Idiotul autentic ține mereu să precizeze că are opinii. După votare - poporul prostit poate merge acasă. Câștigătorii au alte treburi: recuperarea cheltuielilor cu campania și ocuparea unui loc fruntaș pe liste. Indiferent de culoarea partidului, - sunt promovați aceeași oameni: secăturile care lingușesc și se umilesc pentru o funcție mai grasă, la umbra partidului. Regretatul Stelian Baboi le spunea „neputincioși”. Cămin al mediocrităților, parlamentarismul trăiește din rebuturile morale care se înghesuie să-i treacă pragul. Odată ajunse în parlament, partidele se
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]