103 matches
-
ea. Extaz! Delir! Ce melodii umblau prin munți în gamele surâsurilor de copii când își sărută mamele! Redeșteptat, pe creste zorii jucau o zestre ca la nunți; bijuteriile comorii râdeau în guri de rai, pe munți... Imaginare-n ritm construcții, semănătoare de confuzii deschizând ușa la deducții ce nu au fost decât iluzii!... 2013 Vremuri impure Omul are dreptul să spere la o scăpare din cușcă la tot pasu-ntâlnești hahalere care te provoacă și mușcă. Orice-am face, orice-am spune
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
se scrie: „... născut în Bârlad, la 20 noiembrie 1872. Absolvent al Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
17 octombrie 1870), I. Popescu (care spune că a fost și director mai mulți ani, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, București, 1913. “Trompetta Carpaților” este singurul izvor care reproduce o notiță despre “Semănătorul” la 2 martie 1875, spun ei care precizează că au văzut din Semănătorul” ziarele din anii 1870, 1871, 1873 și câteva numere din anul V - 1874. Când indică sursele de documentare ei, însă, înșiră mult mai multe izvoare care vorbesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1872 și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876; “Le Journal de Bucarest”, București 18 ianuarie 1872, “Corespondenția provinciala” Piatra 30 mai 1876. Autorii citați nu se refereau nici la ceea ce scrisese despre “Semănătorul”, Uricarul de la Iași. * Înființarea societății culturale UNIREA în anul 1870 a avut ca scop principal instalarea în Bârlad a u nei tipografii și de a scoate un ziar local care să servească Moldovei de Jos în perioada de consolidare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
statutar al Asociației Unirea este îndeplinit. La 27 septembrie 1870, profesorul Ion Popescu, de la Liceul „Codreanu”, fondează ziar ul Semănătorul care „se va tipări fără plată osebită în tipogr afia asociațiunei!” Grija de bază a celor care au scris săptămânalul Semănătorul, a lui Ion Popescu, Ștefan Neagoe, Panaite Chenciu, I.C. Codrescu și Stroe Belloescu, pers onalități de înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită dragoste față de țara lor, a fost aceea de a insufla populației „conștiința drepturilor sale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și tipografia profesorilor asociați „Unirea”, al cărui suflet a fost I. Popescu, întemeietorul Școalei Normale de băieți. În această tipografie - explică George Tutoveanu lui V. Damaschin într‐ un interviu în „Scrisul Nostru” nr. 1 - s‐ a tipărit o revistă intitulată „Semănătorul”, după care Alexandru Vlahuță, fost elev al liceului nostru, a dat numele revistei de mai târziu „Sămănătorul”, scoasă de el împreună cu G. Coșbuc, la București, și care, sub conducerea lui N. Iorga a imprimat întregii literaturi românești, acea epocă de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sub conducerea prof. D. Nanu, fără G. Tutoveanu, iar numerele 6‐12 sunt scoase sub conducerea lui Corneliu Moldovanu, la Tipografia G. Cațafany. 386 Apariția Palodei Literare la Bârlad în 1904 este salutată cu interes de N. Iorga, în numele redacției „Semănătorul „: „E vorba adică a se încerca în Bârlad o mișcare literară de provincie care ar folosi mișcării literare generale a neamului nostru” (Din „Semănătorul”, IV 1 februarie 1904 ‐ citat de Oltea Rășcanu din articolul ”Corneliu Moldovanu” Începând cu nr. 3
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o parte din ea, pe corpul fibulei se poate observa o mică porțiune care ar putea să aparțină piciorului înfășurat. Are corpul curbat, resortul bilateral scurt. A fost descoperită la mormântul de incinerație în urnă nr. 98. Ca formă este semănătoare cu fibula de la Văleni descoperită la mormântul nr. 538 și încadrată în tipul 7b. O piesă asemănătoare a mai fost descoperită la Soporu de Câmpie. c4 - Obiecte de podoabă Am inclus în această categorie următoarele tipuri de obiecte: brățări, cercei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
