134 matches
-
încerce construirea câtorva aforisme. Apoi să le recitească pe cele scrise de Dorel Schor, să facă o comparație, iar la sfârșit să fie sinceri cu ei înșiși. Nu trebuie să facă publice rezultatele. Cartea mai cuprinde și o serie de selecțiuni din scrierile prietenilor autorului, ceea ce dovedește nu numai apetitul acestuia pentru lectură ci și generozitatea cu care el împarte cu cititorii săi deliciile literare pe care le-a descoperit. Puține ar fi cuvintele cu care să-i putem mulțumi pentru
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
despre dânsul e vorba, a sărit din cabina avionului în chilia monahului, urmând calea monahală cu tot ceea ce presupune aceasta. Pornind de la această idee de zbor lăuntric, Preotul militar Traian Chircu ne reține atenția cu noua sa apariție editorială, cartea „Selecțiuni din Învățătura Părintelui Arsenie Boca”, un loc în care te poți descoperi pe tine însuți, poți să îți aduci aminte, cu nostalgie și dor, de vremurile când aveai aripi, sau de ce nu, un loc în care poți avea și tu
VULTURUL CERULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378424_a_379753]
-
vremurile când aveai aripi, sau de ce nu, un loc în care poți avea și tu propriile „aripi”. Aici descoperi ce înseamnă zborul lăuntric, despre oameni care au făcut din vocație și misiune o profesie, aceea de preot militar. Autorul volumului „Selecțiuni din Învățătura Părintelui Arsenie Boca”, apărut la Editura clujeană Risoprint, în anul 2015, preotul militar Traian Chircu, un îndrăgostit și împătimit al zborului lăuntric, având ca aripi postul și rugăciunea, încearcă să ne ofere câteva repere duhovnicești din faimoasa învățătură
VULTURUL CERULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378424_a_379753]
-
încerce construirea câtorva aforisme. Apoi să le recitească pe cele scrise de Dorel Schor, să facă o comparație, iar la sfârșit să fie sinceri cu ei înșiși. Nu trebuie să facă publice rezultatele. Cartea mai cuprinde și o serie de selecțiuni din scrierile prietenilor autorului, ceea ce dovedește nu numai apetitul acestuia pentru lectură ci și generozitatea cu care el împarte cu cititorii săi deliciile literare pe care le-a descoperit. Puține ar fi cuvintele cu care să-i putem mulțumi pentru
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348819_a_350148]
-
altfel, cum să îmi explic asemenea peripeții? Sau poate că așa o fi fost la ei la trecerea dintre ani? Știți cum era pe vremuri, prima și a doua zi de Anul Nou ne întreba televiziunea dacă dorim să revedem selecțiuni din programul de Revelion. Or vi vrut și domnișoarele și domnii de care v-am povestit să revadă câte ceva din ceea ce li s-a întâmplat până și după miezul nopții de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013! Or fi
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
prieteni!!! Când a venit Rogozin la voi funcționarii voștri mai nu-i sărutau picioarele pe scările avionului, însă la ieșirea din aeroport cei cu merele l-au huiduit... Trebuie să vă hotărâți în sfârșit cu cine sunteți...” sunt doar câteva selecțiuni din, în mare parte, monologul emisarului Kremlinului la cele două emisiuni. Ei bine, ce facem noi, cei mulți dar...? Să ne lăsăm călcați în picioare de niște intruși șovini ruși și de lacheii lor locali? Într-un fel este înțeleasă
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
important eveniment de muzică veche din Sud-Estul-Europei. Muzica lui Jean-Philippe Rameau va fi prezentă și în al doilea concert, „Rameau - 250”, susținut pe 13 noiembrie declavecinista Raluca Enea la Biserică Anglicana, de la ora 19:00. Repertoriul spectacolului cuprinde, în principal, selecțiuni din colecția „Pièces de Clavecin en Concerts” (1741) și din opera „Leș Îndes Galantes”. Evenimentul va fi urmat de „Par mes Chants”, un recital solo Marco Horvat, Franța, voce,teorba și chitară baroca, la Salonul Cerchez al Muzeului Cotroceni, pe
FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI LA A IX-A EDIŢIE de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597]
-
