125 matches
-
marea lumină care a răsărit în octombrie 1917”"; autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor, partidului comunist și ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucția” (1949), oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbușirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie” [româno-sovietică], cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ș.a.
Alfred Mendelsohn () [Corola-website/Science/330841_a_332170]
-
conscrieri (recensăminte) care relevă o populatie redusă numeric (10 familii) și slabă din punct de vedere economic. Până în secolul XIX locuitorii satelor comunei Bratca sunt supuși unor obligații tot mai mari față de Austro-Ungaria. La 24 aprilie 1904 are loc "răscoală secerătorilor" de la Aleșd la care participă și 4 bratcani. După înăbușirea răscoalei, bratcanii continuă revoltă cu răfuieli locale. La Bratca, țăranii s-au răzbunat contra grofului Bethlem Gyorgy, incendiind o bună parte a pădurii aparținând acestuia. Actul mării uniri a fost
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul găsește în amintire ungher de casă, în care un tată prăvale măsurile cu grâu, iar
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
(Secerătorii) este imnul național din Catalonia, o comunitate autonomă din Spania. A fost imnul neoficial al poporului catalan din ultima parte a secolului al XIX-lea și a devenit oficial din 1993. Versurile cântecului se bazează pe evenimentele din 1639 și
Els Segadors () [Corola-website/Science/299977_a_301306]
-
și a devenit oficial din 1993. Versurile cântecului se bazează pe evenimentele din 1639 și 1640, când catalanii au luptat pentru independență împotriva regelui Filip al IV-lea al Spaniei și favoritului acestuia, Contele-Duce de Olivares: așa-numitul "Război al secerătorilor". Versurile moderne sunt de Emili Guanyavents și au fost scrise în 1899; muzica este de Francesc Alió și a fost compusă în 1892, pe baza unui vechi cântec popular. Guvernul catalan a acordat acestui cântec statutul de imn național în
Els Segadors () [Corola-website/Science/299977_a_301306]
-
interzise. Astfel, decizia 5734 din 29 ianuarie 1925 a Ministerului cultelor declară la art. 1: „Sunt cu desăvârșire oprite asociațiile cu caracter religios /secte religioase/: 1. nazarinenii / pocăiții /, 2. asociația internațională a studenților în Biblie /mileniști/, 3. adventiștii reformiști, 4. secerătorii, 5. penticostaliștii, 6. inochentiștii, întrucât doctrinele pe care le propagă sunt de natură a aduce atingere legilor și instrucțiunilor statului și prin practicile lor contravin ordinii publice”. La fel, regulamentul sectelor religioase din 11 iunie 1938 trece cultul penticostal în
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate, pictura murală
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura murală
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
unor dosare penale, mai ales în perioada 1980 - 1989. Această metodă de organizare a muncii,în echipă și subechipă, a disparut odată cu apariția combinelor de cereale autopropulsate produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat cu Batoza { și de colectare a cotelor }. După apariția combinelor s-a trecut la reorganizarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de valoare, acțiunea a fost un jaf autorizat de autoritățile timpului. În aceiași vară a început demolarea gospodăriilor boierești și transportarea materialelor rezultate la Curtisoara, unde s-a construit IAS Curtisoara. Proprietatea lui Tiberiu Maiorescu, o fermă modernă cu tractoare, secerători, moară, animale de rasă, maternitate pentru scroafe, a fost ștearsă de pe fața pământului, a rămas doar becul că o rană care nu s-a cicatrizat nici astăzi. Oamenii erau stupefiați de asemenea evenimente și intuiau că urgia se va năpusti
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
se realizează în momentul când depășește ambiția descrierii servile. Amestecul de tonuri calde și reci asigură interesul pentru unele pânze, "Atelier de tâmplarie", "La negustorii de curmale", "Ocna la Tg. Ocna", etc. , în vreme ce unele naturi statice sau compoziții (uleiurile "Prânzul secerătorilor" și "La seceriș", proiectul de frescă "Cele 2 fete de împărat" etc. ) se mențin în cadre convenționale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele "Stradă în Maroc", "Istanbul", "Turcoaice la fântâna de la Balcic", "Peisaj cu salcii" etc.
