1,137 matches
-
tot ce implică neconcordanță cu principiile creștine, în multiplele sale forme, caracterul va cunoaște o dezvoltare cu asemenea trăsături, umbrind chipul lui Hristos: ,, Nu vă înșelați: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit. ... Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească ...; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viață veșnică” (Galateni 6,7-8). Aplicând asemenea valori, având ca model demn de urmat modelul Mântuitorului și totodată punerea la îndemâna elevilor, în cadrul școlii a unor cunoștințe teologice, istorie
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” [Corola-blog/BlogPost/92675_a_93967]
-
forme, caracterul va cunoaște o dezvoltare cu asemenea trăsături, umbrind chipul lui Hristos: ,, Nu vă înșelați: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit. ... Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească ...; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viață veșnică” (Galateni 6,7-8). Aplicând asemenea valori, având ca model demn de urmat modelul Mântuitorului și totodată punerea la îndemâna elevilor, în cadrul școlii a unor cunoștințe teologice, istorie a religiilor, ca și funcție informativă, dar și de transpunere
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” [Corola-blog/BlogPost/92675_a_93967]
-
mai, fii roua dulce ce pe gene-așează, armuri de nopți în care tu răsai. Betege mâini deșiră umbra-n valuri, adorm pe brațe pânza de luceferi, plutești în somnu-mi lin cuprinsă-n șaluri, cu buzele-ți de roșu tu mă seceri! Te legeni blând pe visu-mi de mătase sub genele-mi de patimi eu te sorb, dantela-ți de pe buze în farmece mă coase, în rătăciri de șoapte mă-nchizi ca pe un orb. Prăvăl iubirea peste noi haină, roiesc stinghere
HIMERA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384173_a_385502]
-
tu sălbatică înflorire sprijini tăcerea elegiatic între teluric și candela în golul rămas crește adâncul dulcele amar din cupă cu vin negru prins între iluzii și corbii iubite veghează flămânzi căderile Hic et ubique setea turbata ce-mi macină drumul secera lumină și nu mă opresc închise sunt porțile de nu mă găsesc Referință Bibliografica: Hic et ubique / Agafia Dragan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Dragan : Toate Drepturile
HIC ET UBIQUE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384214_a_385543]
-
O epidemie ciudată apare în întreaga lume, oamenii își pierd brusc unul dintre simțuri. Este posibilă o relație de dragoste într-o lume fără simțuri? Duminică, de la 21:30, ai ocazia să descoperi, în avanpremieră națională, o altă epidemie, care seceră populația indienilor Xingu și povestea fraților Villas-Boas din timpul călătoriei lor de explorare în Brazilia Centrală.
Recomandările weekend-ului 27-29 iulie [Corola-blog/BlogPost/97371_a_98663]
-
să o devasteze. Inima actriței, ostenită, își cerea dreptul unui act al ei cu tema iubirii și recunoștinței. Doctorii, oștenii raiului alb au vegheat-o, au apărat-o, au salvat-o, au grădinărit splendoarea de flori spirituale amenințate a fi secerate în plină frumusețe și bogăție de corole și parfumuri! Pentru toți, operația a fost înfiorătoare, pentru actriță a fost eroism și dragoste de viață! Echipa medicală alcătuită din conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea nici muncă, nici odihnă, căci
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
intrarea trupele speciale. Ele înlocuiesc și în fața Universității armata. Se trag focuri de armă și trasoare. Deocamdată în aer. Blindatele atacă mulțimea. Manifestanții dau dovadă de mult curaj. La un moment dat focurile de armă și trasoarele încep nemilos să secere trupuri. Luminile sînt stinse. Fără faruri apare un tanc, ce intră în plin în mulțime. Se aud strigăte de durere. Piața universității devine timp de circa 40 de minute un veritabil poligon de tragere. Un adevărat masacru care a continuat
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
se impun în urma lecturii dicționarului. Prima este că între viața unui om și moartea lui nu există nici o legătură. În ciuda opiniei că fiecare crapă de moartea pe care o merită, e întristător să constați cîți oameni de valoare au fost secerați de boli mediocre. Din păcate, moartea nu e o încununare a vieții decît în cazul omenilor șterși și anodini. În cazul celor celebri, moartea e deseori banală, absurdă și lipsită de strălucire. Chiar și geniile mor prostește. A doua concluzie
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
universului! Ca să nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar pe care moartea l-a secerat peste comorile sale. (Din adâncile); Privește câmpia - zare continuată, repaos îndelung al scoarței lumii - câmpia e o inițiere-n infinit. În mijlocul ei, sângele se zbate între hotarele trupului. Aici nu există viteză, e doar o rotire greoaie a zării spre
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
cu nedumeriri. Rudele/ mele odihnesc prin cimitire la sute de/ kilometri distanță. Dușii sunt mai mulți/ decât rămașii care mai fac umbră pământului într-un anonimat mântuitor./ Până și copiii copiilor celor sub ochii cărora am crescut încep să fie secerați. Neamul meu e ca o miriște arsă./ Când ne adunăm cu vreun prilej, vag văd/ pe fețele lor trăsăturile alor noștri./ Moșul de pe năsălie mi se pare străin./ Întruchiparea lui vie se află/ printre noi sub înfățișarea unui nepot/ care
