15,737 matches
-
admirator declarat al serialul creat acum mai bine de trei decenii de faimosul tandem Hanna & Barbera (cei cu Tom și Jerry), arată: "Am dorit nu numai să depășim așteptările fanilor și să incorporam obișnuințele desenului animat - secvențe cu acțiune spectaculoasă, secvențe înspăimântătoare, momente comice, apariții ale unor celebrități și, bineînțeles, demascarea personajului negativ - dar și să adăugăm și o profunzime personajelor și relațiilor dintre ele". Cel chemat să dea viața acestei lumi a fost Raja Gosnell - școlit pe platouri la filmele
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
bătrînă, ca bunicile din povești, cu părul alb, curat îmbrăcată, zîmbitoare. Mă pregătesc să o ajut să deschidă ușa. Nu apuc, pentru că femeia ia mînerul cu ambele mîini și mă lasă ea să trec. Văd alături, la cealaltă intrare, o secvență analogă și înțeleg că este o nouă formă de a cîștiga bani în lumea pe dos. (Pentru Telefil) Citesc în Dilema distincția lui Alex. Leo Șerban între categoria celor care se uită în programele tv. și nu deschid televizorul decît
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
scrie în program, e Fargo, binecuvîntat cu două premii Oscar. Primisem un telefon să nu-l scap și, pe modelul Radu Cosașu, transmisesem mai departe mesajul. Deschid la 23.10, tocmai bine ca să mai prind sfîrșitul: ce-i drept, o secvență genială. Duminică am avut lucruri mai bune de făcut decît să deschid televizorul. Am aflat însă că Unora le place jazzul, trecut în program pe Tele7abc, la 20.30 n-a existat. în locul lui, prostii. Luni apar la chioșcuri noile
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
să sune la mobil chiar în timpul orelor! Mestecă fără rușine gumă, și-o scuipă spre mine când fac imprudența să le atrag atenția. Și atunci, cum să nu-i ard la examen? Dacă sunt atât de barosani, să plătească!" Aceste secvențe sunt strict autentice. Profesorii citați aproape mot-à-mot predau la o importantă universitate de stat. îi cunosc de ani de zile și nu mi s-au părut niciodată preocupați de altceva decât de învățământ și cercetare. Dac-au ajuns astăzi să
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Marius Chivu În poezia lui Răzvan Țupa, avem un discurs poetic de transfigurare prin destructurare aluzivă, cum ar spune Eugen Negrici. Poetul recurge la reprezentări disparate, enunțuri eliptice, fragmente descriptive trunchiate, frânturi de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
este tocmai un proces distructiv artificial. O știe bine și poetul care își ia unele precauții. Să decupăm, mai întâi, dintr-un lung poem frânturile de frază intercalate pentru ca apoi - imediat - să lăsăm poemul să se desfășoare liber, subliniind însă secvențele disparate și reconstruind astfel, ca într-un joc, un posibil enunț inițial: "Semănăm leit [...] Om fi frați doamne ferește cine știe// Să-ți spună [...] da sigur că semănăm fir-ar să fie că ne strângem unul în altul și ne
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
capitol. Această idee de tot, de ansamblu este cumva o impresie falsă? G.G.: Nu este deloc falsă. Nu, chiar aceasta a fost intenția mea. Vreau să spun că în interiorul fiecăruia dintre aceste capitole, pe care eu prefer să le numesc secvențe, există o anumită structurare. Fiecare dintre aceste secvențe este organizată în fragmente, să spunem, care sunt mai mult sau mai puțin legate unele de altele, uneori mai mult, alteori mai puțin; unele din aceste fragmente constituie o digresiune în raport cu ceea ce
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
cumva o impresie falsă? G.G.: Nu este deloc falsă. Nu, chiar aceasta a fost intenția mea. Vreau să spun că în interiorul fiecăruia dintre aceste capitole, pe care eu prefer să le numesc secvențe, există o anumită structurare. Fiecare dintre aceste secvențe este organizată în fragmente, să spunem, care sunt mai mult sau mai puțin legate unele de altele, uneori mai mult, alteori mai puțin; unele din aceste fragmente constituie o digresiune în raport cu ceea ce precede, o bifurcație. Secvențele sunt constituite din bucăți
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
structurare. Fiecare dintre aceste secvențe este organizată în fragmente, să spunem, care sunt mai mult sau mai puțin legate unele de altele, uneori mai mult, alteori mai puțin; unele din aceste fragmente constituie o digresiune în raport cu ceea ce precede, o bifurcație. Secvențele sunt constituite din bucăți separate de asterisc pentru că am preferat să abandonez continuitatea discursului, obișnuit în astfel de texte, ca să fac loc digresiunilor, bifurcațiilor. Astfel că ansamblul acestor secvențe, uneori lungi, formează un fel de mozaic și nu am vrut