material, ca și româ nizarea orașelor” prin înființarea și zidirea de școli și biser ici, pregătirea viitorilor meseriași, au devenit preocupări majore. Școala normală, înființată și cu ajutorul celor de la Semănătorul, a dat serii de învățători tuturor județelor Moldovei. Iar obiectivele „Semănătorului” de la Bârlad au devenit precepte care se vor transmite din Parlament sau din presă și se vor regăsi și în Semănătorul de la București, înf iințat mai târziu de Coșbuc și Vlahuță, ultimul, ca și Philippide, Bogdan, N. Petrașcu, Alexandru Lascarov
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din care ie s în față periodicele de care s-a folosit Vlahuță - vestitul „Sămănătorul” de la Bârlad din perioada 27 septembrie 1870 - 26 mai 1874, 23 mai - 19 septembrie 1876, trecerea lui ca titlu și pro gram de activitate la „Semănătorul” de la București, scos de Vlahuț ă și G. Coșbuc în perioada 1901-1902, care a militat pentru „deșteptarea conștiinței naționale” și pentru „luminarea opiniei publice”, revista păstrându-și deschiderile și după ce a trecut sub conducerea cărturarului Nicolae Iorga. Este reamintită cartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cuvenit în Dicționar (p.375), dar care și unde li s-a rezervat locurile, de prim reper al publicisticii, pr imul ui ziar ori revistă apărute la Vaslui și Huși? Unde este în carte medalionul fostului director Ion Popescu de la „Semănătorul”, inițiatorul primei tipografii la Bârlad, cel care a pus umărul la înființarea Școlii Normale de la Bârlad, cel care s a ocupat atât de mult și bine de dezvoltarea învățământului primar rural în județ și în satele învecinate acestuia? Lipsește din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ca prin har (Coloseni 4, 6), cu bunătate dumnezeiască, spre a da har celor ce ascultă cu credință. Numind apoi pe învățători plugari, iar pe cei învățați de ei, ogor, îi arată foarte înțelepțește pe cei dintâi ca arători și semănători ai cuvântului dumnezeiesc, iar pe ceilalți ca pământ îngrășat, semănat cu virtuți și aducător de roadă multă și bogată. Căci slujba sfântă (ierurghisirea) cu adevărat nu este numai lucrarea celor dumnezeiești, ci și împărtășirea și dăruirea bunătăților către alții. Cuvântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
principale ale unui capitol, tratarea amplă a unei probleme științifice etc. Structura lecției de comunicare cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric, captarea atenției; enunțarea subiectului lecției; predarea-învățarea conținutului lecției; fixarea cunoștințelor; îndrumări suplimentare. Cum se poate observa, lecția de comunicare este semănătoare cu tipul de bază a lecției precedente, de la care lipsesc unele verigi. VERIGI Momentul organizatoric decurge după aceleași reguli ca la lecția mixtă; el are aceeași importanță și cuprinde aceleași activități didactice. Captarea atenției este o activitate didactică specială, care
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
expresie teoretică” a proletariatului și a organizațiilor lui partizane. Dacă demersul științific trebuie să ofere legitimitate luptei de clasă și acțiunii revoluționare, niciodată însă comuniștii - și încă și mai puțin marxist-leniniștii* - nu abandonează total utopia. Cu toții recunosc în anumiți utopiști „semănătorii” marii idei comuniste, în perioade în care structurile economice, politice și sociale blocau orice expresie de revoltă pozitivă. Mai mult, comunismul modern știe să instrumentalizeze utopia ca pe „principiul-speranță”, făgăduință a „viitorului luminos”, de fiecare dată când e vorba de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
28, sectorul 2. 733. Faulhaber Erzsebet, născută la 13 august 1960 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Mureșan Marcu și Matyus Irma, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Nordanlage, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Semănătorilor, bl. 254, ap. 16, et. 4, județul Arad. 734. Fleischer Nicoleta Maria, născută la 5 octombrie 1976 în localitatea Câmpeni, județul Albă, România, fiica lui Napau Dănilă și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 35638 Leun, Westernwaldringstr. 35, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Destinate aeronavelor civile(1) - ex -- Altele: 7326.20.30 --- Cuști și colivii - 15 7326.20.50 --- Coșuri împletite - 15 7326.20.90 --- Altele - 15 7326.90 - Altele: 7326.90.10 -- Tabachere, cutii pentru țigarete, pudriere, cutii de farduri și obiecte semănătoare de buzunar - 15 7326.90.30 -- Scări și trepte - 15 7326.90.40 -- Pălețe și tăvi de genul celor utilizate pentru manipularea mărfurilor - 15 7326.90.50 -- Bobine pentru cabluri, fortune, etc. - 15 7326.90.60 -- Volete de aerisire nemecanice
