181 matches
-
galbeni înnumărați... Dacă ne dai pruncul, care-i finul măriei sale vodă, te lăsăm și pe dumneata în pace, he, he, jupânică..., râse un alt zdrahon din mulțime. Pungile vi le dăm, dar coconul, nu! zvâcni Tudora spre ușa casei. Doi seimeni îi tăiară calea și un al treilea îi smulse copilul din brațe și o îmbrânci spre boier Preda. Ticălosul luă băiețelul de picioare și, ținându-l cu capul în jos, îl izbi cu toată puterea de stâlpul pridvorului. Pe loc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru că știa că din spatele ferestrelor cu brocarduri îl scăldau în priviri pline de dragoste toate sufletele dragi lui, ci pentru că trecea prin fața crucii de lemn pe care o pusese bunicul Preda Brâncoveanu pe locul unde taica a fost ucis de seimeni. Se uită lung la cruce. Crescuse fără tată, de taica mare abia își aducea aminte. O să mă înalț ca să fac veșnică pomenirea voastră, își spuse în gând, apoi își sumeți spre cer capul, privind mulțimea. Când au ajuns în dreptul curților
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vodă. Roaba țigancă mută strângea talgerele unele peste altele. Domnul izbucni: — Constantine, rogu-te oprește-te, că măsurași sala în lung și-n lat de o sută de ori, ca răposatul vodă Șerban. La Târgoviște ziseși, preacucernice? Ștefane, cheamă doi seimeni, să poruncesc! Ca ars, fericit că poate să-și dea frâu neastâmpărului, Ștefan sări în sus și dispăru pe ușile sălii. Când se întoarse urmat de cei doi căpitani, își dădu seama că, în afară de sfârâitul lumânărilor, altceva nu tulburase încremenirea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
seama că, în afară de sfârâitul lumânărilor, altceva nu tulburase încremenirea celor din jurul mesei. Căpitanii salutară și strigară într-un glas: — Poruncă, măria ta! — Mâine, până-n ziuă, și aci vodă se opri. Își aduse aminte că acum vreo zece ani, când turnul seimenilor fusese trăsnit și explodase cu toată pulberăria, a pus de l-a refăcut din zid având în vârf un ceas ca cel așezat de vodă Vasile Lupu la Iași în clopotnița de la Trei Ierarhi. Mai trase o dată aer în piept
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în turcește, vădit emoționat, vorbele lui Constantin Brâncoveanu, care încheie spunând că imbrohorul este așteptat cu dragostea și cinstea ce i se cuvine. Călărețul salută pe domnitor și făcu drumul până la camarazii lui în același galop nebunesc. La un semn, seimenii călări, strângând ca o coardă frâiele și arcuind gâturile cailor se aliniară și, în două șiruri pe marginile drumului, porniră îndată în pas de manej. Turcii care se apropiau încetiniră trapul. Tobele răpăiau ritmat iar bidiviii, ridicând grațios copitele din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se aliniară și, în două șiruri pe marginile drumului, porniră îndată în pas de manej. Turcii care se apropiau încetiniră trapul. Tobele răpăiau ritmat iar bidiviii, ridicând grațios copitele din față, se încadrau perfect în bătaia lor. Dulamele roșii ale seimenilor păreau și mai colorate în lumina soarelui de prânz. Când distanța dintre cele două cete de călăreți a fost cam de douăzeci de lungimi de cal, seimenii s-au oprit și s-au întors pe loc, așteptând ca delegația turcă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grațios copitele din față, se încadrau perfect în bătaia lor. Dulamele roșii ale seimenilor păreau și mai colorate în lumina soarelui de prânz. Când distanța dintre cele două cete de călăreți a fost cam de douăzeci de lungimi de cal, seimenii s-au oprit și s-au întors pe loc, așteptând ca delegația turcă să se încadreze între cele două ziduri vii. Drumul lăsa libertate de mers pentru cinci călăreți, așa că între cei doi din garda valahă înaintau trei ieniceri turci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atâta curățenie atunci când sosise la București, a întrebat un slujitor de ce este totul atât de alb. Omul s-a făcut roșu la față, s-a codit un timp și i-a spus șoptit: — Se spune că atunci când s-au răsculat seimenii și dorobanții în vremea lui Constantin Vodă Cârnul, de l-au ucis pe Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Voievod, au