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
din aceste fragmente constituie o digresiune în raport cu ceea ce precede, o bifurcație. Secvențele sunt constituite din bucăți separate de asterisc pentru că am preferat să abandonez continuitatea discursului, obișnuit în astfel de texte, ca să fac loc digresiunilor, bifurcațiilor. Astfel că ansamblul acestor secvențe, uneori lungi, formează un fel de mozaic și nu am vrut ca trecerea de la o secvență la alta să fie mai subliniată decît trecerea de la un fragment la altul. Și de aceea am renunțat la blancurile între secvențe pentru că mi
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
separate de asterisc pentru că am preferat să abandonez continuitatea discursului, obișnuit în astfel de texte, ca să fac loc digresiunilor, bifurcațiilor. Astfel că ansamblul acestor secvențe, uneori lungi, formează un fel de mozaic și nu am vrut ca trecerea de la o secvență la alta să fie mai subliniată decît trecerea de la un fragment la altul. Și de aceea am renunțat la blancurile între secvențe pentru că mi se pare că între ele nu este un salt mai mare decît cel între fragmente, de unde
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
ansamblul acestor secvențe, uneori lungi, formează un fel de mozaic și nu am vrut ca trecerea de la o secvență la alta să fie mai subliniată decît trecerea de la un fragment la altul. Și de aceea am renunțat la blancurile între secvențe pentru că mi se pare că între ele nu este un salt mai mare decît cel între fragmente, de unde acest joc între continuu și discontinuu, care este el însuși continuu de la început pînă la sfîrșit. M.C.: Am reținut ideea de bifurcație
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Opoziția între critică și poetică este mai fragilă decît se credea... Critica, la fel ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de nuanțare față de Opera Artei? G.G.: Nu, nu cred. Eu continuu aici dar într-un mod mai degajat, mult mai relaxat, mai destins, lărgirea estetică
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
mai apt să atragă atenția. Banderola, acest element de paratext, este un obiect comercial și, odată cumpărată cartea, va fi aruncat. Este pentru mine un obiect absolut tranzitoriu. M.C.: Care se adresează cumpărătorului? G.G.: Exact, cumpărătorului. Deci nu am considerat secvența Morți de rîs nici cea mai importantă, nici cea mai puțin importantă din volum, ci cu titlul cel mai atrăgător. M.C.: Proust pare în cărțile dumneavoastră un punct de reper esențial, inconturnabil. E o prezență familiară, întotdeauna gata să întărească
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
-al morții bal triumfal". în ciuda programului și a tonului general grav al poeziei sale, Vasile Baghiu știe să găsească loc pentru ludic și ironie, nu atît în rimele interne sau interludiile ritmate din poeziile discursive, destul de puțin inspirate, cît în secvențe de tipul: "a-nverzit peste tot. Risipiri, nădejdi,/ conștiința retrasă într-un colț umed,/ o nebunie și-o învălmășeală/ și-o grohăială de porci prin mărgăritare,/ și pe deasupra o mulțime de ferestre deschise/ în această primăvară buimacă, da." Jocurile de
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
o pură vocație, ca un punct zero al creației poetice. Produsul acestor senzații născute din sine sînt hibrizii, amestecurile de regnuri cu care ne-a obișnuit pictura lui Magritte, Dali, Brauner ș.a., aici de-o factură orfică și, în aceeași secvență textuală, de-o dezinvoltură creștină: "Nebun în pilaștri trecu Orfeu, era/ Pleoapa unei femei albastre./ Veșmînt și pas sfîșietor al/ Legămîntului trecea./ Se-opriră între facle, ceruri, astre.// Iubita avea inima închisă de-o tulipă,/ Briza unei lacrimi a înfiorat
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
pe care și-l dorește autorul? Vînzătoarea de bilete de la cinematograful "Scala" (unde a avut loc premiera) mă asigură că și-au scos și banii, au fost și felicitați... "în concluzie", conchide aceasta, după ce îmi înșiruie, cu lux de amănunte, secvențele la care se aplaudă în sală, "dacă filmul e bun, vine lumea. Nu știu cum se face asta", admite femeia, "dar lumea vine la filme bune, nu se mai uită dacă avem sau nu scaune comode, sunet Dolby și nici la culoarea
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
cu un aer dur-aerian, de Mathieu Kassovitz). În întunericul sălii, văzînd Amélie, am avut, la un moment dat, revelația temei lui majore; am scos un carnețel și mi-am notat (ca să nu uit): Amélie, un film despre ratare. Exact în secvența următoare, pe ecranul televizorului la care privea Amélie în film, a apărut tovarășul Stalin, zicînd, hotărît: "A-ți rata viața e un drept inalienabil!"... Nu rîdeți, mergeți să vedeți filmul!
