76 matches
-
Christopher Marlowe Evreul din Malta (1589-1590). Ea este „frumoasă la Înfățișare” ca omonima sa biblică (I Samuel 25, 3). Spre deosebire de evreii așkenazi din Galiția, Bucovina, Moldova și Transilvania, cei din bazinul mediteranean erau, În marea lor majoritate, de „rit spaniol” (sefarzi). La frumusețea, eleganța și bogăția evreicelor sefarde - din București, de data aceasta - se referea cu superlative și Iuliu Barasch, la jumătatea secolului al XIX-lea : „Femeile [sefarde] au o frumusețe frapantă... Există un respect deosebit acordat femeilor. Soția este considerată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmai prin aceasta cucerește. Parcă ar fi o fecioară din Vechiul Testament. Rose - 23 ani. O fată mândră, drăguță, elegantă. Frida - 20 ani. O ovreicuță nostimă care se Îmbracă simplu și cu mult gust” <endnote id="(734, p. 1207)"/>. Tot din sefarzi se compunea și ampla comunitate evreiască din Salonic (peste o jumătate din total), stabilită aici la sfârșitul secolului al XV-lea, imediat după expulzarea evreilor din Peninsula Iberică (1492 din Spania și 1497 din Portugalia). La sfârșitul secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altfel, o expresie similară există și În franceză : Riche comme un juif <endnote id="(3, p. 65)"/>, după cum există și alta, invers formulată, În poloneză : „Care evreu a fost vreodată sărac ! ?” <endnote id="(70, p. 121)"/>. „Dacă scarpini un [evreu] sefard - spune un proverb -, găsești dedesubt monede de aur” <endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un Înger unui intelectual? S) vorbeasc) - s) vorbeasc) admirabil, inspirat, profund. Eu și Alexandra accept)m bucuroși invitația la cin) vineri la familia profesorului Werblowsky. Binecuvânt)rile și rug)ciunile sunt foarte elaborate. N-am auzit niciodat) o limb) ebraic) sefard) mai elegant) că a profesorului Werblowsky. Trei adolescenți, dou) fete și un b)iat - copiii lor -, ne servesc la mas) sub supravegherea mamei lor. Profesorul, În manier) patriarhal), este servit primul. Este evident c), Încântat) de tot ce face și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
comunitară și să intervină În sensul dispozițiilor primite de la centru 3. Dacă până la comunizare lumea evreiască prezenta În România un tablou pluralist, În care coexistau comunități diferite, deosebite Între ele după specificul cultului (ortodocși, reformați etc.) sau după origine (ashkenazi, sefarzi), În 1949 are loc comasarea lor forțată. Acest act suprima o tradiție Îndelungată, afecta sensibilități și implicit crea tensiuni suplimentare. Formula ce explică acest act arbitrar era: „a restrânge sfera de influență a cercurilor religioase, prin simplificarea organizării și unificării
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Yaavets sau Moise Almosnino, în secolul al XVI-lea, interpretează expulzarea ca o pedeapsă pentru păcatele poporului lui Israel și ca mijlocul ales de Dumnezeu pentru a-l readuce pe drumul cel bun. Deși se aflau pe pământ musulman, acești sefarzi rămâneau foarte preocupați de creștinism și de nenorocirile pe care le înduraseră din cauza acestuia. Creștinismul era marele tiran, principalul adversar. Fără îndoială, aici ar trebui să căutăm sursa febrelor mesianice care par să străbată întreg secolul al XVI-lea. Un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
XVII-lea42. Alții pun accentul mai degrabă pe dezvoltările interne ale Cabalei și minimalizează impactul expulzării în apariția unor noi tendințe ezoterice 43. Totuși șocul psihic și spiritual al expulzării și cohorta ei de dureri care frământă mai multe generații de sefarzi au fost, dacă nu unicul factor, cel puțin unul dintre multiplii factori care au contribuit la alimentarea, de-a lungul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, a unui puternic curent mistic și mesianic cu origini diverse. Dificultățile economice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a suferinței produsă după
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trimis mesageri ca să se știe în tot regatul lui că niciun guvernator nu va putea îndrăzni să refuze intrarea evreilor sau să-i expulzeze. Dimpotrivă, aceștia trebuiau să fie primiți cu mărinimie..."52. Fără îndoială, otomanii i-au primit pe sefarzi datorită utilității lor în capitala abandonată de greci după cucerire. Însă aceste hotărâri apocrife sunt revelatoare mai mult pentru starea de spirit a evreilor din epocă. Ele sunt totodată expresia profundelor așteptări evreiești în fața șocului cumplit al expulzării, care va
