211 matches
-
comunelor înconjurătoare Fântânele și Osebiți-Mărgineni, comuna având acum numele de "Mărgineni", preluând câteva sate ale acestora și ajungând la 4250 de locuitori. Ea făcea parte din plasa Bistrița a aceluiași județ și era compusă din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Fântânelele", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Nucșoara, Slatina și Secăturile, având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele Nucșoara, Secături, Slatina și Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea de "Gruiu". În 1968, comuna a trecut la județul Argeș. În comuna Nucșoara se află două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național aflate în satul Nucșoara: cea din grădina
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și se trece pârâul cu același nume, urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul menționat și, după ce se străbate o mică pădurice, se ajunge la primele case din satul Damiș (cătunul Mochești). După o frumoasă perspectivă asupra bazinului Brătcuței (pe stânga), se
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților, unul pe creasta dealului Mal, iar celălalt pe coama dealului Muncel, numit Dâmbul lui Galoș, ceva mai sus de Secătura. Cei doi frați ar fi avut doar o singură secure cu care să-și taie lemnele de foc, și, ca să nu sufere vreunul din această pricină, seara când unul își tăia lemnele pentru a doua zi striga la fratele său
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
soțului ei, încearcă fără succes să-l distrugă pe Urmatecu și îl scoate pe Bubi la un bal în seara când tatăl lui agoniza. În final, îl părăsește și pe Bubi, fugind în străinătate cu prietenul comun Gună Licureanu, o secătură cu un simț practic. Spre deosebire de arivismul lui Urmatecu care are un țel precis, arivismul Jurubiței este unul instinctual. Mai există și alți ariviști în roman, dar cu un rol secundar: chiristigiul bulgar Ivanciu, dornic să parvină, dar fără a avea
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
care să fi stabilit atât de înalte ideale de moralitate ca tocmai înțeleptul de la Frankfurt. Disprețul amorului de patrie și a sentimentelor de onoare nu le-a propagat niciodată. Ceea ce combate este acea mândrie deșartă națională care face pe niște secături să se laude c-o calitate la care cel mult părinții lor poartă meritul și pe care o împărtășesc cu alte milioane de oameni. O dovadă ne dă însuși d. Holban. Într-o cumpănă pune 12 ani de muncă literară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voim să-i spunem și a-i imprima mai adânc ideile morale și, câte puțin, a deveni directivele vieții sale. În materie chiar ea nu decide nimic. De aceea am ruga pe "Romînul" să nu confunde pedagogia adevărată cu ideile secăturilor republicane cari vor să puie mâna pe școala primară și a căror pedagogie consistă întru a nu avea nici o pedagogie. Atât pentru instrucția publică a dobrogenilor. Ideile "Romînului" sânt greșite ori tendențioase, în tot cazul idei din care nimeni nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături ce nu fac cât jumătatea diurnei, o Cameră care tratează cestiuni ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, care compromite interesul țării, regimul parlamentar și instituțiile libere, o Cameră care risipește averea contribuabililor - știți ce este cu toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe." Consecința: pentru a fi ales consilier local, susțin vecinii, "prezidentul" a deturnat fondurile asociației de locatari, făcând donații marelui partid. De vreo lună, întregul bloc stă fără apă caldă. Singura speranță au rămas promisiunile electorale ale șefului ierarhic al secăturii de bloc și de partid. De fapt, omul n-are nici o vină: el n-a făcut nici un efort să ascundă că e mincinos, escroc și violent. Asemeni lui Vadim, el a avut un comportament liniar, egal cu sine, de la început
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
