202 matches
-
îi împrumuți bani și e mai puternic decât tine, poți face astfel încât să schimbi conflictul dintr-o confruntare fizică în una psihică, implicând poliția sau altă autoritate legală. Alte strategii în conflictele cu sumă zero, implică păcălirea, inducerea în eroare, seducerea, șantajarea, manipularea etc. (ibidem). 2.2. Tipologii particular-organizaționale Aceste tipologii recurg la clasificarea conflictelor în funcție de caracteristicile proprii și specifice organizațiilor, în general, sau a diferitelor tipuri de organizații, în particular. Specialiștii în comportamentul organizațional (Burke, 1970; Luthans, 1985; Hellriegel, Slocum
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că a văzut în acesta un reprezentant al perioadei medievale. "Dante al meu din fața căminului... este o figură tipică și pur și simplu reprezintă Evul Mediu". În același fel, autorul nu prezintă povestea lui Thomas Becket, sfîntul care a răzbunat seducerea fiicei sale de către rege "în mod direct, ceea ce ar putea foarte ușor să-l deruteze pe cititor, fiindcă povestea este atît de enigmatică, ci în schimb face în așa fel încît aceasta să fie narată de un elvețian simplu și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe Shylock și, mai târziu, pe Avarul lui Molière. Care este principalul "păcat capital" al ticălosului în secolele următoare ? Și este oare ticăloșia lui concepută cu referire la moralitatea personală sau la cea socială ? Este el, de exemplu, meșter în seducerea fetelor sau rășluitor al ajutoarelor pentru văduve ? 146 Exemplul clasic este cei al comediei engleze din timpul Restaurației. Era aceasta doar un regat al încornoraților, o țară de basm a adulterelor și a căsătoriilor de formă, așa cum credea Charles Lamb
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-231; Radu Mareș, O carte-eveniment: „Enciclopedia armenilor”, TR, 1995, 13; Lovinescu, Unde scurte, IV, 223-228, V, 45-50; Alex. Ștefănescu, Seducerea și abandonarea cititorului, RL, 1997, 10; Monica Spiridon, Cum poți să fii armean?, LCF, 1997, 17; Monica Spiridon, Mitică și Hyperion în tribunalul istoriei, LCF, 1997, 25; Regman, Dinspre Cercul Literar, 108-114; Monica Spiridon, Numitorul comun al poeziei și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
rugăminte făcută stăpânului său de către sus-numitul bucătar". Sunt prezente, parodic, toate fazele prin care trecea geneza discursului în retorica antică: invenția (heurésis) reprezintă faza de concepere, în cazul nostru, înfățișarea temei, a motorului care declanșează faptele, însoțită de argumentele necesare seducerii publicului. Bucătarul, personaj cu care deja simpatizăm, dovadă că autorului i-a reușit manipularea, se hotărăște într-o zi să-i dea o lecție stăpânului său, motivat de dorința de prețuire ("pe lângă acest duce al Milanului trăiau mulți oameni și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și la răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el acum. Efectul scontat s-a generalizat: "Și prinse adevărul să-i înghețe:/ Nu mai văzură-așa o frumusețe.../ Și orice nobil, prinț creștin, stăpânii,/ Spre partea-aceea și-au întors privirea;/ Nu mai zăcură pe covor păgânii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bine zis, parodierea conflictului clasic, poate spune răspunde acestei întrebări. Așa că naratorul se angajează să propună un nou final, dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă ce trece în zona comicului: "drama lui Stamate", constând în "seducerea și decăderea lui", cum avea să noteze Nicolae Balotă, oferă prilejul perfect pentru introducerea în text a surprizei, a invenției epice. Care diferențiază acest text de altele similare. Stamate "evadează", face un salt în și prin fantastic către o existență
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
destinului și în agonie ultimul lui gând a fost: "Mor ca un câine!". Ion, personajul principal din romanul obiectiv cu același nume are o "inteligență ascuțită", o "viclenie procedurală", "o voință imensă" (E. Lovinescu); "nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse" (G. Călinescu). La hora satului, Ion o privește pe Ana cu un "vicleșug neprefăcut" și pe Florica "mai frumoasă ca oricând". El voia să fie respectat în sat, avea o voință năvalnică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii largi, conferind un caracter conflictual întâmplărilor, aproape de tipul intrigii unui roman polițist: apariții nocturne ce amenință cu moartea, seduceri în muzee, șantaj sentimental etc. Apărut în 1970, romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
