283 matches
-
imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a întrării în naos. Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în turnul bisericii. Naosul bisericii este acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită și în naos, înlocuind bolta semicilindrică. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce modovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore este renumită prin pictura murală în frescă, de însemnată valoare artistică, care împodobește
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
motiv mai este cunoscut și sub numele de turnul slăninii (Fleischerturm). Cu cei cca. 24 m înăltime, turnul porții reprezintă una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea în curtea interioară se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă. Biserica “Buna Vestire
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este lucrată în lemn de tei și ștejar, respectând
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
cele trei bisericuțe săpate în el, una în colțul stâng și două în colțul drept. Altarul este separat de biserică printr-un perete simplu, deschis prin trei uși rituale. Tinda este tăvănită în timp ce naosul și altarul sunt încheiate cu bolți semicilindrice separate. Naosul este întărit la mijloc cu o grindă tirant, iar bolta sa se sprijină median pe un arc dublou.
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
dintre pronaos și naos, cu ușa la mijloc, are două deschideri laterale prevăzute cu un frumos grilaj din fier forjat în forme de cruci. Pronaosul și naosul sunt surmontate de un plafon drept, iar naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică din bârne. Pereții sunt pictați în interior de meșteri populari, care au respectat în altar și naos canoanele bisericești, dând frâu liber imaginației în pronaos, ceea ce reflectă credințele poporului legate de fericirea din rai și chinurile din iad. Ochiul atent
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt redate pilda fecioarelor înțelepte. Bolta
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
probabil caracterstici ale coifurilor corintice ale hopliților. Coiful Montefortino era galic, la fel ca și cel de tip Coolus, care va fi folosit în perioada de sfârșit a Republicii. Polybius spunea că scutul purtat de soldații din infanteria grea era semicilindric, având o lungime de 1,2 metri și o lățime de 76 de centimetri. Sculpturile arată că era de multe ori oval.În anul 1900 a fost descoperit la Kasr el-Harit un model de scut. După ce romanii au cucerit peninsula
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
monumentelor istorice sub codul LMI . Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală cu trei laturi. Acoperirea interioară, a acesteia din urmă, cu o boltă semicilindrică și trei fâșii curbe, este la aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data de 1856 pentru înălțarea bisericii, ea reprezentând de fapt strămutarea de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
este compartimentat prin cei doi pereți divizori frecvent întâlniți: primezul dintre pronaos și naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei, de aceeași formă, este retrasă de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară, de dimensiuni mai mari, în axa absidei și două pătrate, de dimensiuni mai mici, în pereții estici ai celor două nișe. Altarul este acoperit cu o boltă semicilindrică pe nervuri (arcuri dublouri), racordată la est cu fâșii curbe. Bolta este retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi, având la margine o tăietură longitudinală. Cheia bolții semicilindrice este o scândură pictată, reprezentând central o înlănțuire de romburi monocrome egale, iar
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
în pereții estici ai celor două nișe. Altarul este acoperit cu o boltă semicilindrică pe nervuri (arcuri dublouri), racordată la est cu fâșii curbe. Bolta este retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi, având la margine o tăietură longitudinală. Cheia bolții semicilindrice este o scândură pictată, reprezentând central o înlănțuire de romburi monocrome egale, iar marginal se desfășoară o suită de arce de cerc paralele. Biserica nu este pictată pe interior. Iconostasul este lucrat după tradiție dintr-un singur lemn, cu pictură
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată printr-o boltă semicilindrică peste naos, cu arc transversal pe console, mai îngustă decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
decorat cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, cu o fereastră în ax (0.30x0.75 metri). El are deasupra sa o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi, profilați, ce sprijină un antablament trilobat cu triplu contur; golurile dintre stâlpi sunt marcate de câte o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
acoperișul la colțurile pronaosului și absidei altarului. Pe latura superioară a ancadramentului ușii de acces din pronaos spre naos, în cadrul unei inscripții din care au rămas fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză fixate pe pereți. Din iconostas se mai păstrează ușile împărătești, el având o formă arhaică, doar cu două uși
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
altarului. Pe latura superioară a ancadramentului ușii de acces din pronaos spre naos, în cadrul unei inscripții din care au rămas fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză fixate pe pereți. Din iconostas se mai păstrează ușile împărătești, el având o formă arhaică, doar cu două uși de acces în altar.
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]