1,848 matches
-
reușita la facultate, obținerea unui „job” bine plătit etc. Altele, dimpotrivă: „Suferință tu, dureros de dulce”. „Și suferința e de la El. Totul”. „Când Emilia agoniza, în aceeași cameră cu ea, Mama cosea gobelin la masă, iar eu scriam, pe pat, Semantica modurilor incertitudinii”. „Ce scenă!” „Vorbeam tot timpul. Emilia își pregătea atunci ieșirea din lume”. (Autodialog I). Cât de subtil, de abia „tangibil”, este pomenită disparița, moartea, în final, generatoare de spaimă: „E îngrozitor să ai un trup în care nu
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
fricurile care bântuie în țară. Personajele sunt cuprinse de fricuri, ele tremură mai tot timpul în piesă, de fapt toată istoria. Metafora este extraordinară, de o profunzime și de o capacitate de iluminare semantică uimitoare. Al doilea concept central al semanticii și al construcției dramatice este Moara, Morișca, jocul care se mai cheamă și țintar, care se juca foarte mult în trecut în satele noastre. Moara este simbolul trecerii timpului, al mișcării istoriei și lumii, care macină. Istoria este o Moară
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
același cuvânt în limba română. Eminescu, însă, nu se luptă doar cu echivalarea semantica, ci de-a dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
mai fi de conceput să utilizăm un termen precum „judicia” pentru una dintre accepțiunile kantianului „Urteil”. De vreme ce termenul nu s-a păstrat în limba, noi nu mai putem gândi și opera cu el. Dar daca, într-o istorie contrafactuală a semanticii vocabularului filosofic românesc, s-ar fi păstrat mai multe echivalente ale acestui esențial termen filosofic, care este germanul „Urteil”, atunci și gândul filosofic redat în cuvinte românești ar fi fost mult mai modulat și mai bogat, ar fi avut o
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Russell, L. Wittgenstein, dar și W. Quine, D. Davidson, H. Putnam, D. Kaplan, S. Kripke sau K. Fine apar dificultăți care sunt legate nu de lipsă de ingeniozitate sau virtuozitate lingvistică a traducătorilor, ci de limitele istorice sau contextuale ale semanticii vocabularului filosofic românesc actual. În unele din aceste traduceri am fost direct implicat - Wittgenstein, Quine, Kripke, Kaplan sau Fine - și în ceea ce spun aici transpare și propria mea experiență!). Cu siguranta, limba filosofica românească a făcut un lung drum în
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
a poetei BOMBONICA CURELCIUC (Suceava), intitulată BRODERIE DE GÂNDURI. „Chiar dacă autoarea mărturisește, cu modestie, ca versurile sale sunt scrise doar pentru sine, exprimând trăiri proprii, împliniri ori dezamăgiri, doruri prezente ori reminiscențe dureri, putem afirmă că poeziile Bombonicăi Curelciuc, dincolo de semanticile pseudo-comune, au o aură specială, izvorâta din erudiția simplității vieții, ca noblețe a trăirii prin cuvânt. În centrul liricii sale se află femeia protectoare, ce împlinește tacit - cu persuasiune și credința, rolul de fiica - soție sau mama, păstrând (însă) pentru
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1348215579.html [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
la tine totu-i relativ!/ - Hai, dă-o-n aia măsii, că doar n-o să ne certăm! Ba da! În câteva minute zburdau nestigherite acute mii și mii, iar textele...nu se pot reproduce! Ce verbe! Ce ce metrafore-ascuțite! Ce semantică zemoasă: n-ați văzut! A doua zi, când ne dezmeticeam, aflam că nașii au totuși și niște vecini. - Doamna Cornelia, vă rugăm să ne scuzați. Știți, așa e cu artiștii, pun cam mult suflet! / -Lăsați, c-am fost și noi
Cinema de mâna doua by https://republica.ro/cinema-de-mana-doua [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
și Enciclopedică, București Ivănescu, George (1989) - Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, p. 198-204 Petrache, Tatiana (1998) - Dicționar enciclopedic al numelor de botez, cu un tabel alfabetic al sfinților ortodocși, Editura Anastasia, București Ruxăndoiu-Ionescu, Liliana (1981) - , în Semantică și semiotică, Editura științifică și enciclopedică, București, p.240-258 Vianu, Tudor (1968) - , în Studii de stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 244-263 Elena TRIFAN Unele sunt moștenite sau împrumutate din alte limbi: ăla Referință Bibliografică: PARTICULARITĂȚI DIAFAZICE ALE VORBIRII
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CUVÂNTUL Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului cuvântul Ai să mă găsești oricând la rădăcina unui cuvânt În semantică lui rămâi doar dacă îți place cum sună ultima adiere a unei silabe din sunetul unei rostiri girul marnei divin și înălțarea unde este păstrată semnificația lui te ajută să atingi meritul rostirii când înclinându te săruți icoana izvorului de unde
CUVÂNTUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1486646328.html [Corola-blog/BlogPost/383126_a_384455]