dar..."), a priori enigmatică, între a fi invitat la un pahar și a se descrie folosind trăsăturile celei mai bune prietene; în scenariul flirtului, un bărbat invită o femeie să iasă la un pahar ca preludiu la o acțiune de seducere. Pe de altă parte, se presupune că cititorul știe că "blondele seducătoare" sînt foarte curtate și că femeile cu un "fizic obișnuit" au mult mai puține șanse să fie curtate. Numai activînd cele două scenarii și toate cunoștințele aferente "ne
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de opal". Emoția nu lipsește dintr-un asemenea demers, nici teama de eșec. Versul pare să-și oprească răsuflarea odată cu magul, atât gerunziile, cât și adverbele "îndelung" și "încet" reliefând clipa suspendată, ieșită din timpul istoric în care are loc seducerea, accederea la sufletului celuilalt. Iubirea este un act magic, răscolitor. Transformarea alchimică are loc sub puterea lacrimei de opal, acesta din urmă fiind considerat o piatră a iubirii, a speranței, căpătând însă și semnificația nefastă a blestemului, a nefericirii. În
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să vadă că făcea tot ce putea pentru a se culca cu ea. Astfel, fata a cunoscut sexul de la cine nu trebuia și ani de zile s-a simțit îngrozitor. La puțin timp după agresiune, pasiunea ei ascunsă a devenit seducerea bărbaților cu autoritate (profesor de pictură, antrenor de tenis), dar când vreunul dintre aceștia se apropia s-o atingă, groaza se instala rapid pe fața ei. A reușit să-și facă un prieten, a învățat de la el ce în seamnă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în cazul regimurilor democratice, campaniile electorale poartă cel mai mare grad de violență simbolică, si care devine, în acest context, ritualica 11. Campania electorală se transformă într-un joc la care participă întreaga societate și care nu urmărește altceva decât seducerea electoratului, prin impunerea acelor reprezentări asupra lumii sociale. De la un ciclu electoral la altul, discursul politic din România a căpătat nuanțe din ce in ce mai agresive. Practicile discursive au devenit tot mai violente, iar limitele tolerate de clasa politică și de societate s-
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 3 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 3 Scenă declarației de dragoste 3 Scenă așteptării 3 Scenă răpirii 3 Scenă căsătoriei 3 Scenă rupturii 3 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 3 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 3 2
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
față de alții. Pariziana moștenește și din trăsăturile altui mare mit francez, cel al bonapartismului, ce întrunește trăsăturile unui monarh care trebuie să mențină echilibrul ca să nu cadă să cocheteze pentru a domina, să corupă ca să placă. Dozarea în stratagemele de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais trop loin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
banul este pentru ea o valoare relativă și o interesează doar în măsura în care îi asigură luxul. Ea nu-și face proiecte de prosperitate și ascensiune socială, starea ei fiind asigurată mai curând de bărbat. Preocupările sale sunt legate de găsirea și seducerea bărbatului care poate să-i ofere statutul și modul de viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șa douceur, montait un charme, d'une subtilité pénétrante de parfum" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile vremii, Pariziana este capabilă să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu puterea masculină; renunța la capacitatea de a se lega afectiv de ființe de sex opus; preia puterea devenind stăpâna propriului destin, dar totodată devine victima trăsăturilor masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Au bonheur des dames de Zola, se bucură de mare succes și sunt în mare vogă. Aceste instituții moderne exploatează gustul estetic și goana după articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la această primă întâlnire, surprinzând detaliile care îi scăpaseră pe moment 310. Speranța repetării acestei miraculoase întâlniri devine pentru Frédéric o obsesie 311. Însemnătatea primei întâlniri cu femeia pariziana constă în faptul că poate schimba complet viața bărbatului. Scenă de seducere Cel putin cât ține flirtul, femeia dobândește statutul de suverană a bărbatului: ea este cea care decide cui și când să-i acorde atenție și prioritate, conduce jocul și acordă, atunci când vrea ea, favorurile, adoratorul neputând să primească decât ceea ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Îl en tenait une, enfin, une femme mariée! une femme du monde! du vrai monde! du monde parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-un mod indirect și subtil, cum o face doamna Forestier 313. Seducerea este o preocupare irezistibila pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]