911 matches
-
unor boli organice cu simptomatologie complexă. în ceea ce privește influența masajului asupra sistemului endocrin și a metabolismului, în literatura de specialitate s-au exprimat mai puține opinii. Una dintre ele ar fi cea a lui Colombo, care studiind efectul masajului asupra activității secretorii a glandelor endocrine și exocrine, a descoperit o creștere a volumului secrețiilor, precizând că ”s-ar părea că doar vibrațiile au acest efect”. Din patologia endocrină și metabolică se desprinde faptul că afecțiunile din această categorie determină apariția unei serii
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
vasoactiv nu se modifică, deci sunt excluse influențele hormonale [48]. Deoarece acest mecanism fiziopatologic poate accentua refluxul gastroesofagian “fiziologic” produs postprandial nu este indicată efectuarea exercițiilor fizice în această perioadă. Gastritele cronice, inflamații cronice ale mucoasei gastrice insoțite de modificări secretorii, pot beneficia ca terapie adjuvantă de kinetoterapie, mai ales formele simple și atrofice hipoacide, exercițiile și masajul având ca obiective îmbunătățirea circulației sangvine, tonifierea pereților abdominali și a diafragmei toracoabdominale, combaterea tulburărilor de tranzit intestinal. La fel, ulcerul gastroduodenal, la
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
în sensul de progresie al conținutului (efleurajul, fricțiunea, tapotamentul), sau dinspre flancuri pe linia albă (frământatul) [50]. Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune cronică caracterizată clinic prin dureri abdominale, crampe, borborisme, diaree sau constipație. Au loc tulburări motorii și secretorii ale colonului, determinate de factori psihologici, genetici, sau apărute ca reacții adverse ale unor medicamente. Alteori sindromul este determinat de alergii sau toxiinfecții alimentare, sau este secundar ulcerului gastroduodenal, enteropatiilor cronice, apendicitei sau unor boli ginecologice (endometrioza) [49]. Deoarece sindromul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
care pot afecta morfofuncțional și alte glande cu secreție internă. Hipotiroidia congenitală sau manifestată în cursul perioadei de creștere se soldează cu nanism tiroidian. Această formă de nanism este caracterizată de o dezvoltare corporală dizarmonică, cu membre scurte. Dintre tulburările secretorii ale corticosuprarenalelor un impact important asupra motricității îl au hiper și hiposecreția de cortizol. Hipersecreția de cortizol poate fi de origine iatrogenă (consum cronic de corticosteroizi după transplante, boli autoimune, alergice, inflamatorii) sau consecința unor tumori hipofizare, suprarenaliene, pulmonare ori
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Wei Qi și factorii patogeni. Reziduurile sunt de diverse naturi: • solidă; • lichidă; • gazoasă; • energetică (factori patogeni și elemente psihice). Căile de eliminare Reziduurile pot fi eliminate fie prin evacuare, fie prin modificare energetică. Modificarea energetică este efectuată prin: • organele Yang secretoare (stomac și vezica biliară); • cele două intestine, datorită funcției lor de reabsorbție; • glandele sudoripare; • toate organele Yin. Evacuarea este efectuată prin: • organele Yang excretoare (intestinul gros și vezica urinară); • orificii: gura, în cazul reziduurilor staționate în tubul digestiv la nivelul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
care le vom dezvolta mai jos. aă senzațiile olfactive, adesea asociate cu senzațiile gustative, au un efect direct și imediat în declanșarea atracției, dar și a respingerii dintre parteneri. Mirosurile sunt produse de sudoare, halenă, de organele genitale, de glandele secretoare anexe ale organelor genitale, de lichidul spermatic Este cunoscut faptul că fiecare persoană are mirosul ei specific, adesea inconfundabil. Mirosul unei persoane diferă în raport cu vârsta, fiind foarte accentuat în perioadele de „criză psihobiologică” (pubertate și menopauzăă, iar la femei având
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
