91 matches
-
ucide și fărâmițează lumea întreagă prin puterea sa, așa cum face fierul” (IV, 5, 1‑2). Hipolit întocmește un fel de „fișă psihologică” fiecărui imperiu. Astfel, Imperiul Babilonian, simbolizat de un leu înaripat, are o „natură” semeață. Regele Nabucodonosor „s‑a semețit și s‑a ridicat împotriva lui Dumnezeu, mărindu‑se în inima sa, din pricina faimei sale” (IV, 2, 7). Imperiul perșilor (sau al mezilor), reprezentat de urs, este definit, în viziunea sa, printr‑un caracter violent și primitiv: „Perșii s‑au
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
buzele tale au rostit o judecată dreaptă și bună”. La început, el, mincinos și nelegiuit, se va preface că respinge slava, dar oamenii nu vor înceta, vor face presiuni asupra lui și îl vor proclama rege. Apoi, el se va semeți în inima sa și cel blând se va face aspru, cel care căuta iubirea fără milă se va face; cel cu duhul smerit se va face mândru și sălbatic; dușmanul nedreptății îi va prigoni pe cei drepți. O dată proclamat rege
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
revelație, care clătina însăși armonia cosmică, a fost ascunsă și lumea nu a aflat vreme de trei secole în ce impas odios trăia. Dar, astăzi, atare secrete nu mai pot fi tăinuite... În urmă cu patru veacuri, știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ușor, să-i vorbești și să-i simți reacțiile. Le faci pe toate fără grabă, încerci să-i devii prieten, să vezi dacă te acceptă. Ca atunci cînd încerci să devii prieten cu un cal de rasă. Munții Negoiu sînt semeți foarte cu cei 2535 m și supărați tare că vîrful Moldoveanu cu cei 2544 m s-a buricat cu 9m mai spre cer, suflîndu-i locul unu, adică medalia de aur. Mai sînt și alte vîrfuri care înțeapă cerul cu doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, i-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Shi a vizitat de mai multe ori Muntele Lushan și a scris o poezie de inspirație filosofică intitulată " Poem scris pe Zidul Xilin": Dacă privești de-a latul, șiruri de munți se-ntind De sus, piscuri sub ceruri se-arată semețind. Departe-i aproape. Înaltul pare scund E fiecare altul și totuși își răspund. Nu știi de-i chiar Lushan-ul acela ce-l privești Cel care stă pe culmea-i, însingurat tu ești. Muntele Lushan se mai numește și "Kuanglu" sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cafea. O pijama verde cu elefanți roz? Nu, parcă era o pijama roz, cu elefanți verzi și cu dantele la mâneci și în jurul gâtului... Privi îndelung bățul de chibrit cu care aprinsese ochiul aragazului. îi urmări flacăra mică și îndărătnică semețindu-se în aer și consumând bățul aproape în întregime, până când îi arse buricele degetului. Nu simți durerea arsurii. Revăzu, în schimb, în pâlpâirea temerară a flăcării, o siluetă subțire într-o pijama roz, cu elefanți verzi. Desfăcu oftând pachetul cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
crede cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor - din pricina aplecării spre „necurății”, în stare, toate, să stârnească mânia lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară), numai mâncările, băuturile, primblările, și alte necurății acelea le
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-un pasaj pe care l-am mai citat - că acest lucru s-a petrecut din pricina aplecării spre „necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ea e inadmisibilă, iar sufletește vorbind, e înfiorătoare. O stihie nesuferită care nu provine din lumea asta, dar fără de care lumea omului ar fi banal de absurdă și steril de previzibilă. Mai mult, în acest univers în care omul se semețește cu orgoliul rațiunii sale, totul e o taină: răul e o taină, iubirea e o taină, prietenia e o taină, moartea e o taină. A-ți cultiva gustul tainei e ca și cum a-i dobîndi încă un simț. Începi să vezi
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
iubirea de țară au fost supremele virtuți care i-au călăuzit în tot ce și-au propus și pentru care au plătit cu tribut de sânge și moarte. Morminte și monumente grăiesc astăzi despre jertfa acestor compatrioți care au înfruntat semeți plutoanele de execuție... Casa de pe strada Popa Șapcă ne întâmpină astăzi cu oameni în alte straie și cu alte gânduri. Domnul colonel magistrat Petru Dumitru Mâțiu îmi spune la finalul popasului de la Tribunalul Militar timișorean, simplu și concludent: „Nimeni nu
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
nostalgia din „Où șont leș neiges d’antan”, și nici fiorul de disperare al strigatului „Frères humains qui après nous vivez, / N’ayez le coeur contre nous endurci” („Frați oameni ce trăiți și după noi, / Nu vă-mpietriți voi inima, semeți”) nu și-au peirdut nimic din puterea de a emoționa. Cît de mult a făcut Romulus Vulpescu pentru că aceasta să-și păstreze întreg efectul asupra noastra nu se poate judeca decît citindu-i nouă traducere, si, pentru completă edificare, comparînd-
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Dumitru Hurubă Prietenul Haralampy e revoltat: intră în sufragerie și-mi strigă de parcă aș fi un Bă-nel oarecare: -Mă, cuscre, nu învățăm nimic de la te--leviziunile din țările Comunității Europene, de parcă am fi tembeli... Ne semețim toată ziua crezând că lumea se învârte în jurul buricului nostru și când colo e un aiurea de tot ra... -Haralampy - CNA-ul!... -Bine, domnu' vecin, bine, am priceput... Da', uite, de exemplu, cazu' televiziunii spaniole de miercuri seara (1 noiembrie
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