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
15 8432.29 -- Altele: 8432.29.10 --- Cultivatoare și scarificatoare p/st 15 8432.29.30 --- Grape, altele decât cu disc p/st 15 8432.29.50 --- Motosăpătoare p/st 15 8432.29.90 --- Altele p/st 15 8432.30 - Semănătoare, mașini de plantat sau de transplantat (de repicat). -- Semănători: 8432.30.11 --- De precizie, cu comandă centrală p/st 15 8432.30.19 --- Altele p/st 15 8432.30.90 -- Plantatoare și transplantatoare (repicătoare) p/st 15 8432.40 - Distribuitoare
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive feminine denumind primele cinci zile ale săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri; • substantivele masculine denumind litere, cifre sau note muzicale: alfa, a, b, doi, trei, do, re etc. • alte substantive masculine: paria, mesia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive feminine denumind primele cinci zile ale săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri; • substantivele masculine denumind litere, cifre sau note muzicale: alfa, a, b, doi, trei, do, re etc. • alte substantive masculine: paria, mesia etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvent subarahnoidian, arareori înregistrându-se metastazare sistemică. Tratamentul constă în rezecția chirurgicală a tumorii urmată de radioterapie. Sarcomatoza meningeală primară este o variantă în care nu se evidențiază o masă tumorală propriuzisă ci infiltrarea leptomeningeală difuză, cu o prezentare clinică semănătoare meningoencefalitei. Sarcomul meningeal primar este mai frecvent întâlnit la copii în prima decadă de viață și nu prezintă predilecție în funcție de sex. Diseminarea leptomeningeală nu beneficiază în prezent de sancțiuni terapeutice eficiente. LIPOMUL Lipoamele intracraniene sunt tumori benigne care reprezintă aproximativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a credinței și rugăciunii este citirea și meditația asupra cuvintelor Sfintei Scripturi. Sf. Isaac Sirul zice: „Citirea dumnezeieștilor Scripturi întărește mintea și mai ales după rugăciune, fiind lumina minții care are această citire drept călăuză pe cărarea cea dreaptă și semănătoare de conținut în contemplarea rugăciunii, făcând mintea să dobândească subțirime și înțelepciune.” Cuvintele Sfintei Scripturi au o putere asupra noastră „atunci când le simțim drept cuvinte ale lui Dumnezeu pe care ni le adresează în momentul citirii. Atunci prin ele îl
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
S-au luminat și beznele. Se vede prin/ Țesătura lor deplin". Vederea plină - împlinită - este o vedere a golului în care ea cade în sus, cutremurată 100. Vedere a pământului expropriat care primește sămânța creșterii și a prefacerii: "Un blând semănător pe când dormeam/ Și-a asvârlit în noaptea mea sămânța/ Și-n fulgerele toamnei dispăru". Ceea ce se face în natură nu are ființă decât în măsura în care primește ființa de la cel care i-o dă și dispare. Natura ajunge la ființă pentru că e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care îi produc atâta suferință. Iată a doua diferență, majoră, dintre William Styron și romancierii din perioada Belle Époque. Scriitorul american nu-și preschimbă personajele feminine care flirtează, așa cum făceau Marcel Prévost și alții asemenea lui, în unelte ale Satanei, semănătoare de zâzanie, în Eve, în Pandore răspunzătoare pentru toate relele. Chiar dacă nu le elimină în totalitate, scriitorul american estompează, nuanțează figurile îngerului și demonului, care aveau un rol structurator atât de important în literatura perioadei Belle Époque. Cu certitudine, femeile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]