1,145 matches
-
a făcut din Bârsana un popular loc de pelerinaj. De la km 17 al drumului județean 186, trecând pe sub o superbă poartă maramureșeană, se răsucește în sus aleea care duce lin spre mănăstire, iar intrarea în incinta propriu-zisă se face pe sub semețul turn al clopotniței, dincolo de care se înalță mlădioasă spre cer și biserica, până nu demult cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Vechiul așezământ monahal a supraviețuit până la începutul secolului al XIX-lea, când călugării au fost izgoniți, chiliile
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
lung? Agitam nervos steaguri an interior, pentru a ascunde frustrarea că nimeni nu se mai uita la ele când le fluturam an afară? Am pierdut, ăn zece ani, toate micile campanii de ridicare a capului pe care le-am dus semeț, gălăgios, cu orgoliu, si am rămas cu o economie an ruină, cu un cancer greu de stăpânit al corupției, cu o impotenta lucrativa monumentala, paralizanta. Ne pierdem pe rând competențele, ca o țară bananiera; universitățile noastre creează pentru exterior, tinerii
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
puritate s-ar putea referi Perpessicius; aș zice că ăsta-i mai degrabă un bonus).11 În fine, cum Perpessicius chiar era om bun, lasă deschisă șansa „unei iminente poete”.12 Însă numai atît a fost să fie. Lucia e semeață absolut și țîfnoasă eminent (e singura care-și permite așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce asaltează o Diană, o suverană inaccesibilă a farmecelor. Pune atîta dispreț
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
a vieții după iluzie prin care viața încearcă să-și țină în frâu Destinul. 720. Experiența ne arată calea iluziei. 721. Adâncimea unei priviri nu se măsoară în kilometri ci în profunzime. 722. Aceeași toamnă vine atât peste cele mai semețe fire de iarbă cât și peste cele mai pricăjite. 723. Instinctul fiarei se supune subzistenței iar al omului înțelepciunii de a-și asigura subzistența. Să fie înțelepciunea mai malefică decât fiara? 724. Toate florile din lume nu valorează mai mult
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Domnul sau crease, Și-nalta fruntea să rămase Încremenita sub îngheț. IV Sub el, cu vie frumusețe, Priveliști noi răsar din zbor : E Gruzia , si vai mărețe Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri ; La toate-aceste, cel semeț Privea cu ură și dispreț. V Cu truda robilor, pe munte, Gudal, bătrânul, și-a durat Castel de ziduri aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte, Din turn către Aragva-s
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Ca-n veci să n-am vreo mângîiere. Să rătăcesc din hau în hau, Răzbit de deznădejdi haine, Să n-aștept laudă la râu Și nici răsplată pt bine; Tristețea mea să n-aibă soare, Să tac, stând singur și semeț, În lupta fără de-mpăcare Și fără de nimic măreț! Să n-am dorințe ,ci doar regrete, Nimic să nu mă mai desfete, Și tot ce-i sfânt să pângăresc, Să simt, să văd ,să cuget toate! Și-n ură pieptul meu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
nu dreptate,/ Eminescu să ne judece". În ordinea demonstrației, mărturisiri precum "Mi-ar fi plăcut să trăiesc în alt timp - Regret sincer să mă acomodez/ Unei lumi imposibile/ cu toane și orgolii, cu micimi, ce vântură și munții cei mai semeți[...] Azi, totul s-a epuizat, s-a consumat,/ O undă de romantism nu mai găsești? (s.m.) (p.61) nu mai șochează deloc. Poetul se plânge în aerul mercantil al vremurilor sale, de lipsa de idealuri (preluarea aptitudinii eminesciene din Epigonii
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
în spațiul poeziei ca exercițiu spiritual, ca prag și voință de cunoaștere, într-un fel de "centru", nevralgic, în care inspirația - concept atît de dificil și vag în egală măsură - se impune, dincolo de conotațiile depreciative cu care îl întîmpină "modernitatea" semeață. Romantic ce "întîrzie" printre noi, Dan Laurențiu convertește, de fapt, "întîrzierea", într-o actualitate de gradul al doilea, fiindcă nimic nu e mai actual decît vecinătatea lui cu "paradigmele de aur" ale mitului și ale simbolului ce reașează existența, nocturnitatea