vrut să-l omoare pe vodă care era prunc pe atunci. Dar i-au potolit pe ticăloși, dându-le pruncul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cărămidă așezate în fel și chip, făcând jocuri de linii și culori pastelate, așezată pe culme, se profila pe cerul albastru mai sus decât turlele frumoase ale Mitropoliei; de după ea, pe amândouă părțile, se forma un fel de procesiune nemaivăzută. Seimenii cu dulame roșii și pălării albe de paradă, călări și pedeștri, dorobanți sârbi în haine negre, apoi peste o sută de comișei cu cai de călărie înșeuați mergând la pas ținuți de căpestre. Pe drum se făcea un spațiu liber
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
imperceptibil, apoi a exclamat exuberant, lucru rar întâlnit la Brâncoveanu: — Arnăutchioi? O să-mi poarte noroc, e un nume bun pentru neamul nostru. Moșul nostru, Matei Vodă, pe când încă nu era domn, a scăpat cu viață fiind urmărit de cete de seimeni, schimbându-și hainele și calul cu un arnăut din oamenii lui. Seimenii l-au prins pe arnăut și abia după ce l-au omorât și-au dat seama că fusese altcineva. Matei Vodă a fugit peste munte cu oștenii ce i-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-mi poarte noroc, e un nume bun pentru neamul nostru. Moșul nostru, Matei Vodă, pe când încă nu era domn, a scăpat cu viață fiind urmărit de cete de seimeni, schimbându-și hainele și calul cu un arnăut din oamenii lui. Seimenii l-au prins pe arnăut și abia după ce l-au omorât și-au dat seama că fusese altcineva. Matei Vodă a fugit peste munte cu oștenii ce i-au rămas, iar după un an, când s-a întors, s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știe cum în preajma marelui vizir. — Măria ta, să fie oare așa cum spune el, rudă cu măria ta, ca nepot al lui Matei Vodă? Domnul a început să râdă în hohote. — Și unde a stat tatăl acestui Marco în vremea răscoalei seimenilor și cum de a scăpat viu? Treptat, subiectul convorbirii a devenit Moldova și domnia lui Constantin Vodă Duca. Toți erau mulțumiți, iar tânărul Mavrocordat avea bucuria să cunoască familia în care răposatul fratele său Scarlat, avusese onoarea să intre; la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au fost dărâmate de când cu răscoala lui Mihai Vodă cel Viteaz. Mi-a arătat cuscru-meu copii de pe scrisorile generalului Veterani în care-i spunea împăratului Leopold că nu avem nici o trecătoare apărată și nici oaste, de când s-au răsculat seimenii. Scria că toată țara poate fi supusă cu 18 regimente de dragoni și tot atâtea tunuri, că ocuparea să se facă pe tăcute, păcălindu-ne pe noi și punându-l domn pe nepotul domniei tale beizadea Gheorghe, coconul lui Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și fiilor lui... Da, da, doar că moldovenii trebuiau să țină la Iași o armată de zece mii de lefegii plătiți de la Moscova cu căpitani puși de țar. — Și ce este cu asta? — Cum, neică Dinule, crezi că Brâncoveanul este nebun? Seimenii erau plătiți de divan de aci din țară și tot au tăiat pe cine au nimerit când s-au răsculat acum cincizeci de ani. Uiți cum a pierit Papa, tatăl lui vodă, uiți cum i-au scos oasele răposatei Elena
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tot ce ai privit odinioară cu Bălașa să-ți aducă aminte de ea. Vodă crezi că este altfel? Doar că aducerile aminte întorc omul înapoi în tinerețe, chiar în copilărie. Și? Ce are vodă în urmă, un tată căsăpit de seimeni și doi moși, cel dinspre tată și cel dinspre mamă, omorâți prin trădare? De fratele Barbu ce să mai zic? Și cută între sprâncene vodă nu are, vezi de asta mă rog pentru măria sa... Pentru că s a împăcat cu Dumnezeu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și înțelept, iubitor de pace și credincios împărăției padișahului. Capugiul Mustafa, bumbașirul executor al hotărârii sultanului, oftă ușurat, știa că vociferările descarcă tensiunile mari, așa că trecu rapid la îndeplinirea practică a misiunii sale. Cu cei doisprezece oameni ai săi arestă seimenii lui Brâncoveanu și-i închise în clădirea corpului de gardă, după ce alese câțiva pe care-i trimise la Giurgiu în galop ca să anunțe imbrohorului îndeplinirea misiunii sale; închise și sigilă visteria țării, făcu un inventar succint, dar foarte corect al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
