201 matches
-
în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit cu propria frumusețe și lustruit cu lumină de la sine, grădinii de sădire a frumosului, cinstitului, luminatului bine sufletesc al publicului, splendida muzică folclorică dobrogeană. Sărbătorea artista Aneta Stan întoarcerea filelor unui calendar semicentenar în care presase florile spirituale ale muzicii și adunase tot ce izbutise lira glasului ei, tot ce-a cântat ea și a auzit întreaga țară a neamului ei, de la vatră, la văzduh și până la melozii cerești, sacri și diafani, cărora
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
și Feleac ! Drăgănești, Pitești, Horezu, chemați de Marian Bărăscu Doamna Ancuța, Comitetul...a consemnat, Paul Buicescu... Dlui.Dr.Istoric. Newton și Doctorul Istoric Afirmă clar și ritos : După o juma' de secol, Omu-i puțin curios !" Vârsta mea adolescentă Peste semicentenar Curios peste măsură, V-am ascultat, că aveți...har ! Părintelui-Scriitor Prșd. Ctin. Mănescu. Știm : omul sfințește locul ! Costică Scriitor-Sfințit Ca Prezident al nost' de Ligă : "Să scrieți, după ce-ați citit !" Dlui.Bărăscu-Drăgășani. Colegului nostru Bărăscu Talentatul Scriitor, Să fie
LA COMEMORAREA LUI GIB MIHĂESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373296_a_374625]
-
cu vreo 40 de ani în urmă compoziția (studențească) lucrată la una din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut), steaua nenorocirilor noastre semicentenare avea să-și prelungească morbul în trena lăsată local de oacheșul activist (ilegitim cotrocenizat), care mai întreține încă în acest mare oraș damful nostalgiei comuniste! Din fericire, contracarat, iată, fericit compensatoriu -, de tonul reconfortant modern al galeriei de sub braunsteiniana cupolă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor de ceremonii de pînă mai ieri. Să fim siguri? De unde știm că atleților postiliescieni nu le convine diversiunea și că încă o săgeată îndreptată chiar și prostește spre coaliția în plin efort de asanare a mediului infestat de... polul semicentenar de stînga, nu le prinde bine? Cu încă un show marca Iliescu (+ Roman redivivus), cu încă unul marca Ponta, noua/vechea garnitură postiliesciană mai speră ca fumigenele (Molotov) să țină loc de strategie. Deși maestrul Che n-a prea rîs
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Suceava, lunar, din iunie 1933 până în mai-iunie 1934. Programul cultural al publicației are un enunț care presupune și o delimitare: „Vom fi purtători de lumină, fără pretenția de avangardă gălăgioasa”. Primul număr este închinat lui Ciprian Porumbescu, cu prilejul semicentenarului morții compozitorului, creator al imnurilor Pe-al nostru steag și Tricolorul. Victor Morariu semnează articole de istorie literară, iar Eusebiu Cămilar este prezent cu versuri. D. Florea-Rariște publică folclor din Bucovina. Apar și două recenzii, una la Răscoală lui Liviu
CRAINICUL CETAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286471_a_287800]
-
la alta prin articolul său despre Odes et Ballades a lui Hugo, apărut în Le Globe când criticul avea 22 de ani. Articolul publicat de N. Iorga, la 18 ani, despre Năpasta, a constituit în literatura noastră o dată, al cărei semicentenar a fost marcat de un articol omagial al lui Șerban Cioculescu, în 1940. Acesta din urmă a deținut, de la 26 de ani, cronica literară la Adevărul (cel mai serios ziar de atunci) și opiniile sale erau primite cu toată atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Nicolăescu-Plopșor (Un monument scitic, Suhastru, Dolj, 3/1932), Radu Rosetti (Câteva amintiri despre regele Ferdinand, 1-3/1934). Numărul 1-3/1934 este închinat centenarului Colegiului Național „Carol I”, între colaboratori figurând D. Gusti, Gh. Țițeica ș.a. Numărul 1-2/1939 este dedicat semicentenarului morții lui Mihai Eminescu, numărul 7/1940, centenarului nașterii lui Titu Maiorescu. După cel de-al doilea război mondial, publicația reflectă schimbările produse în învățământ, Ștefan Voitec îndemnând acum tineretul la muncă intelectuală, la pregătire temeinică. Semnează articole C.D. Papastate
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
și valorile instrumenta lizate de aceasta în așa măsură încât le-a pervertit în pseudovalori. Spicuirea unor exemple din această puzderie de articole este ilustrativă, criteriul fiind mai degrabă elocvența clișeelor folosite ca titlu. Spre pildă, grupajul intitulat Scriitorii întâmpină semicentenarul Partidului (noiembrie 1970) sau articolele Patriotismul socialist - izvor nesecat al literaturii noastre de Aurel Mihale, Scriitorul - mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă, care implica aproape Întreaga populație a orașului, de la prefect, primar, rector, decani, corp profesoral, armată, poliție etc. Au
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor, la
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
în Versuri de Schiller și Goethe, Cernăuți, 1923. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 135-140; Iorga, Oameni, III, 232-233; Petru Iroaie, Poezia lui Constantin Morariu, „Junimea literară”, 1937, 1-9; V. Loichiță, Preotul și românul Constantin Morariu, Cernăuți, 1938; Victor Morariu, Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943; Dicț. lit. 1900, 586-587; Elena Teodorescu Ene, Considerații pe marginea unor traduceri în limba română aflate în patrimoniul Muzeului Literaturii Române, RMZ, 1981, 8; Păcurariu, Dicț. teolog., 286-287. S.C.