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
mult însă lui Nego îi plăcuse sonetul Pana de herete pe care i-l închin de asemeni și care nu fusese decît " o tragere de timp". În pana de herete caut harul. De mult, sălbatecă, în slăvi vibra, Pe cînd, semeț, nebiruit, tîlharul Cu àripa haină văzduhul frămînta... (citez prima strofă)
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
cananeiencii, și cele mai jalnice dintre făpturi. De ce n-aș recunoaște și n-aș spune? De fericirea aceasta necuprinsă am avut parte și eu - ca și de o anumită liniște, o anumită neîncetată voioșie, o anumită zâmbitoare nepăsare, o anumită semeață nesimțire, o anumită copilăroasă încăpățânare. Doamne, iartă-mă! Iată că mă pornii a-mi face un fel de portret psihologic - tu vois ça d'"ici"! Iartă-mă și tu și nu râde prea tare!" Uneori însă, când este obosit, uită
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
funcții menite să te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot spune!) de �doctorand". Nulități care într-o țară normală n-ar depăși nivelul șaibei și-al măturii îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub numele ipochimenului, sancționează starea sa de indeterminare - că tot suntem în tranziție: �drd."! Că majoritatea chiar vor ajunge doctori, e indiscutabil. Constrânși la jalnice improvizații pentru a-și duce zilele, conducătorii de doctorate nu ezită
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-o zi, unul mă mângâiase pe creștet, pentru că, școlar fiind, le strigasem cu entuziasm: Vivat Magna Polonia! Mai târziu, aveam să aflu că niște generali de-ai lor, foarte semeți, refugiindu-se în România, în septembrie 1939, după dezastru, s-ar fi plâns că nu fuseseră primiți cu onoruri. La care regele nostru Carol al II-lea, bășcălios cum era, le-ar fi zis: Domnilor, regret, dar ați sosit prea
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
legați ca niște sclavi de propriile lor opreliști de castă, orgolioasele caste îngrădind cursul viu și întortocheat al vieții, cum este ea, nici sclavă, nici liberă: viața, pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie ea cât de semeață în aparența ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav, eliberat în fine... Asta rumega în sinea lui de atâta timp. Asta-l ținuse drept în
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
un mod triumfător, un triumf doar al lucrului cu rîvnă îndeplinit. Pe cînd țigăncii mele tinere din Bran îmbrăcată într-un fel de capot alb, străveziu, pătat de rugină i se văd formele pline, șoldurile frumos arcuite, pîntecul supt, sînii semeți, semn că e o fată doar, care încă n-a îndurat chinurile facerii unei droaie de plozi. Credeam că, în ziua aceea de la Bran, aveam să mă aleg numai cu imaginea egiptencei, a țingăncușei svelte scoasă dintr-un basorelief, cu
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
nuferi, ba chiar și guri de canalizări care aduc și ele ce aduc de pe la câteva din curțile boierești. Pe drumurile ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat semețe ziduri proprii au adus mii de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
animalelor”, boala și mizeria sunt învinse pentru moment de o vitalitate neașteptată, cuceritoare: „În ciuda vântului pustiitor însă, în ciuda morții premature ce parcă înadins s-a cuibărit în înfiriparea asta umilă de existență umană, viața... infinita viață continuă să se manifeste, semeață și abundentă”. Cronologic, primul trubadur al noului spațiu este Felix Aderca, în Domnișoara din str.Neptun, 1921, unde mahalaua apare în aceeași înfățișare de lume în tranziție, o lume a celor din marginea societății, în echilibru precar între mai bine
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
