1,001 matches
-
prima dedicație din ciclul celor 12 compoziții prin care marele violoncelist intenționa să-l omagieze pe dirijorul Paul Sach, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Este o muzică sobra, cu caracter narativ, cu referiri transparente la motivul Muss es sein. Piesele Lisei Lim (Australia) Sonorous Body - pentru clarinet solo și How can I see the things - pentru ansmblu de Laurențiu Beldean ( căruia i-aș recomandă mai multă concizie în conducerea discursului muzical) se pot percepe 1) fie că meditație în
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
risipi, de la Macedonski la A.E.Baconsky. Și totuși Ilie Constantin a rezistat . Diaspora românească în care își pusese speranțe l-a primit glacial. După lectura unor poeme la cenaclul patronat de L. Mămăligă, în casa acestuia de la Neuilly sur Seine, s-a simțit "condamnat" chiar din capul locului: "au fost exprimate chiar unele, cuviincioase, cuvinte de prețuire la adresa unui tînăr poet care promitea. Or, eu aveam 35 de ani, publicasem mult în România ... În fine, ce să mai vorbim; brusc
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
După un timid început de liberalizare, regimul comunist nord-coreean a reinstaurat controlul asupra distribuirii alimentelor de bază și a dat termen muncitorilor umanitari străini să părăsească țara până la sfârșitul lunii decembrie. l La Bagdad a început procesul lui Saddam Hus- sein și a altor șapte colaboratori ai acestuia, acuzați de crime, tortură, expulzarea din țară a unor victime, fiind pasibili de condamnări la moarte l Guvernul polonez condus de Marek Belka și-a prezentat demisia în fața Parlamentului, consecință a înfrângerii electorale
Agenda2006-01-06-octombrie () [Corola-journal/Journalistic/284594_a_285923]
-
de la ora 19, la Librăria Humanitas - Joc secund, cvartetul Venus, unic ansamblu feminin de muzică de cameră din Timișoara, va susține un recital cu program... plin de grație muzicală. Marta Teglas (vioară), Mădălina Ilie (vioară), Gabriela Vanzelli (violă) și Laura Sein (violoncel) vor interpreta lucrări de Joseph Lanner, Johann Strauss, V. Albeniz, F. Kreisler, A. Piazzolla, Kurt Schmid și J. Pachelbel. În 8 martie, de la ora 20, la Art Club Bastion va avea loc un recital de flaut și chitară. Soliști
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
fabbro”. Ca eminent doctorand la Harvard, prins însă, la propriu, în vârtejul european al Primului Război Mondial, până a nu mai putea să-și finalizeze teza, T.S. Eliot a fost extrem de sensibil la ceea ce Heidegger identificase ca pierderea de densitate a lui Sein în textura fluidă însă ciuruită ca un șvaițer a lui Seiende, odată cu renunțarea la reperele fundamentale și pătrunderea în conștiință a diversității. În consecință, opera sa poetică atrage atenția asupra unei stări de lucruri pe care o găsea intolerabilă. Ne
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
punct de plecare pentru idei personale (și nu căutat originale). Marta Petreu înregistrează mărturisirea lui Nae Ionescu, dar numai în ultima versiune a textului ei și doar pentru a-i găsi o paralelă, de această dată în Der Einzige und sein Eigentum (1844) a lui Max Stirner. Paralela este totuși prea largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară, influențe a lui Stirner asupra lui Nietzsche. Această
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dictate, care sunt perfecte, la care nu se mai poate adăuga și nici scoate nimic, și versuri de legătură, confecționate volițional, care sunt mai puțin reușite. Creatorul primește fulgerul Verbul Primordial a creat o lume disontologică, o ființare menită morții Sein zum Tode postulează Martin Heidegger, disanalogică în raport cu Marele Anonim, afirmă Lucian Blaga, De aici necesitatea unei neogeneze. Această a doua creație a revenit geniului poeziei, al artelor în general, chemat să încerce transvaluarea primei zile. Pentru Immanuel Kant, geniul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de neagră o vedem noi, nu împlinește vreo solie în lume ? Pe de altă parte, nu cumva unica ființare este cea umană (cum urma să creadă și Heidegger), iar omul, prin destinul său, o ucide: "Înjunghiem ființa pe-altarul omenirii" (Sein zum Tode, heideggerian). Concluzia poetului este că unica, ideala salvare de o existență a răului și a morții, este visul o supraființă, posibilă în iubirea absolută. Rezumând diversele sale "intuiții metafizice", cum singur le definește, Eminescu introduce în patrimoniul