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
importante. Din cei opt autori, cinci sunt exilați sau descendenți ai exilaților din Peninsula Iberică. În afară de cretanul Capsali, numai doi provin din medii ne-sefarde (Mantova și Praga), iar cel de-al doilea, David Gans, a asimilat lucrările predecesorilor săi sefarzi 53. Acest corpus de natură istoriografică reprezintă una dintre reacțiile la suferințele cauzate de cataclismul expulzării. Dacă unele dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și în idiș, cea din urmă fiind publicată la Cracovia în 1591 și adaptată la așteptările publicului așkenaz, care avea nevoie de scrieri edifiante. Vedem aici clar modurile diferite de a răspunde la catastrofă care-i disting pe așkenazi și sefarzi. În traducerea în idiș a Sceptrului lui Iuda, căderea Ierusalimului și distrugerea Templului sunt direct legate de păcatele evreilor, și nu, ca în originalul ebraic, de revolta lor împotriva Romei și de asasinarea guvernatorului imperial al Ierusalimului. Cronica lui Ibn
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Sartre, Jean-Paul, 191 Satu-Mare, dinastia hasidică din, 168 Scandalum crucis (de Herbert Falken), 196 Sceptrul lui Iuda (de Solomon Ibn Verga), 115, 141 Schneerson, Menahem Mendel, 169-170 Scholem, Gershom, 275 Schorch, Ismar, 81 Schwab, Moïse, 144 Sée, Julien, 109, 147 Sefarzi, 59, 73, 75, 89, 90-93, 96, 98, 101, 103-104, 107, 114, 116-119, 141, 168, 190, 217, 260, 264-265 Sefer Yossipon, 61 Semprun, Jorge, 303 Sevilia, 77, 105 Sfințirea Numelui, 36, 43, 60, 69, 71, 75, 90, 116, 165-167, 265-266 Sfințirea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
situau în afara piramidei, având o conducere proprie, cu reguli și legi proprii. În ceea ce privește ponderea populației evreiești, în secolele XIV-XVI, ei reprezentau 1-2% din populație în Franța, 4% în Anglia, 5-10% în Spania, (unde, în secolul XVI, deja, se împărțeau în sefarzi, vorbitori de ladino, marranos și conversos). În Italia, la Roma exista cea mai veche comunitate evreiască din Europa, datând din perioada de dinaintea distrugerii Templului. În secolul XVI, evreii din Italia se ocupau cu comerțul maritim, medicina, tipăriturile, muzica sau erau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
industrială s-a accentuat tensiunea creată de izolarea și asimilarea (voită sau forțată) a evreilor, factori importanți ai istoriei generale și ai celei evreiești contopindu-se în complexe explozive, care se vor întoarce împotriva evreilor: pe lângă modificarea relațiilor socio-economice dintre sefarzi și așchenazi, industrializarea a adus cu sine și o repotențializare mai catastrofală decât oricând a constantelor tradiționale ale „existenței evreiești”. Conflictelor legate de formarea și afirmarea identității evreilor, variabile după loc și perioadă, li s-a adăugat o altă scindare
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Rabinul cel mai influent din Israel și liderul spiritual al partidului ultraortodox sefard Shass, Ovadia Yosef, a decedat luni, la vârsta de 93 de ani, a anunțat AFP. În pofida eforturilor noastre, degradarea stării sale de sănătate care s-a produs în această noapte a continuat (...) rabinul a murit în urmă cu câteva minute
Ovadia Yosef, cel mai influent rabin din Israel, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55302_a_56627]
-
în cetatea Ierusalimului este interzisă cu desăvârșire. Colonii evreiești au apărut atunci în toate provinciile Imperiului Roman și în afara acestuia. În Evul Mediu timpuriu, (sec V- XI) mulți evrei locuiau în țările Califatului arab. Deosebit de numeroși erau evreii din Spania (sefarzi), iar mai târziu din Germania (așkenazi), răspândindu-se apoi până în Ameria și Australia. Recunoscuți în genere prin: ”...geniul lor comercial datorat unei educații ancestrale, prin adaptarea rapidă la orice situație, economie severă, pridență și ordine, sobrietate..” peste tot, prezenta evreilor
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93398]
-
Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care astăzi reprezintă cam 10% dintre cei ce practică mozaismul. Această frică a ivriților de neamul Domnului Gog din țara Magog adică geții, popor ce va reveni în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
într-o națiune, subliniind rolul pe care mișcarea sionista îl va juca. Herzl dorea că viitorul stat evreu să fie un model de toleranță religioasă, în care să fie permise toate dialectele limbii evreiești, precum și practicarea ambelor ritualuri: askenad și sefard. 317 Comunitate evreiască din Palestina. 318 Planul Uganda nu răspundea în totalitate aspirațiilor sioniste, mai ales celor legate de conexiunea istorică între poporul evreu și Palestina; cu toate acestea, singurul avantaj era acela că pentru prima oara evreii erau recunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
veninul strop cu strop, astfel ca atunci cînd se vor întoarce în Iudeea să-i stîrpească pe vecie pe băștinașii filisteni pentru că nu au acceptat să fie sclavii ivriților. Cred că de la acest oraș și-au luat ei numele de sefarzi, adică cei din Iudeea, iar cazarii de pe Volga se numesc așchenazi ca să se știe și ceva adevăr în această mare de minciuni ivrite, toate scornite și revelate doar lor pentru a ilumina Neamurile! Un alt înveninat de atîta străinătate Țefania
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ul din lumea noastr?: cultur?. Comer? ul necesit? siguran??. P�n? �n secolul al XIX-lea, p? m�nturile rom�ne? ți au fost unele dintre cele mai nesigure p? r? i ale Europei. Astfel �nc�ț, doar o minuscul? comunitate evreiasc? , majoritatea sefarzi, s? a stabilit �n Rom�nia pe vremea otomanilor. La sf�r? ițul Evului Mediu, mul? i evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiasc? sefard? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
majoritatea sefarzi, s? a stabilit �n Rom�nia pe vremea otomanilor. La sf�r? ițul Evului Mediu, mul? i evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiasc? sefard? s? se stabileasc? �n aceast? regiune. Membrii ei au fost implică? i aici �n punerea la punct a finan? elor ? i au participat la �ntrunirile Consiliului Princiar. Erau totodat? ? i medicii familiei princiare. Cum a ajuns prezen? a unei astfel de comunit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
colectiv. Sper c? v? voi putea ajuta �n alte privin? e. De crede? i c? v? pot fi de vreun ajutor, da? i?mi de ? țîre. S�nt la dispozi? ia dumneavoastr?. Semnat, Nicolae Iorga�29. Domni? oară Colombo era evreic? sefard? latin? (italianc?) . Avea fă?? de Iorga toat? simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era ? i prietenul s? u Tiktin, b? tr�nul pe care Iorga voia din tot sufletul s?? l ajute ? i �n numele c? ruia apelase la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi oră? elor rom�ne? ți. Dac? evreii continuau s? refuze s? se asimileze, atunci solu? ia ar fi �că ei s? r? m�n? printre ai lor, iar noi printre ai no? tri�. Că de obicei, �i accepta pe �simpaticii evrei spanioli (sefarzi)�, �evreii latini�37. Există foarte mult adev? r �n articolele scrise de Iorga, dar privind situa? ia doar dintr? un singur punct de vedere ? i f? r? s? ofere nici o solu? ie practic?. Pe m? sur? ce excesele antisemite cre? teau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Spre deosebire de Cuza, Iorga nu a considerat niciodat? r? ul reprezentat de evrei că un r? u �n sine�. El f? cea �ntotdeauna deosebire �ntre evrei ? i evrei ? i chiar ? i atunci c�nd �i critică. Pre? uia bineintegrata comunitate evreiasc? sefard? (necazul era c? , din r�ndul celor 800.000 de evrei, propor? ia dintre evreii spanioli ? i cei ai �Leg? m�ntului de colonizare� era poate de 1 la 30). Cele mai grave acuză? îi erau aduse evreilor din Transilvania, Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceea ce oricine pare să găsească în comerțul din lumea noastră: cultură. Comerțul necesită siguranță. Pînă în secolul al XIX-lea, pămînturile românești au fost unele dintre cele mai nesigure părți ale Europei. Astfel încît, doar o minusculă comunitate evreiască, majoritatea sefarzi, s-a stabilit în România pe vremea otomanilor. La sfîrșitul Evului Mediu, mulți evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiască sefardă să se stabilească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]