785 matches
-
marginile rotunjite, tăiat albastru-argint. În câmpul superior, din linia despărțitoare se înalță un turn crenelat, cu trei creneluri, de argint, având poarta boltită neagră, flancată din partea dextră de un soare figurat, de aur, iar din cea senestră de o semilună crescătoare, de asemenea figurată, de argint, înconjurată de trei stele cu câte șase colțuri, de aur. În câmpul inferior se află un braț armat, îndoit în cot, ținând în mână o sabie, în bară, totul de culoare neagră. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 361 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253635]
-
mână o sabie, în bară, totul de culoare neagră. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate ale stemei Turnul crenelat simbolizează cetatea „Ciuntită“, denumită și „Ika“, aflată în comună. Soarele și semiluna sunt simboluri specifice zonei, cele trei stele fac referire la numărul satelor aparținătoare comunei. Partea inferioară face referire la stema familiei Damokos. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 361 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253635]
-
de către Guvernul României. (3) SNCRR poate folosi emblema ca mijloc indicativ atât în timp de pace, cât și în timp de conflict armat, în limitele impuse de legislația statului român, de Regulamentul privind folosirea emblemei de cruce roșie și semilună roșie de către societățile naționale și de prevederile dreptului internațional umanitar. (4) SNCRR poate folosi emblema doar pentru activitățile conforme cu principiile stabilite de conferințele internaționale ale CR/SR. În permanență se va garanta că nimic nu aduce atingere prestigiului emblemei
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
roșu, se află un stârc din profil privind spre dreapta, ținând în cioc o lalea pestriță, totul de argint. Stârcul este flancat la dreapta de un soare de aur, iar la stânga de o cruce dublă, având la bază o semilună cu colțurile în sus, totul de argint. În partea inferioară, în câmp negru, se află o stea în opt colțuri, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat
HOTĂRÂRE nr. 1.521 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263040]
-
au prăbușit în provincia Van, în estul Turciei, populat în majoritate de kurzi. Vicepremierul Besir Atalay a anunțat că 25-30 de clădiri, printre care hoteluri și un cămin studențesc, s-au prăbușit în Ercis și alte 10 imobile în Van. Semiluna Roșie a trimis deja avioane cu corturi și pături în zona afectată de cutremur. Primarul din Ercis, oraș din provincia Van afectată de cutremur, susține că au murit foarte mulți oameni. „Sunt foarte mulți morți. Mai multe clădiri s-au
Tragedie în Turcia: 1000 de oameni au murit în urma cutremurului () [Corola-journal/Journalistic/59392_a_60717]
-
la dreapta eșichierului politic, poartă bărbi lungi și stufoase 'în stilul Profetului'. Militanții de stânga au deseori bărbi scurte, barbișon sau mustăți tip morsă, în timp ce ultranaționaliștii turci își lasă mustața să crească două vârfuri lungi și ascuțite în formă de semilună. În ultima vreme, însă, situația s-a cam complicat din cauza hipsterilor, a căror spectaculoasă emergență în orașe ca Istanbul sau Izmir (ca în aproape toate marile orașe ale lumii) șterge liniile tradiționale. Mustăți și bărbi de toate felurile sunt afișate
Semnificația politică a mustăților din Turcia by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/61867_a_63192]
-
bine fanarioților puși pe fumărit și cu satîrul firmanului deasupra capului. Atunci, au bătut din palme și au chemat pe maneliști, lăutarii lor de la Bosfor, iar aceștia au adus tot felul de țitere să le cînte de dorul cadînelor și semilunii lăsate la vatră, la Istanbul. O jale mare a cuprins spațiul mioritic; lăutarii și ciobanii băștinași cîntau/ ziceau prin păduri, prin munți și văi, "Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