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
Comănești, Cernăuți, 1925; Un cântăreț al Sucevii: T. Robeanu, Cernăuți, 1926; De vorbă cu stilistul I. Gorun, Cernăuți, 1926; Eminescu. Note pentru o monografie, Suceava, 1932; ed. îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Pe marginea cărților, Cernăuți, 1932; La semicentenarul C. Porumbescu, Suceava, 1933; Eminesciene, Cernăuți, 1937; Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1903-1938). Cu o introducere despre mișcarea muzicală și teatrală din Suceava până la 1903 (în colaborare cu Ștefan Pavelescu), Suceava, 1939; Maioresciene, Cernăuți, 1940; Prima traducere germană a „Luceafărului”, Cernăuți, 1940; Vasile Bumbac (1837-1918). Pagină din istoria literaturii bucovinene, Cernăuți, 1940; Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943. Culegeri: Poezii poporale de pe câmpul de luptă, Suceava, 1916 (în colabore cu Simion Ivanovici). Repere bibliografice: Petru Iroaie, [Victor Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
evenimente culturale. Sunt publicate, și cel mai adesea republicate, versuri de O. Goga, G. Coșbuc, Aron Cotruș, Eugen Frățilă, V. Al. Gheorghe și proză populară. Numerele 4, 5, 6 din 1939 cuprind un articol închinat lui M. Eminescu, cu prilejul semicentenarului morții, iar în numărul 1 din 1940 este republicat un articol al lui N. Iorga, Ce ne poate spune Italia. Publicația cuprinde și articole cu caracter istoric și religios, informații din actualitatea politică, anchete sociale, documente, cugetări și maxime, epigrame
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
etapa următoare, la consolidarea acestor realizări. Repere bibliografice: Eugen Hulea, Astra, Sibiu, 1944; Vasile Curticăpeanu, Mișcarea culturală românească pentru Unirea din 1918, București, 1968, 59-139; Dicț. lit. 1900, 62-64; Pamfil Matei, Astra, Cluj-Napoca, 1986; Astra. 1861-1950, Sibiu, 1987; Dorin Almășan, Semicentenarul Astrei, TR, 1991, 4; Astra. 1861-1991, Sibiu, 1992; Mihai Sofronie, Asociațiunea Transilvană (ASTRA), model de organizare culturală până la 1918, Sibiu, 1996; Mihai Sofronie, Aspecte ale activității Asociațiunii Transilvane (ASTRA) până la 1918, Sibiu, 1996; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, Blaj
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
a și inundat de trei ori. Ca la vilă. La vreo zece ani după, Focan i-a cumpărat pardesiul caricaturistei, a primit și ea aprobare să plece în Israel. A plecat chiar pe 7 mai 1971, când Ceauscu anunța, la semicentenarul partidului comunist, că România intrase în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Începuse din nou să le dea drumul la evrei. Ceruseră americanii să-i lase, ceva cu clauza, drepturile omului, oricum presiune serioasă, și Ceaușescu ce să facă, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
1922 1923, inițiatorii ei fiind elevii clasei a VII a, între care un “primus inter pares” a fost elevul Ion David “dotat cu o inteligență neobișnuită, cu o voință și perseverență care ne impresionau”, spune ing. Gh. Harnagea cu prilejul semicentenarului liceului din Huși; perioada 1930-1932 a fost alta a “Zorilor”, revista purtând pe verso coperții înscris “Comitetul de conducere al Societății culturale “Zorile” care era alcătuit din prof. Gavril Holban, președinte de onoare, Gâdei Adrian, președinte activ, Andrian Aurel - vicepreședinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a apărut și în anii 2004-2005? De apreciat grafica revistei realizată de Iuliana Arhire. Sublinierile doamnei Lina Codreanu referitoare la o anumită continuitate în apricieri sunt întregite și de aprecierele pe care le făcea ing. Gh. Harnagea la sărbătorirea 447 semicentenarului Liceului, când sublinia: “Revista noastră a avut trei trăsături caracteristice de-a lungul timpului - o conducere alcătuită exclusiv chiar elevi, cu aprobarea, dar fără intervenția conducerii liceului; colaboratori din toate școlile de băieți ale Hușilor (Liceul “Cuza Vodă”, Școala Normală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar nu esențial ! Se va ajunge la suprasaturație ca și după invazia sexului și violenței în programele TV? Deocamdată ai no ștri ne-au oferit mari satisfacții și le dorim s-o țină tot așa ! ANUNȚ: Pe 6-7 septembrie Liceul semicentenar Podul-Turcului își invită absolvenții la întâlnire! (MERIDIANUL, An X, nr.33 (762), joi, 28 august 2008, Editorial) D+RD+IALA NAȚIONAL| sau FALIMENTELE... care urmează ! Cunoaștem vestita exprimare caragealeiană că rivoluția trebuia să fie cu aprobare de la poliție (!!!) Desigur, un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
