464 matches
-
clinicii universitare unde se afla în control. Chiar în fața cabinetului de consultații, pe-un pat cu rotile zăcea un necunoscut, abandonat parcă de-un infirmier flușturatic, și chipul lui acoperit de-o barbă galbenă amintea de-un câmp gata de seceriș. Va muri, remarcă André. A spus-o la rece și fără nici un motiv - poate că individul este și azi în viață și într-o formă mai bună ca a lui -, dar ideea asta nu l-a părăsit toată ziua. Christina
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
cu ,secerile mari": ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din 1946 și ediția de Versuri din 1959. Nici unul dintre editori nu comentează modificarea. Prima variantă, cu ,secerile mari", mi se pare mai productivă în ambiguitate: ,secerile mari" ar putea însemna ,vremea secerișului" sau, la figurat, o molimă care să fi decimat turmele sau, metaforic, ar putea însemna chiar criptic zvastica hitleristă de a cărei amenințare ,turmele" își caută adăpost în schit, adică în speranța salvării prin credință. În anii celui de-al
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei sunt și-mi pare/ Că voi lega Înaltul de Câmpie,/ Hotarele topindu-se-n uitare.// Ce-ntârziată sau nescrisă lege/ Îngăduie să moară-n Poesie/ Amorul, prefăcut în fărdelege?” (Sonetul
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
întindea satul. Moșia ar fi fost o câmpie întinsă, dacă fantezia naturii n-ar fi așezat gruiețe pe ea, botezate de oameni în fel și chip, Dâmbul Merelor, Colnicul Vătafului (numit așa pentru că de aici îi urmărea vătaful toamna la seceriș, cu pălăria dată spre ceafă și ștergându-și mereu asudul frunții cu un ștergar), Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
cele cinci suflete scrise astăzi de Mântuitorul nostru în Cartea Vieții, alături de cele 2,18 miliarde de creștini în viață pe acest pământ. SALONTA. „Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriș. Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică...” (Ioan 4:35-36) Emi, o pensionară din Salonta, de etnie maghiară, plină de înțelepciune, este acum grâu încolțit din Sămânța lui Dumnezeu: înțelege chemarea, trăiește cu bucurie, crește în
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
meu cel mai bun, alături de care știu că nimeni și nimic nu mă mai poate doborî în călătoria mea pe acest pământ”. Pentru aceste cinci suflete botezate și răscumpărate în Legământul Jertfei Domnului Isus Hristos, Duminică, 16 martie 2014, a fost seceriș de bucurie în Cer și pe pământ, la Biserica Baptistă „Betel” din Salonta, păstorită de Florin Cociubei, slujitorul care ne-a declarat: „Fiecare suflet scufundat astăzi în apa botezului L-a mărturisit cu credință pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor și
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
că, în calitate de viitori agenți economici pe o piață unică cu peste 453 de milioane de consumatori, agențiile de turism, ca de altfel toți ofertanții de servicii turistice, trebuie să ofere produse la înălțimea calității și criteriilor europene. ( A. M. P.) Festivalul secerișului Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural organizează în acest sfârșit de săptămână, între 8 și 10 iulie, Festivalul Secerișului, în comuna Ampoița din județul Alba. Împreună cu A.N.T.R.E.C. , organizatori ai evenimentului mai sunt Primăria comunei Meteș, Primăria comunei
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
altfel toți ofertanții de servicii turistice, trebuie să ofere produse la înălțimea calității și criteriilor europene. ( A. M. P.) Festivalul secerișului Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural organizează în acest sfârșit de săptămână, între 8 și 10 iulie, Festivalul Secerișului, în comuna Ampoița din județul Alba. Împreună cu A.N.T.R.E.C. , organizatori ai evenimentului mai sunt Primăria comunei Meteș, Primăria comunei Horea, Grupul Folcloric Ampoița și Centrul Județean pentru Păstrarea Culturii Tradiționale Alba. Programul pregătit de organizatori include sfințirea porții uriașe din
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
asemenea, pensiunile din această zonă se vor întrece într-un concurs gastronomic, de bucate de casă din făină, plăcinte, cozonaci, prăjituri, colaci și împletituri. Un moment aparte al acțiunilor îl reprezintă obiceiul Cununii de spice. Cununa este împletită la începutul secerișului de către fete tinere și purtată apoi de cea mai frumoasă și mai darnică dintre femei până la casa pentru care se face secerișul. ( A. M. P.) Turiști în România În primele patru luni ale acestui an, în România au sosit peste 1
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
și împletituri. Un moment aparte al acțiunilor îl reprezintă obiceiul Cununii de spice. Cununa este împletită la începutul secerișului de către fete tinere și purtată apoi de cea mai frumoasă și mai darnică dintre femei până la casa pentru care se face secerișul. ( A. M. P.) Turiști în România În primele patru luni ale acestui an, în România au sosit peste 1,5 milioane de turiști străini, majoritatea, 95%, provenind din Europa, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Din totalul vizitatorilor străini
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
va costa în 1841 între 25 și 29 de florini. O mierță de grâu va fi vândută în 1841 cu 9 florini. Prețul se datorează faptului că proprietarii nobilii Lipthay din Lovrin cumpăraseră o batoză din Germania și terminaseră primii secerișul. La sfârșitul lunii mai 1850, pe piața timișoreană, o câblă de grâu va costa între 11 și 12 florini. Protecționism și pedepse Timișorenilor nu le va fi străin nici protecționismul: pantofarii nu vor avea dreptul de la 19 iunie 1727 să
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