care cu puțină atenție le-ai putea observa la tine însuți sunt: cele care au la bază congestia (cum ar fi erecția peniană sau a clitorisului și tu mefierea labiilor), reflexele locale (ridicarea testiculelor, întărirea sfârcurilor) și cele de tip secretor (transpirația locală, secrețiile genitale). Ce se excită la tine? Bineînțeles, zonele erogene. După părerea mea, ele se pot împărți în două categorii: zone concrete și virtuale. Nu mesc zonă erogenă concretă o suprafață bine delimitată pe corpul tău, care are
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ Măduva roșie a oaselor, limfoganglionilor și splina, au o structură fundamentală asemănătoare dacă ne referim numai la elementele lor componente, ce asigură funcția citopoietică. Fibrele colagene, sunt scleroproteine cu structură fibrilară și apar ca rezultat al activității secretoare a fibroblaștilor. Fibroblaștii provin din mezenchimul embrionar și conțin in citoplasmă , ribozomi cu rol în sinteza lanțurilor polipeptidice, bogate în glicină prolină și oxiprolină. Din unirea mai multor fibrile se formează fibrele de colagen. Spațiile libere ale rețelei de fibre
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Din punct de vedere antigenic sunt caracterizate două subclase de imunoglobuline A: -Imunoglobulina A1 reprezintă 80%; Imunoglobulina A2 reprezintă 20% la care lanțurile ușoare sunt dimerizate prin legături disulfidice și unite de lanțurile grele prin punți de hidrogen. • Imunoglobulina A secretoare - se găsește sub formă dimerică, cu o constantă de sedimentare de11s. Ea conține un component în plus față de imunoglobulina A serică dimer (pe lângă lanțul „J”), numit component secretor (component „S”). Aceasta are la om o greutate moleculară de 58 000
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
disulfidice și unite de lanțurile grele prin punți de hidrogen. • Imunoglobulina A secretoare - se găsește sub formă dimerică, cu o constantă de sedimentare de11s. Ea conține un component în plus față de imunoglobulina A serică dimer (pe lângă lanțul „J”), numit component secretor (component „S”). Aceasta are la om o greutate moleculară de 58 000 și cea mai mare parte a lui pare a fi legată de regiunea Fc a moleculei, prin legături disulfidice. La iepure componentul „S” are greutatea moleculară de 25
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
componentul „S” are greutatea moleculară de 25 000 daltoni și pare a fi legat prin intermediul legăturilor de hidrogen. Componentul „S” se sintetizează din celulele epiteliale ale glandelor care secretă imunoglobulina A și se atașează de imunoglobulina A dimer. Imunoglobulina A secretoare este mai rezistentă la acțiunea enzimelor proteolitice datorită componentului „S”. Acțiunea protectoare a componentului „S” a fost demonstrată prin scăderea rezistenței imunoglobulinelor A secretoare (umane și de iepure) la acțiunea enzimelor proteolitice, în urma îndepărtării gradate a componentului secretor din molecula
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
epiteliale ale glandelor care secretă imunoglobulina A și se atașează de imunoglobulina A dimer. Imunoglobulina A secretoare este mai rezistentă la acțiunea enzimelor proteolitice datorită componentului „S”. Acțiunea protectoare a componentului „S” a fost demonstrată prin scăderea rezistenței imunoglobulinelor A secretoare (umane și de iepure) la acțiunea enzimelor proteolitice, în urma îndepărtării gradate a componentului secretor din molecula lor. Datorită componentului „S”, imunoglobulina A secretoare poate să-și îndeplinească funcțiile biologice de apărare locală a mucoaselor, în medii în care, prezența enzimelor
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Imunoglobulina A secretoare este mai rezistentă la acțiunea enzimelor proteolitice datorită componentului „S”. Acțiunea protectoare a componentului „S” a fost demonstrată prin scăderea rezistenței imunoglobulinelor A secretoare (umane și de iepure) la acțiunea enzimelor proteolitice, în urma îndepărtării gradate a componentului secretor din molecula lor. Datorită componentului „S”, imunoglobulina A secretoare poate să-și îndeplinească funcțiile biologice de apărare locală a mucoaselor, în medii în care, prezența enzimelor proteolitice este frecventă. Fiind clasa de imunoglobuline cea mai concentrată în colostru și lapte
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