ultimul cuvânt posibil l-a zis școala respectivă, dar că toate cele zise până aci trebuiesc aruncate din discuție ca lipsite cu totul de preț. Cu toate astea multe propoziții ale școalei sânt încă controversate. Astfel, de exemplu, pe când teoria selecțiunii spețelor este acum suficient demonstrată, teoria evoluțiunii este încă și rămâne ipotetică. Teoria Kant-Laplace, teoria cosmogonică astăzi acreditată, stabilește fazele prin care a trebuit să treacă sistemul nostru planetar de la întîia mișcare până în stadiul actual. Ea ne dă probabilități despre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul ideilor următoare: în prelegerea d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre, care ne leagă de Occident și pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut. [20 mai 1883] ["DIN CAUZA UNEI SELECȚIUNI... "] Din cauza unei selecțiuni mărginite la un număr mic de indivizi, împreunată cu sleirea progresivă a productivității pământului pe care trăiesc, se nasc, mai cu seamă în locuri izolate de munte, gușații cretinizați - neaude - neavede-neagreul pământului, mai mult bușteni decât oameni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
leagă de Occident și pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut. [20 mai 1883] ["DIN CAUZA UNEI SELECȚIUNI... "] Din cauza unei selecțiuni mărginite la un număr mic de indivizi, împreunată cu sleirea progresivă a productivității pământului pe care trăiesc, se nasc, mai cu seamă în locuri izolate de munte, gușații cretinizați - neaude - neavede-neagreul pământului, mai mult bușteni decât oameni. Atât organele simțurilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
educației cetățenilor săi, Într-o manieră pe care eugeniștii Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și controlul reproduceriitc "Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii" În locul selecțiunii naturale, omul poate practica selecțiunea rațională. Eugen Relgis, Umanitarism și eugenism șIuliu Moldovanț pare să Își propună sincer să reorganizeze sistemul sanitar al țării pe baze moderne și constructive și pare să creadă că are și capacitatea de a Își
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
manieră pe care eugeniștii Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și controlul reproduceriitc "Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii" În locul selecțiunii naturale, omul poate practica selecțiunea rațională. Eugen Relgis, Umanitarism și eugenism șIuliu Moldovanț pare să Își propună sincer să reorganizeze sistemul sanitar al țării pe baze moderne și constructive și pare să creadă că are și capacitatea de a Își realiza viziunea. Raport al Fundației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 46-47, 15-22 noiembrie 1925, pp. 813-814. 9. Crăciun, „Les classes sociales”. 10. Livezeanu, Cultural Politics, capitolul 4. 11. Vezi capitolul 6. 12. Bucur, „Private Philanthropy”. 13. George Strat, T.R. Malthus și principiul poporației, București, 1934; I.Făcăoaru, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială negativă prin denatalitatea elementelor superioare”, Transilvania, vol 68, nr. 3, mai-iunie 1937, pp. 193-196. 14. P. Râmneanțu, „Soluțiuni În legătură cu problema declinului etnic al populației românești din Banat” Revista Institutului Social Banat-Crișana 4, nr. 14, 1936, pp. 1-40; C. Grosforeanu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din străinătate, În special din Marea Britanie, descriau o abordare similară, alimentată de teama că cei săraci Îi vor depăși numeric pe cei din clasele de mijloc. Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings; Paul, Controlling Human Heredity. 16. Florin Ștefănescu Goangă, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929, p. 2. 17. Volovici, Nationalist Ideology, capitolul 1. 18. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 19. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 20. Ornea, Anii treizeci. Vezi și capitolul 2. 21. Paul, Controlling Human Heredity; Weiss, „Race Hygiene
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
țintă preferată a violenței studenților membri ai Gărzii de Fier, care au Încercat inclusiv să Îl asasineze. Această suferință este discutată pe scurt În Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și Închisori Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 24. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 8. 25. Donald Mackenzie, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol.6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup social distinct vizavi de burghezia Întreprinzătorilor era un alt aspect care se adăuga la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență ereditară, cât și strategiile de reformă a educației În conformitate cu diferențele de potențial intelectual și social Înregistrate de inflexiunile curbei. Vezi Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 14. 29. Moldovan, Biopolitica, pp. 36-37. 30. Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