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
în vârstă de Shunemmite nu au fost mai puțin fericit cu fiul lor decât au fost în vârstă de Avraam și Sară de vechi cu lor. Într-o zi, cănd băiatul a fost câțiva ani vechi și a mers împreună cu secerătorii în domeniu, el se plâng Mama săraci au luat trupul neînsuflețit al fiului ei iubit și la pus pe pat pe care profetul folosit pentru odihnă. Ea l-a lăsat acolo și a închis ușa. Apoi, fără a spune cineva
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
33 țel. 226461 226204 3766 HUSUSAN VALERIU (n. 1943) Sibiu, Str. Anton Pann nr. 4A țel. 233061 3837 INDREICA VASILE (n. 1933) Sibiu, Str. Școală de Înot, bl. 2C/14 țel. 243574 3845 MAIET DORINA ELENĂ (n. 1965) Sibiu, Str. Secerătorilor nr. 20 țel. 229714 8811 MARIN LIVIU (n. 1959) Sibiu, Str. C. Noica, nr. 57 țel. 217500 092407192 3773 MATEI ANA ALEXANDRINA (n. 1953) Sibiu, Str. Avram Iancu nr. 9 țel. 212811 092242599 424238 3776 MIRCEA NICOLAE (n. 1933) Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Care e prima amintire? Reptila/ cu ochii săi bulbucați, ficși hipnotizând un copil/ costeliv, un mediu sensibil, ai spune acum,/ fără instinct de apărare? Sau puiul/ de iepure sărind orbește în bătaia însetată -/ ca sub fascicul de raze noaptea - a secerătorului?/ (... blana lui fragedă în care îți învelești/ și acum inima!)// Care e prima Amintire? 33 de ani/ și, încă, nu poți să alegi” (33 de ani). Se simte distincția tonului, a frazării, a metaforei, dar și o ușoară schimbare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
să exprime tot entuziasmul și angajarea sa în a pregăti terenul și în a semăna. Răbdare umilă se cere de la semănătorul Cuvântului divin pentru a accepta, în pace, o lege inexorabilă a vieții și a Evangheliei: „Unul este semănătorul altul secerătorul” (In 4,37). Însă, rămâne întotdeauna adevărat că cel care seamănă este întotdeauna mai vrednic de merite decât cel care culege. În fond, virtuțile cele mai importante ale măgarului sunt trei: umilința, răbdarea și forța. Aceste virtuți slujesc fi-ecărui om
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a ultimei viziuni se găsește și în jurnalul nepublicat (1859-1861) al lui J.C. Strânge. Potrivit acestuia, Blake îi povestește incidentul unei doici bătrâne, singura care-l crede: "pe când era flăcău și ieșise la plimbare la vremea secerișului, a văzut niște secerători pe câmp și, în mijlocul lor, îngeri" (2004, p. 724). O întâmplare similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă din copilărie, când mama l-a bătut fiind s-a năpustit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
putea pomeni marea înflorire de talente de acum douăzeci de ani fără a-l numi pe dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce muzica se-aude în surdină, apar, pe rând, Iris, Ceres, Iunona și, la sfârșit, o ceată de nimfe și una de secerători, care se prind în dans. În feeria aceasta mitologică sunt cuprinse și două cântări nupțiale, conform cu atributele tradiționale ale celor două divinități: Iunona le urează tinerilor o căsnicie onorată, spornică, mulți urmași, Ceres - rodnicia pământului. Aceste producții, destul de convenționale, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
imagina o lume nostalgică, al cărei principal reper va fi „nucul din ogradă”. Și Fuga statuilor (1979) conține stihuri compuse „sub semnul dragostei de țară” (Noaptea în câmp, Au plecat olteni la coasă, Teascuri de struguri, Poveste cu dealuri, Somnul secerătorilor). Ț. îmbracă teme bucolice în haine moderniste, insistând, cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra lucrurilor care trebuie păstrate: „Pe-o frunză de nuc să dansăm, lunecând spre rădăcini” (Invitație la dans). „Personajele” cărții, statuile, apar deseori în ipostaza lor clasică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
înapoi" al acestuia. De fapt, Busuioc nici nu fusese consultat anterior. Tatăl se pomenește cu feciorul acasă zicându-i: Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie. Și așa au rămas lucrurile. Plecarea lui Iorgovan după secerători, observăm acum retroactiv, e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu o poate răsturna: Măi taică, eu zic să mă duc eu. Replica e echivalentă ca intenție și sens celei dintâi. Iorgovan e feciorul tătâne-său
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce muzica se-aude în surdină, apar, pe rând, Iris, Ceres, Iunona și, la sfârșit, o ceată de nimfe și una de secerători, care se prind în dans. În feeria aceasta mitologică sunt cuprinse și două cântări nupțiale, conform cu atributele tradiționale ale celor două divinități: Iunona le urează tinerilor o căsnicie onorată, spornică, mulți urmași, Ceres - rodnicia pământului. Aceste producții, destul de convenționale, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
un rol important în creșterea recoltelor, mărind rapiditatea și eficacitatea arăturilor, în timp ce gunoiul de grajd crește randamentele. În sfîrșit, teh nicile de selecție a animalelor, utilizarea noilor îngrășăminte (praf de oase, marnă pentru solurile nisipoase) și a mașinilor noi (semănători, secerători, treierători) sînt toate perfecționate în cursul secolului al XVIII-lea. O adevărată "agromanie" se răspîndește în mediile intelectuale, burgheze și aristocratice. În Franța, fiziocrații devin teoreticienii noilor procedee și trasează viitorul unei umanități care, grație liberei dezvoltări a agriculturii, va
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]