proteolitice datorită componentului „S”. Acțiunea protectoare a componentului „S” a fost demonstrată prin scăderea rezistenței imunoglobulinelor A secretoare (umane și de iepure) la acțiunea enzimelor proteolitice, în urma îndepărtării gradate a componentului secretor din molecula lor. Datorită componentului „S”, imunoglobulina A secretoare poate să-și îndeplinească funcțiile biologice de apărare locală a mucoaselor, în medii în care, prezența enzimelor proteolitice este frecventă. Fiind clasa de imunoglobuline cea mai concentrată în colostru și lapte matern, asigură imunitatea locală față de agenții patogeni cu poartă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
prezența enzimelor proteolitice este frecventă. Fiind clasa de imunoglobuline cea mai concentrată în colostru și lapte matern, asigură imunitatea locală față de agenții patogeni cu poartă de intrare cutanată, respiratorie, intestinală; asigură nou-născutului protecția mucoasei gastrointestinale. Anticorpii de tip imunoglobulină A secretoare apar în secreții, în urma administrării locale a antigenului. Prezența anticorpilor imunoglobulinei A la aceste nivele asigură rezistența la reinfecție. Anticorpii de tip imunoglobulină A secretoare sunt mai puțin specifici, fiind capabili să reacționeze pe o scară mai largă și cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de intrare cutanată, respiratorie, intestinală; asigură nou-născutului protecția mucoasei gastrointestinale. Anticorpii de tip imunoglobulină A secretoare apar în secreții, în urma administrării locale a antigenului. Prezența anticorpilor imunoglobulinei A la aceste nivele asigură rezistența la reinfecție. Anticorpii de tip imunoglobulină A secretoare sunt mai puțin specifici, fiind capabili să reacționeze pe o scară mai largă și cu antigene înrudite cu cel folosit la imunizare, pe când anticorpii de tip imunoglobulină G, nu reacționează decât cu antigenul corespondent. 3.4.3. Imunoglobulina „M” (Ig
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
factori etiologici pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică. Peste 80% dintre pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de schimb gazos alveolo capilar. În plus, studiile actuale au arătat că există o susceptibilitate genetică la fumul de Ńigară la subiecŃii cu BPOC, fiind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul) de apărare Trofice: -asimilatoare și de depozitare fundamentale Mecanice de susținere Secretoare și glandulare sunt mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul) nucilor. Fără rol de susținere sunt sclereidele din pere și gutui. Țesuturi secretoare care acumulează produse ale metabolismului, se întâlnesc, de exemplu la usturoi sau ceapă, formate din celule cu pereți fini, celulozici, care acumulează oxalați. La salată (Lactuca) sunt prezente laticifere, celule alungite care secretă latex. Celulele glandulare formează la citrice un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care acumulează oxalați. La salată (Lactuca) sunt prezente laticifere, celule alungite care secretă latex. Celulele glandulare formează la citrice un grup sferic sau oval care delimitează un spațiu în care se varsă uleiurile volatile (eterice) secretate. La Umbelliferae există canale secretoare care conțin de asemenea uleiuri volatile (mărar, țelină, leuștean etc.). Țesuturile fructelor se stratifică în trei zone: epicarp, mezocarp și endocarp. Epicarpul sau exocarpul (învelișul exterior) este subțire și acoperit cu ceară la mere și prune (coaja), o coajă verde
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
metil glucuronic (Kays, S.J., 1990). Gumele sunt implicate în reacția de apărare a plantei la atacul de agenți patogeni sau lovituri mecanice. Mucilagiile sunt polimeri heteropoliglucidici care se găsesc în stare liberă în citoplasmă, iar la unele specii în celule secretoare specializate. Sunt substanțe cu proprietăți hidrofile. Rolul lor fiziologic este de reglare a echilibrului hidric (semințe), sau higroscopicității (la organele suculente). În industria prelucrătoare se folosesc astfel de compuși, provenind de la specii vegetale din alte zone geografice. Datorită vâscozității lor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
202 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle 206 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]