descriu pozitia, aspectul sau particularitățile locului: Dealul Mare, Măgura Mare, Râpa Morii, Măguricea etc. - denumiri care vin de la diferite întâmplări din viața comunei și a comunității: Gloduri, Valea Hotarului, Izvorul Negru. - denumiri care păstrează amintiri din trecut: Saca (Seaca), Valea Secăturii, Valea Rea. - denumiri derivate de la numele unor persoane: Podul lui Ciuban, Valea Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un cuvânt, nici bunăstare. Se știe că noi le-am contestat capacitatea de-a pricepe un adevăr, capacitatea de a discuta. Cu drept cuvânt le-am contestat-o. La ei discuția nu înseamnă o comparare de argumente, ci oricare din secăturile acestea n-are alt scop decât de-a se arăta mai cu cap, de a-și ilustra mutra, de-a arăta că știe răspunde. Noi zicem de ex. că nu spitalele sunt lucru de căpetenie, ci o descărcare a poporului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și mai de la întunerec; urzirile ei sânt mai totdeuna neutralizate prin împrejurarea că publicul imparțial, luminat sau cel puțin plin de respectul autorității este totdeuna un reazim solid al meritului și al reputației adevărate. La noi însă această stărostie de secături veninoase, de "onorabile" nimicuri, de idioți înfumurați, tronează, taie și spânzură ziua-n amiaza mare; ei compun juriurile de artă, ei sânt pașalele instituțiilor naționale, de la ei atârnă soarta acelor nenorociți cari, târâți de adevărată chemare, își cheltuiesc viața ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mă Întorc, au crezut că am murit... După trei luni de zile, cât o durat, m-am Întors la celula de unde am plecat... Vă mai amintiți cine era comandant la Aiud? Când am ajuns acolo era căpitan Dorobanțu. O secătură, parcă din Târgoviște, care se afirmase atacând sediul Partidului Țărănist sau Liberal În timpul campaniei electorale, și l-a săltat... De altfel, toți ăștia erau recrutați dintre derbedeii orașului... Și după Dorobanțu a fost Koller, și după aia a fost Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am fi putut s-o urmăm, dar ne temem de-a nu voi să probăm ceea ce nu putem proba, cumcă autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor șterge cu desăvârșire și din grai și din scris. Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât d-l critic și, deși țin la desființarea acelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de trai pentru o cultură străină, pentru un popor străin, pentr-o industrie străină. Acele popoare ar ajunge la proletariatul plugului, ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică comercială protecționistă și sub protectoratul său propriu și al nimărui altcuiva ar conținea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată. "Post" se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
coruptă pe care germanii o numesc cu drept cuvânt francezo - judaică și-au tipărit impresiile sale, culese pe la Colomeia, Sadagura, Podul-Iloaiei și alte asemenea locuri în care se prăsește jidovimea, sub titlul "Aus Halb-Asien" (din Semi-Asia). D-sa numește aceste secături icoane de cultură (Culturbilder) din Galiția, Bucovina, Rusia meridională și România. Credem însă că, pentru a da o icoană fidelă despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai înțeleagă și să ieie la serios galimatia cea mai colosală din lume. Asemenea oameni, fără știință de carte și fără grăunte de judecată firească, vor a dovedi gustul literar la români, botează cu numele unei reviste a lui Alexandri secăturile lor și se gerează ca literatori la noi. Deja în n-rul 2 al nouăi "Romînii literare" un domn semnat N. Rozescu, au mistificat redacția toată printr-un articol intitulat "știința în secolul al XX-lea", dar acel articol, nefiind destul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
somnul! Nu mai primește și nici nu mai dă nimic! Și doar l-am avertizat, măgarul, să nu-și mai toarne votcă în bere, pe căldură. Asta, chiar că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se petreceau peste șleaul drumului. Numărul telefonului, nea Sandule! cere imperativ Fratele. Imediat...! Formează-l, Dănuțule! zice polițistul. Gata...! Pătrundere neautorizată, pe timp de noapte, într-o instituție publică! Aruncă-i în aer! Termină-i! Achită-i! Dă-le foc, secăturilor naibii, de infractori! Acuma, bre! Apasă!! Arde-i...!!! Poetul turtește tasta de apel. Geamurile Secției se iluminează ca ziua, înainte de a se pulveriza. Clădirea joasă, din cărămidă, implodează. Unda de șoc și bubuitura, vin tăvălug peste miriște, dându-l de-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
jumătate de oră, neputincios. Capul. Trebuia să țintească la cap. Ce face tati, de ce nu vine? bodogăni Kevin, sugând din paiul de Coca-Cola. Dar În paharul mare de la McDonald’s nu mai era nici o picătură. Trăgea doar aer. — Da’ ce secătură ești... Mă sufoci, Îi spuse Valentina dezlegându-și papucii de sport și eliberându-și În sfârșit picioarele. Oja albastră de la Miria Îi contura frumos unghiile - cu culoarea aceea aveau ceva fantastic În ele, de parcă ar fi aparținut unei ființe de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]