mai renaștem; în decădere Nu mai există nobil simbol; Ca pentru viață-întru Înviere Umple din El ce-n tine ai gol. (Glasul Bisericii) A ști să înalți cântecul precum o troiță a răbdării, din fărâme de cuvinte, o troiță străjuind semeț înălțimile și atingând cu creștetul cerul înalt, cu brațele cuprinzând munții bătrâni, săpând cu unghiile la rădăcină, în catedrala plină de foșnitoare vitralii, a pădurii... Cuvinte precum bănuții de rouă în iarbă. Monade?... Steluțe de apă tremurătoare? Dar unde să
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
înalță fața, gâzele fac gălăgie și deasupra tuturor, în convoaie zburătoare, se întorc din drumul lor păsările călătoare, Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă, totul este în mișcare, totul este pus pe treabă, numai berzele, semețe, pe picioarele înalte, ascunzând sub aripi ciocul, liniștite, stau deoparte. Ce să fie? Ce-i cu ele? Nu! Nu sunt bolnave toate, un așa mare dezastru primăvara nu se poate și-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
-și înalță fața, gâzele fac gălăgieși deasupra tuturor, în convoaie zburătoare,se întorc din drumul lor păsările călătoare,Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă,totul este în mișcare, totul este pus pe treabă,numai berzele, semețe, pe picioarele înalte,ascunzând sub aripi ciocul, liniștite, stau deoparte.Ce să fie? Ce-i cu ele? Nu! Nu sunt bolnave toate,un așa mare dezastru primăvara nu se poateși-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie să știi
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
țes pe pânză unui vis... Prin triluri de viori mă-naltă bucuria, Iar lumea se trezește la viață uneori... Cu toată frumusețea mi-am decorat și ia, Privirile-și întorc adesea trecători. Hai prinde-mă cu sfori de zmeul cel semeț, Ca visul meu să fie înalt și îndrăzneț Să treacă chiar de vama acestor uneltiri, Albastru tot să-l prindem în cerul din priviri. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Cerul din priviri / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CERUL DIN PRIVIRI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381750_a_383079]
-
vise, iar iubirea ta având crez și ținte nu se-ofilise. Undeva, cândva... Pare o poveste primul început, prima împlinire când a fost, va fi ,căpătau în este nemărginire. Undeva, cândva... În atâtea rânduri erai Făt-Frumos biruind balauri, punându-ți semeț pe-ncinsele gânduri cununi de lauri. Undeva, cândva... Cum să se întoarcă pașii-ți obosiți pe vechile urme, când haite de lupi vor să crezi că parcă seamănă-a turme? Undeva, cândva... Ce tulbure ceață a învăluit vremurile-acele azi când
UNDEVA, CÂNDVA... ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381780_a_383109]
-
dobrogenii astfel s-au plecat, Dar vatra și credința și-au păstrat. Un val prielnic marea a adus, De patru veacuri jumătate-apus Când roșiorii-n lupte s-au jertfit Să-i deie țării sceptrul regăsit. Și regele-a pășit apoi semeț, Călare-n fruntea oștii, îndrăzneț, Ca Dobrogea, ținut scăldat de apă, La pieptul României să încapă. În evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
DOR Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Corole de flori Și lumina, Îmi picura stropi De nectar; Păzit mi-este pasul, De țină, Am aripi crescute din hâr. Pe vârfuri semețe De munte, M-avant cu iubire Și dor; Am semnul iubirii, Pe frunte Și-n suflet, Al vieții fior. Cedinta o am semănata Și rodul bogat, Îl adun. Cararea-i mereu luminată, Făclie aprinsă, Nu scrum. Referință Bibliografica: Vis și
VIS SI DOR de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384291_a_385620]
-
rangerii din [Parcul National Retezat] (http://retezat.ro/) sau din Geoparcul Dinozaurilor Țară Hațegului ce ne vor ajuta să descoperim o lume specială și extrem de frumoasă, unica în România. Țară Hațegului este bogată în atracții naturale cum ar fi crestele semețe și lacurile glaciare din Retezat sau bisericile medievale de piatră, curți nobiliare și turnuri de veghe”. Întregul eveniment de două zile are loc ca urmare a efortului comun al comunității locale și asociației locale de turism pentru revitalizarea tradițiilor și
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]