-
nimicnicie și alte evidențe ale vieții.” Emil Cioran S-a vorbit de-a lungul timpului despre un om reprezentativ al Renașterii - exponent definitoriu al unei epoci dominate de la un capăt la altul de lux, violență și creativitate -, dar și despre semantica interesantă a termenului specific atmosferei alchimice de secol XVI - „virtừ”. Nu ne propunem a aduce aici în discuție deloc puținele cazuri izolate și contrastante în sens pozitiv, desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
tristețe,nimicnicie și alte evidențe ale vieții.” Emil CioranS-a vorbit de-a lungul timpului despre un om reprezentativ al Renașterii - exponent definitoriu al unei epoci dominate de la un capăt la altul de lux, violență și creativitate -, dar și despre semantica interesantă a termenului specific atmosferei alchimice de secol XVI - „virtừ”. Nu ne propunem a aduce aici în discuție deloc puținele cazuri izolate și contrastante în sens pozitiv, desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
că aș fi putut face mult mai mult(e) în viață. E adevărat ce se spune că niciodată nu e prea târziu. Uneori e doar...imposibil! Când ajungi la acest adevăr al trecerii, când realizezi că eternitatea nu ține de semantica vieții, când îți dai seama că ai fi putut începe atâtea și atâtea drumuri și că nu ai apucat să o faci, nu te simți prea confortabil. Și e foarte greu să recunoști că la greu, de cele mai multe ori, rămâi
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_creionul_corneliei_balan_pop_a_luat_premiul_intai_la_festivalul_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
Nu putem spune că, după opt ani de suferință personală, a fost învinsă de duhul întunecat al maladiei ucigașe. Nu, ea, Irina, întruparea cea mai nimerită a cuvântului sacru smerenie în mijlocul acestei lumi tulburi (căci, dacă dorește cineva să cunoască semantica reală a smereniei, nu trebuie să caute neapărat, cu febrilitate, în dicționar, ci să privească o singură dată, fie și în treacăt, chipul liniștit al maicii, doar atât, și-și va da seama instantaneu, dacă nu a făcut-o până
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1461556981.html [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
fragilitatea cuvintelor „împușcate de toamnă”, iar între „o moarte de cancer și una de accident vascular”, e acceptabilă răbdarea, ca echivalent euristic al tăcerii sau învecinat, nu o răbdarea oricum va fi ea, ci ancorată mai mult în plenitudinea propriei semantici: „aștept ultimul tren deraiat al răbdării”. Indicii spațiali sunt concreți, semn al determinării stării interioare de către context: „E seară prin Bacăul pustiu, / vântul mătură bucăți de hârtie, / toate băncile goale te știu, / tristețea pe trotuare te scrie” (Frig). Legătura dintre
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
cu asupra de măsură. Personal, cred că, indiferent de secol, umanitatea a tot avut mereu motive întemeiate de plâns în raport cu propria condiție. Și, din nefericire, va mai avea multă vreme de aici înainte. Amurgul libertății de a fi avea drept semantică definitorie în infernul negru al terorii din România anilor '50 avalanșa nemiloasă a “Proceselor fără dreptate.” și a „Condamnărilor dictate.”. Pentru că, într-adevăr, din solul reavăn stalinist, „Timpul anchetelor prelungite fără termen.”, a supliciilor de orice fel, dar și „anotimpul
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
ținut cununa”, în moarte. Fiecare gest, fiecare expresie a chipului, sunt o succesiune de repere eminesciene preluate în prezent, trebuie doar să recitești poemul eminescian concomitent cu expunerea dramatică. Piesa conține mult mai multe gesturi, mimici, ascunzând replica prezentului la semantica și imagismul eminescian, dar finalul este definitoriu schimbării de mentalitate, ruinării ei, coborârii ei la limita dezumanizării și alegerii suicidului ca realism crunt de salvare. Decât să visez în van mai bine moarte...este un mesaj al zilelor noastre, al
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
pieptul plin de cuvinte poetice.Îi mângâia pe cei cu sufletele necredinciose care se căiau în această lume care numai bună nu era,filtrându-le durerea prin durerea sa,pentru că nu avea inima împietrită.În scris, ea avea o liberate semantică,o libertate de idei,era preocupată de suplețea zborului ideatic,de puritatea stilului.Dar acum nu vroia să se gâdească la arta scrisului, căci îi sângerau penele și o usturau visele. Dădea timpul înapoi-în perioada liceului-și intra într-un
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423819707.html [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
