439 matches
-
de-argint flori de mărgărint ferestrelor ivind aripi de colind; colinde vechi albinde zile să ne-alinte pururi steaua înainte luminii înviinde împrospătând în minte raiul din cuvinte unde vis ne-avânte, cerul ne binecuvânte viața noastră-n zbor poezie semănată-n dor, în suflete fulgi ning cristale de cling-cling, voci de copii pure ale stelelor murmure, colinde-n nopți albind la ferestre cu argint și râd ding-dang-dind ! 08.12 2013 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: COLIND / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN
COLIND de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367889_a_369218]
-
ce fel de țigări fumam... Kentul îmi face greață. - Lasă, sefu'! de acum, ca și președinte... ori Kent, ori trabucuri... Ha, ha, ha! - Ha, ha, ha! Oare cum mi-o sta cu sula aia în gură? - Apropos, când aveați barbă, semănați foarte bine cu Fidel Castro! - Știu, mi-a mai spus-o cineva. Auzi? Dacă, o singură dată, îmi mai spui “dumneavoastră” o să mă supăr! Mă supăr rău de tot! Și mai termină... toată ziua-bună ziua, cu șefu-n sus și
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
vigoarea “zicerii biblice”, întreaga desfășurare de forțe fiind în aer liber. O lună plină care-și scutură reflexelele argintii pe haine și pe holda din apropiere, probabil că așa era în scenariu, ca locul să fie o parte arat și semănat chiar dacă anotimpul nu îngăduia aceste lucrări acum în prag de iarnă, vântul parcă se oprise și el, sclipeau doar fulgarinele, fâșurile, hainele de piele și obiectele de tablă sau cu ceva metal în compoziție. Un aeroport din apropiere mai lansa
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
fluieraș sau o zongoră, în sunetul cărora rostesc urături lungi despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La icoană s-a închinat, / Pe cal alb a-ncălecat / Și cu plugul a plecat / La arat și semănat. A plecat într-o zi de joi / Cu-n plug cu doisprezece boi, / Boi bourei, / În coadă, codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
am aflat deja că în lume/hârtia/de-ar fi rămas imaculată/semenii mei/ar fi fost fericiți!” - cf. Ura, p. 34. Avem de-a face cu o carte a deplinei maturități, o carte a bilanțurilor pline de curaj, deși semănată, foarte des, și cu obsesii senecte și chiar funeste („îmbrățișat trupul meu /de mucegai”- cf. delicatele introspecții ale strugurelui nohan, p. 24; sau: „sufletu-mi prea mult durut/(...)stă și-așteaptă amărâtul/(...) îngerii să-i dea sfârșitul” - cf. Elegie la
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui Are îngropați în sânul lui ațâți eroi ? Le-a găsit într-o prăvălie cu lucruri vechi, din orașul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care l-a înțeles
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
Bunicile noastre au fost cu adevărat eroine, zeițe ale casei dacă vreți, dar și sclave ale instituției familiale.” Idola” Venus de altădată, a fost și născătoare de prunci, și lucrătoare agrară, și țiitoare, a însoțit bărbatul și la plug, la semănat și secerat.Toate acestea s-au numit dragoste. Iar mai corect zicând, Sacrificiu. Nu demult,în stalinism, la extrema nazismului, care stimula egal de dement, procreatura în scop eroico- rasist, apoi bolșevismul marxist- leninist de implant la români, femeia a
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
a scrie poezii se naște înăuntrul fiecăruia și cu cât această dorință se amplifică, vine și momentul expunerii publice a acelor versuri. Cel care oferă înțelepciunea și talentul este însuși Creatorul ființei umane. El știe să dea ploaie peste ogorul semănat, peste sămânța de bună credință semănată uneori chiar cu mijloace mai rudimentare. Din aceste perspective, am putea spune că Domnul răsplătește munca, nu înțelepciunea sau darul. În momentul de față, poetul Nelu Tripon lucrează la cel de-al treilea volum
“MESAJELE BINECUVÂNTĂRII!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348210_a_349539]
-
fiecăruia și cu cât această dorință se amplifică, vine și momentul expunerii publice a acelor versuri. Cel care oferă înțelepciunea și talentul este însuși Creatorul ființei umane. El știe să dea ploaie peste ogorul semănat, peste sămânța de bună credință semănată uneori chiar cu mijloace mai rudimentare. Din aceste perspective, am putea spune că Domnul răsplătește munca, nu înțelepciunea sau darul. În momentul de față, poetul Nelu Tripon lucrează la cel de-al treilea volum de poezii care se va intitula
“MESAJELE BINECUVÂNTĂRII!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348210_a_349539]
-
silă La un câmp de verde plin. În grădină ceapa-și cere Dreptul sfânt la frunze noi. A răbdat ca omu-n iarnă Gerul cruntelor nevoi. Usturoiu-i dă cu tifla, Verde-crud, îngemănat. Nu a pierdut nici o frunză; E de-o lună semănat. În pridvor, ca răbufnirea Vitelor din jug scăpate, Doi căței se iau la harță, Lângă blidul plin cu lapte. O fetiță le zâmbește Și-ncepe coarda să sară, Nu îi ceartă, nu-i gonește. Ce să-i faci... E primăvară
E PRIMĂVARĂ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365251_a_366580]
-
a fost dragoste la prima vedere! Nu mi s-a întâmplat niciodată, și cred că nici lui! Este un bărbat atrăgător și are ochii mari, albaștrii, așa, ca ai tăi. Dacă stau și mă uit mai bine la tine, cam semănați: amândoi înalți, cu ochii albaștri, inteligenți, gentlemeni. - Aha! Te-am prins! Te-oi fi îndrăgostit de vărul meu, Ștefan, el arată așa, ca mine, zise zâmbind, Gicu. Mi-a zis el ceva, o dată, de o tipă pe care a cunoscut