interes național", cum au fost "serbările anuale de la Războieni sau Călugăreni și mai ales măreața serbare de la 2 iulie 1904 pentru pomenirea lui Ștefan cel Mare la împlinirea a 400 de ani de la moartea lui"147. Astfel, pentru a marca semicentenarul unirii Moldovei cu Țara Românească, ministrul a cerut, printr-o circulară din septembrie 1908, ca directorii de școli primare și secundare să se pregătească "de pe acum", pentru a atrage cât mai mult public mai ales părinți ai elevilor și, eventual
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se sărbătorea această zi"175. Deși nu îi putem atribui în exclusivitate paternitatea acestei inițiative, trebuie să amintim că Nicolae Iorga se remarcase, de ani buni, ca fiind unul dintre partizanii panteonizării lui Al. I. Cuza. Nemulțumit de insuficiența comemorării semicentenarului unirii, Iorga s-a implicat direct în colectarea fondurilor pentru statuia domnitorului din Iași176. Ideea beneficia de campaniile omagiale anterioare, antrenând nume influente ale vieții publice românești, precum A.D. Xenopol și Spiru Haret. Iorga putea astfel să li se substituie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Noile aniversări au fost deturnate de "prietenia româno-sovietică"242 și de efortul regimului comunist de a se departaja, simbolic, de cel anterior. Între 1948 și 1968 nu a mai fost nici o aniversare oficială a zilei de 1 decembrie 1918243. Abia semicentenarul unirii a redeschis disponibilitatea Partidului Comunist Român pentru evenimentul respectiv. În acest context, a fost reorganizat Muzeul Unirii din Alba Iulia 244 și a reînceput publicarea unor evocări ale celor petrecute în 1918. Șeful statului s-a implicat direct în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un apel în acest sens, dublat de o aniversare memorabilă, pe data de 24 ianuarie 1891. Liga a continuat an de an dubla celebrare a unirii și a propriului său debut public culminând cu o adevărată campanie de sărbătorire a semicentenarului din 1909 (vezi Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România, Editura Junimea, Iași, 1978, p. 47, 84, 215). Haret însuși a fost un susținător și un fruntaș remarcabil al Ligii (Ibidem, p. 225). 150 Serviciul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capitole, prezentând actualele secții ale complexului cu expozițiile permanente și colecțiile acestora. Lucrarea de față este, în același timp, și o modalitate de a face mai bine cunoscute, atât în țară cât și peste hotare activitatea și realizările unei instituții semicentenare. Încă de la început s-a pus problema creării și dezvoltării unui patrimoniu muzeal adecvat - atât numeric, cât și calitativ - pentru a se putea face față necesităților de valorificare creatoare a istoriei și culturii zonei centrale a Moldovei. Acest fapt a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
tânăr de seama ei, absolvent al Conservatorului Ciprian Porumbescu și de la care se aștepta la un nepoțel sau, eventual, o nepoțică. În memoria lui Bidaru, v-a rămâne de acum încolo, întipărită la timpul trecut, figura unui bărbat în putere, semicentenar, bine legat, aproximativ un metru și șaptezeci centimetri, nici blond nici brunet, mai degrabă spălăcit, puțin cărunt, cu ochii albaștri și tulburi precum sineala în găleata cu var când o amesteci cu un retevei. Contrar tuturor recomandărilor specialiștilor stomatologi, nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]