1,339 matches
-
rafturile sunt pline de cele mai interesante obiecte. Bistroul este deschis în fiecare zi, între orele 10-24. Schitul Dârvari Schitul Dârvari este un lăcaș de cult construit în 1834. A fost un loc în care au locuit 12 călugărițe. Odată cu secularizarea averilor mânăstirești, acestea au fost nevoite să plece la mânăstirile Ciorogârla și Pasărea. Regimul comunist a transformat clădirea în biserică de mir. Sunt mai multe motive pentru care ar trebui să vizitați schitul: pentru a admira picturile murale și pentru
Cele mai interesante locuri din Capitală despre care nu vorbește nimeni () [Corola-journal/Journalistic/62574_a_63899]
-
de Patriarhie. Mai departe, Patriarhia răspunde în trei puncte manifestului publicat de Asociația Secular Umanistă din România (ASUR). „1. Sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele religioase din România este constitutional și legal, fiind consecința confiscării proprietăților bisericești prin legea secularizării din anul 1863 și de către regimul comunist din România după anul 1948. În România, conform Constituției și Legii Cultelor nr. 489/2006, Cultele sunt autonome față de Stat și beneficiază de sprijin de la bugetul de Stat pentru activitatea lor spirituală, socială
"Biserica este un spital pentru suflete" - replica Patriarhiei pentru protestul "Vrem spitale, nu catedrale" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53276_a_54601]
-
direct în franceză. Regula aceasta o respect și azi, dintr-o datorie morală față de țara care m-a primit în 1987. Cum arată cultura franceză văzută din interior? Sînt atîtea voci care afirmă că spiritul francez a fost sterilizat de secularizare și de corectitudine politică și că intelectualul francez e un acrobat abil, a cărui retorică emfatică lovește în gol. Cei care anunță moartea culturii franceze se grăbesc și chiar sînt puțin ridicoli. Faptul că americanii pun pe prima pagină titluri
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
Vattimo e înfocat, debusolat și senin în aberațiile pe care le rostește cu poftă. Punctul de plecare al discuției stă în constatarea unei evidențe: spiritul Occidentului e pe năsălie și situația nu oferă motive de încurajare in spe. Trăim o secularizare crasă sub imperiul căreia cultura a devenit un cuvînt gol, iar spiritul o farsă mediatică. O sleire cronică din care Occidentul, nemaiputîndu-se reface, se va stinge în favoarea valurilor migratoare care-i pătrund fără opreliște granițele. Să vedem atunci cum s-
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
iar spiritul o farsă mediatică. O sleire cronică din care Occidentul, nemaiputîndu-se reface, se va stinge în favoarea valurilor migratoare care-i pătrund fără opreliște granițele. Să vedem atunci cum s-a ajuns la starea actuală. Girard propune o interpretare antropologică: secularizarea Apusului este consecința creștinismului, pentru simplul fapt că în religia lui Hristos sacrificiile au fost interzise. Departe de a fi o invectivă, logica lui Girard e subtilă și plină de sagacitate. Potrivit ei, orice comunitate are tendința de a se
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
Occidentul stă pe religia lui Hristos, care este o religie fără sacrificii propriu-zise, întrucît euharistia e un Ersatz ineficient al jertfei totemice, sleirea europeană vine din pierderea obiceiului de a da omorului ritualic un sens regenerator. Simptomul descompunerii e chiar secularizarea: oameni toleranți, mișcîndu-se într-un aer ateu, cărora nu li se mai trezește dorința de a se solidariza prin participarea la o jertfă exemplară. Căci atunci cînd toleranța devine reflex cotidian, martirii și țapii ispășitori devin teme ilicite. Dar, fără
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
nu mai au o virulență de apărare și nici ardoare de expansiune. Pe scurt, ne aflăm la capătul unui ciclu care echivalează cu agonia Occidentului. În replică, Vattimo, spirit trecut prin școala deconstrucției de tip fenomenologic, nu numai că laudă secularizarea, dar deplînge faptul că mai sunt interdicții de ordin religios care nu au fost încă desființate. De pildă, italianul e de părere că Dumnezeu nu are nevoie de o instituție privilegiată prin care să-și manifeste providența, de aceea autoritatea
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
radio și în ciuda interdicțiilor, Tong, fiul ei, călugăr budist, se refugiază în camera mamei sale pentru a face un duș și se pregătește să ia masa consultându-și celularul. Există aici un contrapunct subtil pe care-l creează reflexul unei secularizări profunde a lumii în raport cu hieratismul gesticulației thanatice care-l recomandă pe Boonmee și care redă morții valențele simbolice ale unui mister cosmic. Morții dragi servesc drept sacerdoți, ei asigură ghidajul și trecerea, liniștesc sufletul și îl pregătesc în afara templului. Această