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
moartea vine sub forma unui val uriaș nemaivăzut și inexplicabil, la Barcelona ploile torențiale fac primăvara insuportabilă iar în Cadaqués revine un vânt de uscat neîndurător numit de localnici "tramontana". Filonul fantastic al povestirilor nu este însă legat de aceste secvențe. Dacă în Sfânta întâlnim un caz asemănător cu cel din Despre dragoste și alți demoni (roman apărut în 1997, la cinci ani după publicarea acestor povestiri): corpul unei fetițe moarte de 11 ani este intact, miroase a trandafiri proaspeți și
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
unei fetițe moarte de 11 ani este intact, miroase a trandafiri proaspeți și nu are deloc greutate, în Spaime de august avem o povestire cam simplistă și schematică, tipică fantasticului francez de secol XIX. În Șaptesprezece englezi otrăviți o singură secvență de câteva rânduri amintește de atmosfera povestirilor din Trista poveste a Candidei Erendira.., în timp ce "Am venit doar să dau un telefon" seamănă destul de mult cu micul roman al lui Adolpho Bioy Casares, Dormind la soare. Cea mai scurtă povestire a
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează momente frisonante care îți îngheață sîngele-n vine și trimit cu gîndul la distopiile mai sus citate, toată povestea aceasta este o îndrăzneață tentativă de demistificare a filmului horror, o parodie declarată chiar din prima secvență, care se petrece pe platoul de simulare filmică a unei imense corporații care produce, captează și înmagazinează strigăte de spaimă ale copiilor speriați de monștrii anume trimiși să le calce pragul în timpul nopții. Întreg potențialul de energie astfel dobîndit este
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
expoziție cu tema Iașul din trecut și de astăzi oglindit în artă, temă reluată și în 1974, la expoziția Iașii în arta plastică, o temă inepuizabilă, desigur, la care pictorul avea să se întoarcă mereu, fiindcă nu era o simplă secvență de parcurs, ci o materie susceptibilă de noi și noi investigații, dincolo de retorica rutinieră ce amenința îndeobște arta. Peisaje urbane, case, acoperișuri, interioare, figuri stilizate la maximum, pe linia unei prestigioase tradiții plastice, aunțau parcă un "muzeu imaginar" în expansiune
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
cândva, în Siluete literare, să facă destăinuiri fascinante) sau șevaletele pentru pictori, acestea convocate la dialog, în felul său, și de Val Gheorghiu în Viețile după Vasari. Periplul de acum prin Iașii de ieri și de azi, adaugă o nouă secvență, una susceptibilă să dezvăluie sensuri și să aprofundeze cunoașterea unui spațiu cultural. Pictorul pare a-i atribui o însemnătate specială, din moment ce expoziția din Cupola ieșeană a avut o "replică " pe Canaregio, alături de vechile uși venețiene, a căror faimă îi era
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
acest fel, derizorie în context, la un articol dintr-un număr din septembrie 1999 al Adevărului, descriind un fenomen autohton de canibalism, atunci cînd autoarea face o digresiune pe tema supraviețuirii mitului antropofagiei, independent de legenda populațiilor africane de canibali, secvență ce încheie ultimul capitol al studiului (ciudat mod de a încheia o carte, printr-o digresiune...). Simona Corlan-Ioan recurge la două tipuri de surse: în primul rînd, și acesta este unul din principalele merite ale cărții, la texte originale de
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]