într-un sens, la fel de tainică, într-altul, ca tot ce e funcție în natură. Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul (românului - N.M.) nu e făcut să se încumete și semețească." Pentru Noica, a filosofa înseamnă a te înstrăina de natură, a i te opune, a fi în exces. Nașterea filosofiei "se datorează unui a gîndi ca act nefiresc" al singurei ființe, omul, care privește lumea "de la distanța pe care o
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la timp, cărțile lui ar fi schimbat ceva în literatura română? V.N.: Nu-mi dau prea bine seama cum ar fi schimbat literatura română
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
cf. 1 Cor. 15, 42), mântuindu-și astfel viața”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) Viața martirilor și sfârșitul lor pământesc „Și totuși nu se semețește (mucenicul) fiindcă el știe - cred eu - că și acest dar tot de la Dumnezeu venit e ca să poată el îndura și împlini cu bucurie dumnezeieștile porunci. Și e firesc atunci ca o asemenea viață să lase în urma ei o amintire de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vă suiți și nu vă luptați, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru, nu căutați să fiți bătuți de vrăjmașii voștri." 43. Eu v-am spus, dar n-ați ascultat, ci v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, și v-ați suit semeți pe munte. 44. Atunci Amoriții, care locuiesc pe muntele acesta, v-au ieșit înainte, și v-au urmărit ca albinele, v-au bătut din Seir, pînă la Horma. 45. La întoarcerea voastră, ați plîns înaintea Domnului; dar Domnul nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
am ocupat părticica mea din blocul turn în care viețuiesc de aproape 40 de ani. Am început să-i iubesc încă din copilăria lor, i-am urmărit cum s-au înălțat an de an, ajungând să umbrească etaj după etaj, semețindu-se acum să depășească etajul șase. Până în urmă cu câteva zile, podoaba lor vegetală oferea privitorilor o paletă coloristică măiestrit nuanțată, în care predomina galbenul ce intensifica lumina palidă a soarelui tomnatic. A fost suficientă o noapte senină, cu temperatura
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
adverse... Domnii soldați nu prea se miră de nenorociri, ci se mângâie cu nădejdea unei Îndreptări grabnice a situației...“. Sau de o franțuzoaică, Madame d’Aulnoy, când spune: „Îi vezi expuși vremii rele, mizeriei; și, În pofida acestora, mai curajoși, mai semeți și mai orgolioși decât În bogăție și belșug“... Pe cuvânt că toate astea sunt adevărate; iar eu, care am cunoscut vremurile acelea, ba Încă și pe cele mai rele de după, pot depune mărturie. În ce-l privește pe Diego Alatriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Alatriste, veșnică fie-i pomenirea, să nu se supere de acolo unde este că Îl citez atât de des pe don Pedro Calderón În locul dragului său Lope - scriind: ... Suferă chinuri de nespus, plătiți când mai rău, când mai bine. Deși semeți, știu să se domine. De orice teamă ei sunt mai presus. Înfruntă urgia cu inimi senine, dar nu admit să le vorbești de sus. Îmi amintesc un episod care m-a impresionat În mod deosebit, mai ales pentru că punea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
tu și fiicele tale. 49. Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngîmfată, trăia în belșug și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei, și nu sprijinea mîna celui nenorocit și celui lipsit. 50. Ele s-au semețit, și au făcut minciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le-am și nimicit, cînd am văzut lucrul acesta. 51. Samaria n-a făcut nici jumătate din păcatele tale, urîciunile tale au fost mai multe decît ale ei, așa că ai ușurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
duce la fleșcăirea „osului“ meu înainte de sunetul clopoțelului și de momentul când trebuie să mă ridic din bancă. Pare-se că nu pot să ies și eu o dată la tablă sau să cobor dintr-un autobuz fără să mi se semețească și să strige „Ciao! Uite-mă!“, de față cu toată lumea - iar acum nu-i de găsit nicăieri. — Iat-o! strig eu în cele din urmă. — Asta-i toată? Păi, zic eu făcând fețe-fețe, când mi se-ntărește se face mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei credință, Sabina confirmând parcă spusele lui, în timp ce se îndesa în Rafael și pe urmă se sui pe el, unduind și fluturând ca pânza unei corăbii încordate și umflate de furtuna dorințelor în catargul lui Rafael, care creștea și se semețea și-l făcea să se cufunde cu totul în ea, gândindu-se, totodată, cu strângere de inimă la Milică, la suferința lui îndoită și împătrită când ar afla că nevastă-sa îl înșală până și cu el, prietenul și tovarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Bet-Diblataim, 23. peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon, 24. peste Cheriiot, peste Boțra, peste toate cetățile din țara Moabului fie depărtate, fie apropiate. 25. Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul." 26. "Îmbătați-l, căci s-a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el! 27. N-a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, oridecîteori vorbești de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
41. Cheriiotul este luat, cetățuile sunt cucerite, și în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii. 42. Astfel, Moabul va fi nimicit de tot, și nu va mai fi un popor, căci s-a semețit împotriva Domnului. 43. Groaza, groapa și lațul sunt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul. 44. "Cel ce fuge de groază cade în groapă, și cel ce se ridică din groapă, se prinde în laț, căci aduce asupra lui, asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]