spiritual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o parte, eroarea umană și moartea ca destin ineluctabil, cu răutatea cerului, cu intervenția nefastă a șarpelui, iar pe de altă parte, sacralitatea prieteniei și catharsisul cântului epopeea sumero-babiloniană dezvoltă parametrii esențiali ai răspunsului omului de a fi destinat morții Sein zum Tode, cum se va exprima după șase milenii Martin Heidegger. Considerându-se de aceeași natură cu zeii, pentru egiptean, precum scrie în poemul Cartea morților, sensul vieții pe pământ era pregătirea în vederea întoarcerii în divinitate prin cultivarea infinitudinii marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ontologic omului. Apare sub două hipostaze: existențială și metafizică. Cea dintâi are cauză moartea, cealaltă misterul, drama cunoașterii. Stihia neliniștii în existența umană a fost recunoscută și discutată filozofic de la presocratici și până la Heidegger, care îi dedică capitolul final din Sein und Zeit. Heraclit pare a se fi aflat printre primele profunde conștiințe mărturisitoare ale neliniștii ontologice: Moarte este tot ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fi reluate de Heidegger, acesta absolutizând neliniștea, pe care o consideră temei primordial, definitoriu al existenței umane: Fenomenul neliniștii ne furnizează constituția ontologică originară a Dasein-ului". Sorge constituie esența abisală a omului. Este neliniștea morții, spaima faptului că omul este Sein zum Tode ființă întru moarte. Când homo faber a evoluat către homo cogitans, a apărut conștiința tragicului și a singurătății. A tragicului în fața morții, final funest condus implacabil de suferință și de răul imanent lumii, și neliniștea solitudinii în fața infinitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
după Revoluție. Orice analiză a structurilor mentale ale cetățenilor români trebuie să țină cont de această "evoluție". În universul de discurs al regiunilor ontologice postulate de Husserl, limbajul constituie o regiune particulară. Discursul lui Heidegger despre sensul ființei desfășurat în Sein und Zeit în această regiune își are situarea. ٭ A-ți trăi viața înseamnă într-un fel a te contura la suprafața lumii, în pojghița subțire creată de impersonalul "se"; această crustă poate fi spartă prin gândire; ceea ce înseamnă însă a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
într-un context închegat și coerent, al cărui centru de ordine este el însuși. Amănuntul că omul e centrul unei lumi al cărei sens e dat chiar de om l-a făcut pe Heidegger să spună că omul e Da-sein. Termenul acesta compus nu trebuie să ne sperie: el are, în alcătuirea lui, o sugestie intuitivă de o simplitate formidabilă. El te face să înțelegi spontan un fenomen pe care, altfel, în lipsa termenului, nu l-ai putea lămuri decît folosind
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
o simplitate formidabilă. El te face să înțelegi spontan un fenomen pe care, altfel, în lipsa termenului, nu l-ai putea lămuri decît folosind un maldăr de explicații discursive. El spune că eu, în calitate de om, sînt locul ( Da) în care ființa (Sein) lumii se arată. Meritul lui Heidegger nu e cel de-a fi inventat cuvîntul, căci el exista de mult în limba germană, ci de a-l fi înțeles în spiritul interpretării de mai sus. Heidegger a rupt cuvîntul în bucăți
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
idei. Iar Heidegger chiar așa procedează cu termenii pe care vrea să-i încarce cu virtuți speculative, toate îmbinările și dezbinările lexicale la care recurge sprijinindu-se pe o semnificație inițială a particulelor folosite. În germană și da-ul și sein-ul din cuvîntul Dasein au sens de sine stătător, iar modul în care Heidegger definește Dasein-ul e perfect plauzibil. O altă distincție fundamentală în jargonul heideggerian e cea dintre "deschidere" și "descoperire". La Heidegger, deschiderea corespunde obligatoriu ființei, iar descoperirea
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
type normal ș...ț correspond ŕ une fréquence significative de fonctionnement pour un phénomčne donné. ș...ț Ce qui est atteint avec le type normal d'un phénomčne, c'est la compréhension de la régularité de son fonctionnement (le normal) au sein des variations, normales ou pathologiques, qui l'accompagnent.ť 2 În franceză, humain génétiquement modifié. 3 E ceea ce francezii numesc court-bouillon. 4 Este vorba, între altele, de filmul lui Morgan Spurlock, Super Size Me, 2004 5 A se vedea site
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