Doream să țin în palme , Să pot să ma-ncalzesc . Am căutat viața , În stropi curați de roua , Să-mi stâmpăr față arsă Și sufletul rănit . Să fiu curat că grâul În holda aurie , Fărâma de viață , În zi de seceriș . Referință Bibliografica: Am căutat iubirea / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AM CAUTAT IUBIREA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384974_a_386303]
-
mult sau mai puțin acide între literatura de ieri și literatura de azi, între generația ’60 și generația ’80. „Cărtărescu a spus că ar trebui scoși din manuale Rebreanu, Preda, Sadoveanu pe motiv că pe tineri nu-i mai interesează secerișul”, a spus Eugen Simion susținând că asta e ceva complet aberant și fals, iar Nicolae Breban, în stilul deja cunoscut, a lansat o provocare acidă: „Propun generației ’80 să lanseze și ei un personaj, precum Moromete. Cărtărescu n-are personaje
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
scrie și mai ales ce-am înțelege unii dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna ele, legate în fraze? Să încercăm. „Miercuri desniță, se sculă drăcoaia de vecină, luă apă tăcută din ciutură, barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
și pe Marte s-a mai văzut! Ce mai, sunt de-o frumusețe extraterestră! Am pe Timanfaya o minune de ten în tonuri bronzate de maro, ocru, roșu aprins și chiar negru lucios. Am carnea pietroasă ca de țărăncuță la seceriș și sunt fierbinte ca arșița verii. Pe unele porțiuni e bine să nu mă atingeți, căci s-ar putea să vă-nghit. Prin alte locuri sunt mai potolită, dar să nu vă pună Satana să săpați mai departe de doi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
eliptic, să păzească de casă și coconi. Erau aduși de brigadierii silvici, căci erau familiarizați cu munca la pădure, angajați și plătiți cu săptămâna, cam de după recoltatul porumbului și până în ajunul sărbătorilor de iarnă, iar primăvara imediat de după Paști, până la seceriș. Umilenților le puțea lucrul la pădure, se zicea despre localnici, preferau să lucreze la fabrică; la pădure, pe lângă că era greu și periculos, exploatarea se întrerupea în răstimp de iarnă, or asta îi afecta la buzunar, nu puteau să stea
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Beatrice. — Asta a fost tot, doar că s-a repetat mereu - grădini ce exhibau culori pe lângă care astea ar părea veștede, luni ce se Învârteau și se legănau, mai palide decât luna de iarnă, mai aurii decât luna la vremea secerișului... Și acum ești refăcută, Beatrice? — Pe deplin - atâta cât voi fi vreodată. Nu sunt Înțeleasă, Amory. Știu că nu mă pot exprima satisfăcător pentru tine, Amory, dar nu sunt Înțeleasă. Amory a fost foarte mișcat. A luat-o pe mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Oltul îmi croiesc prin munte cale, Adun legende, lacrimi, doruri multe, Și alții să le știe,să le-asculte. Aș colinda la vânători de dropii, Miresmele trecutului s-apropii - Cuvinte să nu pun de-a curmezișul - Bogat și sincer fie secerișul. Îmbracă limbă veche nouă haină, Colindă universuri mari de taină, Popas cât să ascult o rapsodie Și buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
semințe de “bine” și de “rău”, urmând să răsară vlăstarii care vor da nașterii pădurii pline de uscături. Ce te faci însă, când uscăturile încep să reprezinte majoritatea, iar plantele verzi minoritatea? Să ne așteptăm cumva, că se apropie momentul secerișului, atunci când urmează despărțirea neghinei de boabele de grâu? Păi tocmai acest seceriș ar putea fi materializat într-un război mondial ori într-un cataclism, deci ar putea urma acea epurare spirituală (și umană) în masă, un soi de potop biblic
SLUGILE RĂULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364053_a_365382]
-
da nașterii pădurii pline de uscături. Ce te faci însă, când uscăturile încep să reprezinte majoritatea, iar plantele verzi minoritatea? Să ne așteptăm cumva, că se apropie momentul secerișului, atunci când urmează despărțirea neghinei de boabele de grâu? Păi tocmai acest seceriș ar putea fi materializat într-un război mondial ori într-un cataclism, deci ar putea urma acea epurare spirituală (și umană) în masă, un soi de potop biblic ajustat la vremurile de acum. În acest caz, curios aș fi să
SLUGILE RĂULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364053_a_365382]
-
cu mai mulți elevi ortodocși: liceul Emanuil Gojdu, Școala Normală de fete și Școala Normală de băieți. Mare a fost bucuria Preasfinției Sale, când a văzut cu ochii, că elevii ortodocși de la școlile amintite, ca spicele pline stau gata pentru seceriș. Examenul de religie a fost un seceriș bogat. Întreg materialul de învățământ religios: Istoria Biblică, Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Gojdu, Școala Normală de fete și Școala Normală de băieți. Mare a fost bucuria Preasfinției Sale, când a văzut cu ochii, că elevii ortodocși de la școlile amintite, ca spicele pline stau gata pentru seceriș. Examenul de religie a fost un seceriș bogat. Întreg materialul de învățământ religios: Istoria Biblică, Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», 2010, nr. 63, p. 23-24; Tricolorul «este însuși drapelul naționalității române din toate țările locuite de români», 2010, nr. 63, p.24-25; «Scena secerișului» dinaintea bătăliei finale, 2010, nr. 63, p. 59-60; Oul - simbol universal, Târgu Jiu, 2012; «Cloșca și puii de aur», mit și realitate, Buzău, 2013. Istoricul Ionel Cionchin, am putea spune că deține cheile istoriei și ale spiritualității omului (conform teoriei
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 23-24; «Scena secerișului» dinaintea bătăliei finale, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 59-60; Banatul, cuvânt și pământ românesc, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, 226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]