imaginea pieții bătute de soare în care fusese adus ca să fie vândut se suprapuse peste alta, tot a unui loc deschis, în care i vedea pe toți Brâncovenii strânși pentru sfințirea crucii înălțate pe locul pe care fusese omorât de seimeni Papa, tatăl lui vodă. Își goni imaginile din minte, propunându-și să reia practica rugăciunii neîntrerupte, care să-l despartă de ambițiile lumii acesteia. După denie, în iatacul domnesc în care erau arestați cei patru bărbați din neamul Brâncovenilor intră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bogățiile Brâncovenilor, printre ele și coroana voievozilor. Convoiul era păzit de bumbașirul Mustafa Aga și de douăzeci de ieniceri. Au pornit așa pe Podul lui Șerban Vodă, printre casele brânco-ve nești, pe lângă crucea ridicată în locul pe care l au răpus seimenii pe Papa Brâncoveanu, zece carete urmate de patruzeci de care și după ele, călări pe armăsari arăbești învățați, boierii țării. Printre ei nici un Cantacuzin. Ieșeau la garduri și în capul ulițelor mulțime de oameni, unii plângeau, alții se bucurau, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și apoi au plecat din sat. Nu pot, măi Fanachi, nu pot să nu-i amintesc, pentru ca cei de după noi, să-i știe... Aga Dinu Catargiu<footnote Aga Dinu Catargiu, titlu acordat în Țările Române comandantului de slujitori pedeștri (dărăbani, seimeni), însărcinat și cu paza orașului de reședință prefect de poliție. footnote> era ginerele lui Lascarachi Kostaki, și frate cu Lascăr Catargiu<footnote Catargiu, Lascăr (1823-1899), om politic român, mare moșier și fruntaș al conservatorilor moldoveni. De mai multe ori ministru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
care se afla și Ștefan cel Mare. Nu plecase de bunăvoie din Iași, ci din pricina focului cel mare, care, o dată pornit, pârjolise întreg târgul, ba ajunsese și la megieșii târgoveților. Domnitorul Radu Mihnea întărise curțile domnești de pe malul Bahluiului, aducând seimeni, dintre grecii veniți din străvechea Eladă, înconjurându-se și cu boieri de neam elin, veniți, pe meleagurile bogate ale Moldovei, tocmai din Fanarul Stambulului. Cu așa pază, domnul își adusese și familia, slujitorii de taină, încercând ca nimeni să nu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fotaze la cai, vegheau ca Domnul să nu fie atins de vreun nemernic, iar aprozii domnești, cu urșinice și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați, vesteau sosirea unui adevărat izbăvitor al neamului moldovenesc. Garda de o sută de seimeni era condusă de spătarul Vasile Cociul, bărbat falnic, care se trăgea din neamul albanezilor. În urma lor, călărea Dumitașcu Ștefan logofăt, purtând în mână un buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prin citirea legilor lui Matei Basarab, legi cu totul reacționare, cum am zice astăzi... Reformele reacționare ale lui Matei Basarab și nepomenita împilare a lui Constantin Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000 familii în țară. La 1745 numai 70000 familii. La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1654, la încoronarea lui Constantin Basarab, fiul lui Radu Șerban, am vedea tot piesa de azi, jucată în alte costume, {EminescuOpXII 106} am vedea pe ulițe mese cu câte un grămătic și la ele cei 100 000 de dorobanți și seimeni depunîndu-și jurămintele asupra formulei: Jurați pe această sfântă Evanghelie și pe această cinstită cruce că veți fi cu Constantin Vodă un suflet și un sfat, ascultîndu-l și ajutîndu-l fără viclenie, atât în iveală cât și în taină; neascunzând de el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Constantin Brâncoveanu s-a născut În anul 1654, În satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât În timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați Împotriva domniei, În anul 1655. Constantin Brâncoveanu a primit o educație aleasă, fiind crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Copilăria și-a petrecut-o În casele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]