65 matches
-
și bine informat, jucând rolul de Mecena pentru generația de artiști ai sfârșitului de secol. Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce avea epoca mai strălucitor și mai promițător în materie de artă. Efervescența secesionismelor, a decadentismului și simbolismului își găsește într-o primă instanță o reprezentare la nivelul afișului, gen minor, a ilustrării de carte, a desenului și litogafiei în care s-au remarcat personalități majore precum Aubrey Beardsley, Odilon Redon și Félicien Rops
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conținut spiritual"470. Cu această dimensiune "contemplativă" și aceste figuri spiritualizate, hieratice, avem în Cecilia Cuțescu-Storck o reprezentantă a simbolismului românesc în pictură. Capitolul IX IX.1. Secesiuni europene De la bun început, ceea ce pare să constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice, este eclectismul lor, dublat de antiacademismul manifest al celor care li se alătură corelat cu atitudinea antiestablishment. În genere, mișcările secesioniste nu își fundamentează demersul pe un set de reguli
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Strydonck, Paul Dubois, Willy Schlobach, Rodolphe Wytsman și Dario de Regoyos. Prima expoziție, anunțată în revista L'Art Moderne încă din 1883, revistă care avea să devină un suporter oficial al grupului, avea loc pe 1 februarie 1884. Similar celorlalte secesionisme, și mișcarea inaugurată de Les XX viza cooptarea artiștilor străini la expozițiile internaționale pe care le organizează, expoziții animate de conferințe și recitaluri de muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fenomenul secesionist ia naștere în spațiul artistic germanic, pentru prima oară la München, în 1892, când aproape o sută de artiști se reunesc pentru a crea Secesiunea, care se propagă curând și în alte orașe: Berlin, Dresda, Düsseldorf, Weimer, Karlsruhe. Secesionismul berlinez este declanșat de respingerea pictorului norvegian Edvard Munch, care expusese la Asociația Artiștilor din Berlin (Verein Berliner Künstler), în 1892. Expoziția stârnește un veritabil scandal, în urma căruia președintele Academiei, Anton von Werner, în deplin acord cu membrii Asociației Artiștilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
von Stück, Fritz von Uhde, Ludwig Dill, Max Liebermann, Hugo von Habermann, dar și cei care îi precedau, grupați în Asociația Artiștilor münchenezi (Künstlergenossenschaft), Franz von Lenbach, Friedrich August von Kaulbach, Wilhelm Leibl, and Franz von Defregger. Primii exponenți ai secesionismului münchenez erau Peter Behrens, Lovis Corinth Ludwig Dill, Hugo von Habermann, Ludwig Heterich, Paul Hoecker, Adolf Hoelzel, Leopold von Kalckreuth, Christian Landenberger, Max Libermann, Hans Olde, Bruno Piglhein, Anton von Stadler, Franz von Stück, Wilhelm Trübner, Fritz von Uhde, Wilhelm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arte frumoase, în noiembrie 1896, acutizează diferențele, mai ales că noul președinte decide excluderea unor artiști tineri de la cele mai importante expoziții de artă austriece în străinătate. În aprilie 1897 este inaugurată o nouă societate, pictorii tineri aveau ca exemplu secesionismul münchenez -, Vereinigung Bildener Künstler Oesterreichs, care va fi popularizată cu titlul mai simplu de Secession, Gustav Klimt fiind ales președintele noii societăți artistice. Pentru o scurtă perioadă de timp, artiștii noii grupări rămân afiliați și vechii Academii, însă un nou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1908- 1910, lipsește chiar "marfa", în ciuda existenței unei școli de Arte și meserii, care era încă neadaptată la standardele școlilor occidentale de Arts and Crafts. Artiștii români fac cunoștință în Franța și Germania, mediile predilecte de formație artistică, cu diferitele secesionisme. Există o întreagă mișcare caracteristică sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment în pictura venită în special dinspre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a momentului. O lovitură neașteptată o dă societății retragerea lui C. Rădulescu-Motru, se pare, dacă dăm crezare unei informații de colportaj a lui B. Brănișteanu, la sugestia regelui Carol I. Efemerul acestei societăți este compensat de efectele sale în timp, secesionismul românesc este continuat într-o altă formulă, prin înființarea unei societăți cu o apreciabilă longevitate și cu un palmares de invidiat, Societatea "Tinerimea Artistică", pe 3 decembrie 1901, la inițiativa a două nuclee artistice, pe de o parte Ștefan Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
confirmă eclectismul mișcării, asociind de o manieră armonică tradiția picturii academice relevabile în arta portretului la G.D. Mirea și Eustațiu Stoenescu cu cosmopolitismul "tinerilor", recognoscibil chiar și în interpretarea tradiției, un rusticism simbolist cu note mistice în cazul lui Verona, "secesionismul münchenez" cu note prerafaelite al Ceciliei Cuțescu-Storck, cu valențele unei picturi influențate de simbolismul exotist al lui Gauguin, "neoimpresionismul lui George Mărculescu și Arthur Segal", feeriile simboliste mediteraneizate ale lui Kimon Loghi, sau "primitivismul" avangardist al lui Constantin Brâncuși etc.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prim plan la expozițiile din 1911, 1912 și 1913 un artist nou, sculptorul Dimitrie Paciurea, în timp ce o parte din pictorii ei, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, se manierizează odată cu manierizarea și stingerea curentului simbolist și a ultimelor reflexe ale secesionismului în preajma războiului. Concomitent succesului de piață, semn că ceea ce constituia odinioară "avangarda" fusese asimilată, canonizată și devenise chiar "modă", bat la ușă noi forme de expresivitate artistică, expresionismul și avangardismul propriu-zis, a căror ecloziune are loc acum, în anii războiului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție ce pune în evidență o nouă relație centru-periferie, așa cum aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mulțime. Interesul pentru un personaj atât de controversat erotic și investit peiorativ precum Salomeea se află în datele sensibilității care alimentează ficțiunile simboliste, dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablou coerent al existenței sale, cât și permanenta raportare la faptul literar. În particular, această dificultate este accentuată în cazul românesc și de risipirea unor colecții importante, precum cea a lui Alexandru Bogdan-Pitești, un factor aglutinant al mișcării simboliste în cadrul secesionismului românesc, de absența unor albume care să fi însoțit măcar câteva din expozițiile mari care reuneau lucrări de factură simbolistă, de absența unei reviste dedicate exclusiv artei plastice, cu excepția efemerei, dar nu mai puțin interesantei reviste Ileana, de interesul tardiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]