283 matches
-
cel mai târziu la începutul deceniului următor. Cercetătoarea s-a bazat pe studierea matricolei răposaților, potrivit căreia Lazăr Gherdanovici a decedat în Lugoj la 1834, în timpul epidemiei de holeră. Podoaba pictată s-a păstrat doar pe părțile inferioare ale bolții semicilindrice din naos, dispusă pe fiecare parte în câte două registre, imediat deasupra stranelor și scaunelor. Cea mai mare parte a inventarului liturgic a fost dispersat, fie în colecțiile bisericești din Lugoj și Timișoara, fie transferat în noua biserică de zid
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
de sud. Încăperea este acoperită de un tavan din scânduri de brad. Pronaosul are o formă dreptunghiulară. În acest spațiu se află două ferestre, dispuse asimetric pe pereții laterali (de nord și de sud). Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete în care s-a realizat o deschidere largă încheiată în arc de cerc. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
deschidere largă încheiată în arc de cerc. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind racordată la est cu fâșii curbe. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați într-o anumită perioadă, fiind descoperit un fragment de pictură în tempera pe peretele sudic. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a întrării în naos. Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în turnul bisericii. Naosul bisericii este acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
biserici este de 26 m, lățimea de 8 m , iar zidul de 1 m . Este o biserică monumentala și domină valea Sucevei și a Șiretului pe distanță de 20 km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica a fost pictată în 1829 de Dumitru Ispas și fiul
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
secolului al XVIII-lea, fiind atestată de conscripția lui Bucow. Pereții monumentului înscriu tipul de plan trilobat cu abside poligonale, fiind prima mărturie a pătrunderii, din Moldova, a acestei forme tipologice. Structura acoperirii interioare respectă tradiția. În navă o boltă, semicilindrică, retrasă de la linia pereților pe bârne, rezemate pe console; bolta altarului este racordată la traseul pereților prin fâșii curbe; absidele laterale sunt acoperite cu câte o boltă tronconică. Execuția consolelor, crestate în linii drepre și curbe a rămas neîntrecută, aspectul
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
are cele trei încăperi tradiționale, respectiv spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul, de plan rectangular. Spațiul destinat altarului este acoperit cu o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi, având streașină dublă de jur împrejur, acestea având un rol deosebit de important în
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25 m și este întărit cu contraforturi. În incinta mănăstirii se intră printr-un gang cu bolta semicilindrică cu 3 arce la margine și la mijloc, decorată cu rozete. Parterul are formă pătrată cu latura de 8,20 m, iar următoarele două nivele o formă octogonală. La parterul turnului se află gangul de intrare în incinta mănăstirii și
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o mică
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45x0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase console cioplite în „cap de cal”.
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
o altă acoperire interioară fie a fost lăsată deschisă spre pod. Biserica bărbaților are proporțiile unui cub, cu lățimea, lungimea și înălțimea egale, proporție întâlnită și la vechile biserici de lemn din Maramureș. Această încăpere este acoperită de o boltă semicilindrică (cerime) din blane groase sprijinite pe o structură în cruce formată din o meștergrindă în ax sprijinită pe tâmplele laterale și un arc dublou transversal, așezat sub nașterea bolții pe două mici console. Acest tip de structură de sprijin a
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
m. Ancadramentul ușii intrării de pe latura de sud are un chenar din "frânghie" și altul din pătrate străbătute de trei linii, precum și rozete lângă prag. Cheia de boltă de pe grinda-meșter a naosului este decorată cu un cerc în torsadă. Bolta semicilindrică a altarului își păstrează structura originală, cu suprafețe plane către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
intrării în naos este prezentată scena Schimbării la față. De remarcat faptul că peretele despărțitor dintre naos și pronaos este compact, nefiind practicate în acesta orificii pentru audierea slujbei de către cei aflați în pronaos. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică. În această încăpere programul iconografic este dominat de scene din viața domnului nostru Isus Hristos. Patimile Mântuitorului ocupă zona mediană a înălțimii naosului. Pe timpanul de vest, cu care se încheie bolta naosului, sunt prezentate o serie de scene descrise în
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
motivul "frânghiei" este împletit și brâul median al pereților, cel de pe latura de sud a vechii nave fiind însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
pereților, cel de pe latura de sud a vechii nave fiind însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]