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
livezi cu pomi (piersici, caiși, meri, peri, măslini, portocali, mandarini, kiwi etc.) sau închiriază teren arabil pentru cultivarea cu brocoli, cartofi, pepeni, grâu, porumb, tabac și altele, au tractoare proprietate personală dotate cu ceea ce este necesar fiecărui sezon de la arat, semănat și până la recoltat. La ei totul este mecanizat. La marginea loturilor de teren agricol trec conductele pentru irigații la care se racordează proprietarii. În partea de sud a Italiei iarna este un fel de toamnă lungă, iar câmpurile sunt în
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
cînd mă duceam cu tata la arat mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte că iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii păsările -n codru să le ascult să mă mai joc cu ai satului copii așa cum mă jucam demult,demult... Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit tata plecase undeva tăcut foșnetul
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
din Valea Cucutei, depărtările îi arătară câteva luminițe, mici ca niște bobițe de speranță. Dădu un chiot de bucurie, strigând către îngeri și stele : cântați frați și surioare, bucuria mea cea mare! Că mă duc la colindat, la urat și semănat. Alaiul de nuntă se refăcu, uralele și cântecele de colind reîncepură, făcând pe Tudorel să plutească din nou între cer și pământ. Și totuși...în acest peisaj feeric și triumfal al eroului nostru, venea în goană mare un lup. Unul
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
oricine va dori să aducă ofrande să poată ajunge. Mireasma ofrandelor este dăruită de oameni cu suflete curate, care se învrednicesc să înmulțească talanții înțelepciunii prin scrierile lor, de care să se bucure întreg neamul omenesc, în special neamul românesc semănat, mai ales în ultimii ani, pe tot pământul. Publicarea în paginile revistei a numeroaselor articole: proză, poezie, eseu, reportaj, cronică de carte, evenimente etc., a demonstrat dorința de colaborare a celor care iubesc cuvântul scris. Pe de altă parte, aprecierea
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368275_a_369604]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ZILELE ÎN EDEN Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poți înfige-n mine sabia dreptății; Ce-a rămas plantată pe culmea cetății- Gura însetată, suflă adevărul; Semănata ură - cu pricina-i mărul. Sub o stâncă neagră șezut -a Adam Măcinat de gânduri, câte zile am! Se-ntreba -ntruna, câte îi rămân, Zise-un înger blând, sigur le amân... Agațănd din gânduri, mușcând întrebări, Off, Doamne pe lume
ZILELE ÎN EDEN de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370195_a_371524]
-
are în cadrul comunicării dintre noi, oamenii. Comunicarea este o trăsătură de bază a existenței umane. Fără comunicare, am fi precum niște plante fără apă și lumină... ne-am veșteji și am muri în... tăcere. Cuvintele sunt precum semințele... ele sunt... semănate și acolo unde ”terenul” este prielnic, acolo încolțesc și nasc vlăstare. Totul ar fi foarte frumos dacă printre aceste vlăstare nu s-ar ascunde și multe... ”buruiene”... Cuvântul posedă o putere uriașă în cadrul unui dialog. Dacă privim scurt spre știrile
ULTIMUL MEU... CUVÂNT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353852_a_355181]
-
de dor crescut în glastră. Când ne-am trezit că aripa ne doare, Am sărutat pământul cu piciorul Și-am înțeles ca nici un rost nu are Ca pasărea să își învețe zborul... LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
avut mai mult curaj n-aș mai fi fost eu iar curcubeul de atâta verde n-ar fi tremurat sub pleoape nici testamentul nu l-aș fi putut scrie pe irisul tău. LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
istoriei, încet Topite într-un mare creuzet. Incandescentele diamantine - Încrâncenarea marilor destine. Se macină, se cern și se topesc, O atmosferă de infern dantesc. Mulțime amănunte de se șterg, Rămâne numai vârful de aisberg. Un gânditor, o piramidă, ori Gorgane semănate și comori, Un far și o celebră bibliotecă Și o civilizație aztecă. Columb, Lavoisier, și Tizian. Apare din genune Genghis-Han- Meteoriți ce strălucesc și pier, Lăsând o urmă fermă în eter. Scântei pe firmament dispar discret, Topite într-un mare
CREUZET de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357397_a_358726]
-
chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Se duseră la culcare, că a doua zi trebuia să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea moșului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat. Lemnul de construcție și foc era la tot pasul în codrii care înconjurau satele din ve¬chime. Originea acestei vorbe este o dovadă a continuității multimilenare și statorniciei neamului nostru. Mai întâi trebuie să amintim că acest termen are în
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei de trei ori (ogorât, întors, semănat). Animalele erau destul de puține, oamenii fiind săraci, fapt ce duce la practicarea împrumutului pentru a-și putea lucra pământul, sau la lucratul în tovărășie. Sătenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul câmpurilor. Tehnica asolamentului bienal și chiar trienal este
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pe noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru o
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]