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
dar nu fericire. Fericirea e «împreună cu», și în felul acesta ea e consacrată, protejată de Dumnezeu.“ (79) Și de la ateism ajungem la drepturile omului. Pentru Stroescu- Stînișoară drepturile omului sunt reguli salutare, dar ele sunt simptomul cel mai cras al secularizării actuale. Căci nevoia drepturilor apare numai acolo unde a dispărut frica de Dumnezeu. Dacă oamenii ar avea frică de transcendent, toate drepturile ar fi respectate de la sine, tocmai lipsa temerii făcînd necesară stipularea unor prerogative de ordin individual. Autorul manifestă
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
exercițiu zilnic necesar în lupta pentru supraviețuire; neputința a devenit și ea o stare descumpănitoare pentru foarte mulți.“ (p. 136) Impresia cu care rămîi în urma lecturii e că lumea a intrat într-o zodie post-morală, caracterizată prin următoarele trăsături: 1) secularizarea moralei, adică separarea moralei de religie, urmarea fiind sentimentul debusolării care însoțește mentalitatea contemporană. Și cum un om se prăbușește cînd nu-și mai poate găsi refugiul într-o perspectivă ideală, o morală fără sentimenul sacrului e coerciție anostă. 2
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
de spiritualizare. O societate lipsită de religie e o societate frustrată. Nici una din marile civilizații pe care le cunoaște istoria nu a fost amputată de dimensiunea religioasă, ceea ce ar trebui să dea de gîndit zelatorilor globalizării, ispitiți de o grabnică secularizare. Rațiunea singură, nesusținută de religie și de morala care derivă din religie, riscă a cădea întrun hybris producător de monștri precum teroarea Revoluției franceze ori cea a bolșevismului, cu incomparabila-i hecatombă de victime. Singularizarea rațiunii e suspectă. Michel Foucault
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
-și păstrează demnitatea și cruzimea în fața propriei sale morți. În mod cert, din punct de vedere al tradiției, ceea ce descalifică ultimativ un astfel de senior este lașitatea și nu cruzimea, însă valori mai puternice care însoțesc procesul de modernizare, de secularizare, condamnă comportamentul iresponsabil politic al lordului Narintsugu. Cel care îl apară, samuraiul Hanbei Kitou, este prizonierul vechiului cod al samuraiului, ceea ce îl opune vechiului prieten Shinzaemon. O bună parte din film este consacrat bătăliei finale, iar în coregrafia marțială este
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient «îmbisericit» și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de «reacționar», sensibil, în mod inexplicabil, la texte și idei revolute. Îmi asum, cu scuzele de rigoare, aceste «portrete», dar îmi fac iluzia că încercarea mea își poate găsi un
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
Numai că un asemenea organism nu are nimic din colectivismul egalitarist și inert al armatei comuniste, ci este o instituție aristocratică unde libertatea și noblețea se sprijină tocmai pe respectarea ierarhiei și a diferențelor umane. Apoi, în ochii lui Berdiaev, secularizarea, deși este un proces implacabil în ordinea lucrurilor pămîntești, nu afectează cîtuși de puțin sacralitatea Bisericii, căci Biserica, departe de a însemna ipostaza teocratică prin care o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
cîtuși de puțin sacralitatea Bisericii, căci Biserica, departe de a însemna ipostaza teocratică prin care o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o ia la un moment dat comuniunea mistică a credincioșilor. Altfel spus, secularizarea nu poate împiedica venirea acelui soroc ultim, cînd, în ciuda desfințării tuturor formelor de putere teocratică pe Pămînt, Biserica lui Hristos își va împlini menirea. În plus, cine înțelege cultura ca pe un mediu laic în cuprinsul căruia creațiile omenești sînt
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
naturală. Implicarea literaturii și a criticii literare în religie o consideră ca fiind ceva și „prea” și „nu destul”. Regăsim și acum tezele de bază ale curentului - cu adieri neuniforme - romantic: „miezul idealismului romantic era, așa cum au sugerat istoricii, o secularizare a intrigii biblice creație-cădere-mântuire”. „Marele critic literar M. H. Abrams a descris proiectul romantic drept o «secularizare a intrigii biblice» a schemei: inocență- cădere-mântuire transformate într-un model pur istoric.” Un reabilitat, contra lui G. Călinescu și Al. Piru, Eufrosin
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