capacităților, p. 14. 29. Moldovan, Biopolitica, pp. 36-37. 30. Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 30. 33. Alexandru Roșca, Copiii superior Înzestrați, Cluj, 1941, p. 114. 34. Roșca, Copiii superior Înzestrați, pp. 114-115. 35. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, pp. 368-369. 36. Vasile Ilea, „Desvoltarea intelectuală a copilului”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 30. 33. Alexandru Roșca, Copiii superior Înzestrați, Cluj, 1941, p. 114. 34. Roșca, Copiii superior Înzestrați, pp. 114-115. 35. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, pp. 368-369. 36. Vasile Ilea, „Desvoltarea intelectuală a copilului”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, p. 196. 37. Ilea, „Desvoltarea intelectuală”, p. 197. 38. Făcăoaru, Devalorizarea, p. 10. 39. Iuliu Moldovan, Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, „Înregistrarea etnobiologică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenică: Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Făcăoaru, Iordache, „Compoziția rasială la români, săcui și unguri”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 4-5, aprilie-mai 1937, pp. 124-142. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială negativă prin denatalitatea elementelor superioare”, Transilvania, vol. 68, nr. 3, mai-iunie 1937, pp. 193-196. Făcăoaru, Iordache, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1937, pp. 33-54. Făcăoaru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Sociale, vol. 46, nr. 7, iulie 1941, pp. 334-344. Strat, George, T.R. Malthus și principiul poporației, București, 1934. Suțu, Al., „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor, vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186. Ștefănescu-Goangă, Florin, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929. Teodorescu C., și Topliceanu, Traian, „Darea de seamă asupra anchetei monografice din comuna Belint, jud. Timiș-Torontal (15 august-2 septembrie 1934)”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 2, nr. 10-12, iulie-decembrie 1934, pp. 89-93. Tiniș, Aurel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
într-un, „Que sais-je?” intitulat Ereziile, PUF, 1994. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă filosofia în această perioadă, o foarte bună sinteză a lui Benoît Patar, Dicționarul filosofilor medievali, Les Presses philosophiques, 2000. Și o selecțiune de autori în Filosofi Medievali din secolele XII-XIV, 10/18, sub direcția lui R. Imback și M.H. Mêlăard, 1986. Aici pot fi citite fragmente din Jean de La Rochelle, Toma d’Aquino, Bonaventura, Roger Bacon, Boețiu din Dacia, Duns Scot, Raymond
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altora înainte de a și-o formula pe a sa. Prototip a ceea ce Montaigne numea interglosă... în sfârșit: Michel Piccoli permite înțelegerea textului lui Montaigne. O modalitate potrivită de a-l surprinde așa cum s-a născut! Deocamdată a apărut doar o selecțiune a celor mai bune pagini din Cartea I, la editura Frămeaux și asociații. Două CD-romuri, o broșură. Va urma... în fața acestui tablou sumbru, lucrurile bune par rare și, ceea ce-i mai rău, perisabile, trecătoare. De asemenea, oamenii duc o existență
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Caragiale” din București (2002). Colaborează la presa regională, precum și la „Familia”, „Argeș”, „Vatra”, „Poesis”, „Cuvântul”, „Examene”, „Tribuna învățământului”, „Azi”. Debutează editorial în 1984, cu volumul Sala oglinzilor. În Purtătorul de cuvinte (1996), M. reunește versurile noi din ciclul titular și selecțiuni din culegerile anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
1683; Opere, I, îngr. N. A. Ursu, introd. Al. Andriescu, București, Minerva, 1978; Poezie veche românească, îngr. și postfață Mircea Scarlat, București, 1985; Opere poetice, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1989; Versuri alese, îngr. și pref. N. A. Ursu, Iași, 1994; Selecțiuni din opera poetică a mitropolitiului Dosoftei, îngr. și pref. N.A. Ursu, Iași, 2003. Traduceri: Psăltire a svântului proroc David, pref. trad., Uniev, 1673; ed. 2 (Psaltirea în versuri), îngr. și introd. I. Bianu, București, 1887; ed. 3 (Psaltirea în versuri
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]