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
amintire momentele de glorie, când a stat în rând cu mari oameni de stat precum de Gaulle sau Nixon, dar și de gafele de protocol ale mereu imprevizibilei sale soții. Pe măsură ce se în-de-părtează de locul în care trupul a căzut secerat de gloanțe, fantoma devine tot mai singură și lipsită de consistență. Finalul este unul melancolic la gândul vieții care s-a scurs: " Fantoma își amintește. Și, îngăduitoare, lasă să-i cadă un zâmbet. Un zâmbet trist. Dar nimeni nu este
Duhul lui Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6908_a_8233]
-
se duce să strîngă-n snop mănunchii adunați de Simina, și mai cu drag îi adună decît alții, și mai cu drag adună ea alții, pentru că din mîna ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el din cînd în cînd peste snop la dînsa, și așa vorbesc pe neauzite și se înțeleg unul pe altul" (Pădureanca). Față de cultivatorii prozei de artă, Slavici propune un limbaj lipsit de strălucire, dar extrem de bogat, denotînd
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
altă parte, fiindcă mitraliorul neamț ar fi trebuit să măture o suprafață de două ori mai mare, care nu i-ar mai fi îngăduit să-i ochească atent pe oamenii cu revolver în mînă, ofițerii regimentului Nesimțitului, și să-i secere pe toți. Sarkis avea dreptate, războiul se apropia de sfîrșit. Avea dreptate și să se bucure că afacerile începuseră să meargă, dar armeanul ar fi trebuit să fie ceva mai reținut. Cafeaua pe care se lăuda că o va aduce
Arabica de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6984_a_8309]
-
acum. Din 3 în 3 metri, lagărul era împrejmuit de un gard din sârmă ghimpată, înalt de 4 metri, apoi de unul de 5 metri. La fiecare din colțuri-câte un turn de pază, cu rusul înarmat cu mitraliera pregătită să secere tot ce-i încăpea în cătare. Într-una din diminețile cu ger năprasnic din iarna lui 1945, așteptân-du-l pe „nacealnic”, ca să-i trimită la doborât copaci în pădure și fasonat bușteni, a aruncat o privire fugară la termometrul expus parcă
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
la vot împreună cu soția sa. Fostul președinte a ajuns mai devreme decât a anunțat pentru a evita canicula de la orele prânzului. Cu toate că votul este secret, Ion Iliescu a declarat în secția de votare că a votat “da”. Deși votul este secerat, am votat “da”. Sper să se limpezească apele și să avem un climat natural, normal”, a spus fostul președinte.
Zgonea: România va ajunge la marginea UE, dacă referendumul nu va fi validat () [Corola-journal/Journalistic/43338_a_44663]
-
oprește și nu le întreba nimeni nimic bătrâna mai în urmă, pășind cu șovăială pe luciul de gheață al mozaicului, temându-se să nu cadă. Cerboaica se opri în stradă s-o aștepte. Chiar ai de gând să mergi la secerat? o-ntrebă când veni. M-am gândit as-noapte că nu-i rău să avem și noi ceva de adunat. Poate se isprăvește cu războiul și ne lasă la casa noastră. Or să se-ntoarcă ai noștri, și ce-o să mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
față și-și făcu vânt să se răcorească. Insolația! O să capete insolație! Și-atunci mogâldeața cenușie apăru din nou. Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii și-l văzu. Uite-l! Doamne, fată, aista... nu-i el? Bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că nenorocitul acela poate să moară din clipă în clipă, dacă n-a și murit, cu tot sângele scurs în țărână. Ce ghinion pe ele să nimerească în calea lui și ce idee să-i vină bătrânei, să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se păru că se împiedică în umbra fugarului prăbușită la picioarele ei. Se agăță șovăitoare de el, închizând ochii, pătrunsă de căldura trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
eram neagră toată, abia mă mai țineam pe picioare. Așa-m ajuns și-așa-m început lucrul. N-a fost încă nimic până n-a ridicat ochii și nu l-a văzut Cerboaica venind. Venea ca la moarte, și eu seceram aplecată cu moartea-n mine, și când mi-a răsărit și mie în lumina ochilor, am crezut că-i frate-tu Alexandru, scăpat din lagăr. C-am primit odată cu lucrurile lui, printre zdrențele rămase de la el, scrisoarea pe care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două sulițe, a venit brigaderul cu un compas în mână și a început să răcnească că stricăm grâul și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două sulițe, a venit brigaderul cu un compas în mână și a început să răcnească că stricăm grâul și că ne arată el nouă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și fiul său cu Rarița, nevastă-sa. Chimircan striga la Ion al lui ca să-l ajute. Văzându-se ajuns lângă nevastă și copil aceștia l-au liniștit, că nu a mai venit la noi, dar nici de măsurat ce am secerat în vara aceea nu ne-a măsurat, ca să fim și noi plătiți cu zile muncă. Ne-a măsurat un văr de-al tatei o bucată de arătură, că s-a enervat că-l lua de fraier și că tot râdea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]