persistente presimțiri ale viitoarelor spulberări ale vârstelor intransigente-nontranzacționiste: “Și totuși, mai rămân o clipă doar, lângă barca amintirilor,/ Alături de jocul „de-a castelul de nisip”, nespulberat, încă ». Volumul se numește, corect (întru pluralitate/pluralizare!), “Spiralele adolescenței”, pentru că ADOLESCENȚAare integrată, în semantica ei interioară, atât Coloana, TORSIONAT-SPIRALATĂspre Infinit, a lui Brâncuși - cât și Înțelepciunea Chtonian-Versatilă/Contradictorial-Demiurgică, Sinusoidală-pe-VERTICALĂ(glisând, proteic, și-n SUS și-n JOS!) a ȘARPELUI. Transcendere, din cer în cer existențial, până la CERUL AL NOUĂLEA(...sau al nouălea cerc infernal
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_cronica_la_vo_elisabeta_iosif_1386758438.html [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
asupra lumii, volumul din 2008, „Ochiul de foc”, nu aduce, din punct de vedere al eficienței incantatorii, nimic nou (adică, are MAXIMĂ eficiență, precum volumul proxim, din 2005!) - ceea ce, evident, nu este echivalent, în niciun caz, cu sterilitatea semantică! Dimpotrivă, semantica se dezvoltă maiestuos, într-un ritm perfect al Armoniei Sferice. Doar că, ceea ce, în volumul Lacrima de diamant, era învăluit în surdine, aici, în volumul Ochiul de foc, explodează într-o apoteoză steiner-iană/antropozofică! Avem, la pagina 110, enumerarea tuturor
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
care ai uitat, din diverse motive neîntemeiate, să o mai vezi... Și nu numai atât. În miezul stilisticii personale a formelor goldhammeriene, palpită, deloc timid, frumusețea aceea pură a Firii din momentul inițial al Genezei, frumusețe scoborâtă cu putere din semantica plină a Verbului divin. Aici descoperi, deopotrivă, atât perfecțiunea formelor redate, cât și sălașul propriu al îndelung discutatei noțiuni de ”idee” în sine, desprinsă parcă din cercul platonician al gândirii și așezată cu bună intenție în ochiul blând al rășinii
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484385526.html [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
Are, oare, eleganta alchimistă bucureșteană (situată, părelnic, drept în centrul veacului al XVIII-lea, cel care neagă iraționalul!), și ...“arteră” creștină? De ce nu? Orfeu este, în definitiv, alături de Zalmoxis, Apollon & Artemis etc. - expresia unei hierofanii cristice! Iată, venind, parcă, din semantica eminesciano-sadoveniană, Simbolul Sacru al Mărgăritarului, ca Imagine Arheică a Martiriului/Auto-Sacrificialului Cristic: “- Eu?! SUNT SCOICA DE FILDEȘ CU GRĂUNTELE PERLAT,/ CUPRINS ÎNTR-O LACRIMĂ PRELINSĂ !”(cf. Cine ești tu?). Atâta doar că “fildeșul” pune surdină energică “suspinului” cristic...Lasă doar
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
fin autoreferențial prin raportarea la sine, la situații de viață personale sau inspirat din fotografii și obiecte vechi de familie. Diferitele genuri abordate - natură statică, portretul, scene cu personaje sau interioare - utilizează o paletă de simboluri care se întrețes cu semanticile ceștii de cafea. Prin fotografiile sale, Sorin Manu reia subiectele/imaginile tratate în pictură și le recreează din pespective diferite. În esență se dezvăluie repere general valabile, proiecții mistice ale psihicului uman, care provoacă privitorul la conexiuni cu sinele, regăsindu
"Transcedens. In between speculations" ajunge la Istanbul by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105483_a_106775]
-
pe care ai numit-o, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (opționalul Comunicare internă, anul III), Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (cursul Psihosociologia comunității. Frontiere psiho-sociale, anul I - master de Resurse umane și comunicare). Sunt și titularul disciplinei Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul II, la Facultatea de Informatică. R.: Ce fel de profesor sunteți? D.G.: Un profesor deschis. Consider că am o relație deosebită cu studenții. Nu uit că am fost și eu
Omagiu Doamnei Daniela Gîfu by http://balabanesti.net/2015/02/01/omagiu-doamnei-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339967_a_341296]
-
FAMILIA SEMANTICA: SOARE-SULITA-PAR-ȚĂRUȘ-ARAC-POCA-SABIE-SAGEATA-ARC-ARMA-FURCA-LOVI-OMORI-RAZBOI Am aratat în mai multe rânduri că numele armelor: sulița, săgeată, pușcă, paiul, părul etc. provin de la soare ele având formă lungă că și o rază de soare, pe care astrul o trimite spre noi. Vom lua spre exemplificare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Papua Nouă - Guinee), hor, hvar (iraniană) care pot fi și cf. skr. sur, sura, svar cu s > h : cf. și ghali în klatskanie (amerind.).... XXI. FAMILIA SEMANTICA, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015. FAMILIA SEMANTICA: SOARE-SULITA-PAR-ȚĂRUȘ-ARAC-POCA-SABIE-SAGEATA-ARC-ARMA-FURCA-LOVI-OMORI-RAZBOI Am aratat în mai multe rânduri că numele armelor: sulița, săgeată, pușcă, paiul, părul etc. provin de la soare ele având formă lungă că și o rază de soare, pe care astrul o trimite spre noi. Vom lua spre exemplificare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]