să urli o regăsim din plin la Heidegger. În fond, în secolul XX, dacă moartea a devenit vedeta teoretică a discursului filozofic este fiindcă profesorul din Freiburg i-a ridicat un edificiu conceptual. Tot jargonul creat de Heidegger în jurul lui Sein zum Tode (ființă întru moarte) a avut efectul unei lansări culturale. Iar europenii au început să vorbească mai mult sau mai puțin diletant despre moarte tocmai în prelungirea expresiilor fenomenologului neamț. Tot ce a urmat după Heidegger, de la Lévinas și
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
moartea e urmărită în toate articulațiile și consecințele ei -, dar mai ales prin vădita voință de a-l înțelege pe Heidegger dincolo de litera textului. În această privință, cel mai bun capitol al cărții este cel dintîi ("Locul problemei morții în Sein und Zeit"), de altminteri și cel mai consistent. În paginile lui, Cristian Ciocan face ceea ce puțini exegeți pot face: se ridică la nivelul lui Heidegger grație unei cercetări de o acuitate lipsită de indulgență. Ca să ajungi la o asemenea performață
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică, 2. Fenomenologică și 3. Deontologică. Din această triplă perspectivă, domeniul ei poate fi definit: Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul În universalitatea sa logică, cercetează originile și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca un abis lumea empirică, fenomenală de lumea moralității, și anume: În planul fenomenal acționează legea cauzalității, pe când În domeniul moralei, principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și totodată axiologică Între ceeea ce este (Sein), și ceea ce trebuie să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
foarte bine a observat Henri Poincare: dintr-un „indicativ” nu se va putea scoate niciodată un „imperativ”. Pascal spunea: oricât am scruta faptele, nu vom găsi În ele nici o parcelă de datorie. Unii juriști de azi spun tot astfel: din sein nu se poate scoate sollen, după cum nici cunoscând sollen, o prescripție etică, nu vom ști niciodată ce va fi, adică un sein, ce anume va face realmente cel „obligat”. Suntem așadar În fața a două ordine de conștiințe esențial deosebite, ceea ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
faptele, nu vom găsi În ele nici o parcelă de datorie. Unii juriști de azi spun tot astfel: din sein nu se poate scoate sollen, după cum nici cunoscând sollen, o prescripție etică, nu vom ști niciodată ce va fi, adică un sein, ce anume va face realmente cel „obligat”. Suntem așadar În fața a două ordine de conștiințe esențial deosebite, ceea ce, bineînțeles, nu exclude necesitatea relațiilor dintre ele, căci nu se va putea niciodată stabili cu adevărat un sollen, o obligație, o datorie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
punct de vedere logic, chiar și acolo unde este violat”. În raportul dintre Drept și Forță, În mod logic, Dreptul este superior Forței. Spre deosebire de „Legea fizică”, Legea juridică nu-și trage adevărul din fenomene, ea nu exprimă ceeea ce este (Sein), ci ceea ce trebuie să fie (Sollen), Încât noțiunile de Drept și Nedrept, sunt interdependente sau complementare. „Oricât s-ar părea de ciudat - subliniază Del Vecchio - Dreptul este esențialmente violabil, și există datorită violabilității sale. Dacă ar lipsi posibilitatea nedreptății, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
s-ar confunda printr-un paralogism grosolan, metodele și fundamentele disciplinelor etice cu acelea ale disciplinelor fizice: s-ar submina și aneantiza, Într-un cuvânt, lumea lui «a trebui să fie» (Sollen, n.n. - V.V.) cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul este - după Del Vecchio - „punctul ideal de convergență a subiectivității, În mod esențial, proprie tuturor indivizilor, care cooperează În chip unitar Într-un sistem de viață. Entitatea sa constă exact În acest necesar, prin care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
el. Ca și cum nimic din ce știa sau aflase În ani și ani de cercetări n-ar fi folosit decât redactării unui op imaginar deocamdată, destinat fatalmente uitării și, de aceea poate, mereu amânat. Privea lumea ca pe un paragraf din Sein und Zeit, luminat la intervale regulate de strălucirea mată a coniacului Milcov. La o masă din apropierea lui, s-a așezat un bărbat Însoțit de un copil. Copilul vorbea gesticulând. Tată, m-a mușcat un câine, zise băiețelul cu mândrie. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]