nu destul”. Regăsim și acum tezele de bază ale curentului - cu adieri neuniforme - romantic: „miezul idealismului romantic era, așa cum au sugerat istoricii, o secularizare a intrigii biblice creație-cădere-mântuire”. „Marele critic literar M. H. Abrams a descris proiectul romantic drept o «secularizare a intrigii biblice» a schemei: inocență- cădere-mântuire transformate într-un model pur istoric.” Un reabilitat, contra lui G. Călinescu și Al. Piru, Eufrosin Poteca (1786-1858) - „acest romantic este și un prudent iluminist” -, ajunge, iată, ilustrativ pentru două grele paradigme culturale
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
care devin șocați cand află că pot exista unii care nu șunt că ei. așa ziși liberali și libertarieni de la noi șunt closet conservatives (patapievici, liberalism.ro). m-am săturat că toți să îmi vorbească despre eliade, steinhardt, credința, păcatul secularizării, și să îmi spună ce experiențe rătez eu pt că nu șunt ortodox. Fane Scriitorul în disputa cu icoanele din școli există multe alte argumente (majoritatea mai puternice) în favoarea celor care cer scoaterea lor din școli. dar unul în plus
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
ca un FASCIST CRETINOID-IZAT! Poate ar trebui să le punem copiilor niște microfoane și să-i exmatriculam dacă-i prindem că zic un tatăl nostru, măi litle-bigbrother municipal! Și-apoi, de unde vine paranoia cu ultraju bisericii creștine asupra ateilor? De la secularizare încoace, biserica a produs, cel mult, niște biete urticarii în timp ce din burtă ateismului tău inocent au ieșit dihăniile alea totalitare care au ras laolaltă cu milioanele de icoane și milioanele de nenorociți care se-nchinau la ele! Și tot comunistu
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
mă doare în pula care nu o am care ar putea fi simbolul ateismului. a horrible fantom limb pain! 7&8) gică! grigore! ioane și vasile! ho! nu eu șunt intolerantul aici... mă lași cu dicursul cu mare aplatizare a secularizării. nici macar membrul fantomă nu mai are vreo reacție la retorica asta de căcat. construiti-va cate școli confesionale PRIVATE vreți, cate biserici vreți, puneți-vă la gat cate mătănii vreți. dar lăsați spațiul școlii publice neutru dpdv religios. da, ortodocșii
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Din păcate, trebuie sa ma despart de tine cam cum s-a despărțit A Pleșu de DB. Nu vreau să-ți spun în fața că ești imbecil ci doar că noi doi sîntem “reciproc incomensurabili”. Tu nu înțelegi ce e religia, secularizarea, simbolul religios, statul de drept, toleranța, intoleranță discriminarea, tradiția, etc. , pe cînd eu înțeleg. Eu îți spun că simbolul religios este inocent, în sine, tu te încăpăținezi să vezi în simbol, doar preambulul unor conflicte fantasmagorice. Eu îți ofer libertatea
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
DUMINICĂ, 20 FEBRUARIE IOSIF AL II-LEA În 1790 a murit Iosif al II-lea, împăratul Austriei, fiul reginei Maria Theresa. Născut în 1741, a fost din 1765 până în 1780 coregent al mamei sale. A inițiat reforme, cum ar fi secularizarea unor averi mănăstirești, lichidarea iobăgiei - mai întâi în Cehia și Moravia, apoi, după răscoala lui Horea, în Transilvania (îngrădirile au anulat-o în realitate). A stimulat dezvoltarea industrială. Politica sa de centralizare și germanizare a popoarelor supuse (în 1785, germana
Agenda2005-08-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283417_a_284746]
-
Moldovei și Țării Românești. Domnii români trimiteau, sub formă de danii anuale în bani, sumele necesare plății birului către turci, precum și pentru întreținere și pentru reparații. Și astăzi în tezaurul mănăstirilor atonite se mai găsesc documente românești de danie. După secularizarea averilor mănăstirești, ajutoarele românești încetează, în 1912 Athosul intră sub tutela și administrația Greciei, iar din 1926 este declarat republică monahală ortodoxă autonomă, jurisdicțional și spiritual depinzând de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Muntele Athos se conduce după un Regulament Monastic
Agenda2005-15-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283595_a_284924]
-
sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conștiințe, ce este lipsită de o articulare spirituală autentică!... Se ignoră, însă, următorul aspect, și anume că: libertatea de conștiință înseamnă (și) respectarea libertății conștiinței semenului, mai cu seamă în
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
mediul în care se pregătesc noi generații de membri ai Bisericii, iar familia, susținută și întărită de harul lui Dumnezeu, își găsește împlinirea în Biserică și amândouă în împărăția lui Dumnezeu. Astăzi familia și toate structurile sociale sunt afectate de secularizare. Diminuarea rolului Bisericii în viața cotidiană și scăderea încrederii în Dumnezeu au ca urmare degradarea relațiilor dintre oameni, nerespectarea principiilor morale, sporirea infracționalității, corupției etc. ” Firească este numai familia în care soții se iubesc, nasc copii și îi iubesc, se
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]