satului Macondo, nu a mai reusit să creeze cu atâta forță si culoare o mitologie citadină, asa cum a reusit cubanezul Guillermo Cabrera Infante. Mario Vargas Llosa, Caretas, 1997 Înainte de-a bate m-am uitat la mâini; aveam o semilună neagră la fiecare unghie. Am coborât treptele din nou. Era a doua oară când o făceam. Prima dată văzusem că am pantofii plini de noroi și coborâsem să-i cură] în stradă. Ceea ce a fost o idee proastă până la urmă
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
Vânzătorul de umbre e un Peter Schlemihl pe dos căzut cu tronc unei domnițe valahe, bun prilej de istorisiri cu iz iute și lungi descrieri de epocă pandurescă: „pe când umbra domniilor fanariote se retrăgea pentru totdeauna în golfurile aurii ale semilunii”, „Umbră își făcea loc privind fără grabă în părți, lăsându-se purtat de mersul molcom al calului. [...] Mai apoi, păși pe podul Mogoșoaiei. [...] Ulițele asudau parcă de atâta mulțime. Bucureștii erau un bazar și-un loc al dragostei, crescut peste
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
pe stradă trecută Sufletul meu sincer te cheamă mereu. Îți repet. Tu ești o fată gravă. Celeia care ești mă plec și te sărut cu drag, draga mea mică de undeva dintre păduri. Astă seară dacă te vei uita la semilună cu siguranță ai să mă vezi. Adresa mea este: Șandor Ion, sat Topa Mică Nr. 30, raion Huedin, reg. Cluj, Al tău prieten Ion Al. Îmi scrii, nu-i așa? Poate vei spune „probabil”. Au consemnat cu sinceritate și fidelitate
Întregiri la biografia lui Ioan Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/4429_a_5754]
-
și simbolurilor codificate, cu parfumuri care îți dezvăluie o posibilă sursă de inspirație pentru romanul lui Patrick Süskind (și poate, în literatura română, pentru stilul lui Agopian), în această întindere peste care simbolul selenar al ghepardului reprezintă o cheie a semilunii, versurile din Canzonier, traduse de poetul Adrian Popescu, completează tapiseria cu desene imuabile și clișeizate: „Compactă și netedă sub soarele de august/ apa cisternei pare asemenea blocului/ de marmoră verde care stă, frust,/ ultimă barieră în calea siroccului./ Dar nu
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
aripile, îngerul meu înalt. Chimonou Respirul evantaiului și flori, în cer de chihlimbar - luna-i îngustă... Căscând a somn, tu mă întrebi cum s-ar traduce happiness* în rusă. În nourași - tandrețea crizantemei și pentru-amici cu visul mă luai că semiluna-i în topirea ei felie de lămâie în pahar cu ceai. *Happiness (engl.) - fericire. Dostoievski Trăind în lume, ca în iad, monstruos, spasmodic-luminos, în agonia-i de proroc nomad el veacul ce ni-i dat l-a conturat. Geamătu-n noapte
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
de vomă și un disconfort general imens, plus pansamentul acela îmbibat , noroc că nu m-am întâlnit cu nimeni să fiu nevoită să răspund, eventual, vreunui salut ! când realizai că urcam scările de lemn ale unui pod arcuit, suspendat în semilună peste un canal al unui lac din Ștrand, în partea opusă a cartierului meu... Trec pe partea cealaltă, n-am ce face, văd apa verde închis , plină de entități malefice, mă gândeam ; mai încolo , în zona grădinii zoo , plutesc grațioase
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
2177 din 16 decembrie 2016. Era odată o lună, Care începu a pescui Când o rază, Când un nor, Când o pană de cocor. Apoi s-a așezat cuminte Pe marginea orizontului, Și-a pus mâna la ochi Și așa, Semilună cum era, A-nceput să numere Un veac, două, trei, O eră, două ere Și, din două emisfere, Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele, S-au unit deasupra ei, I le-a dat, Le-au scuturat, Câteva
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
septembrie 2016, Constanța Sursa foto: Citește mai mult Era odată o lună,Care începu a pescuiCând o rază,Când un nor,Când o pană de cocor.Apoi s-a așezat cumintePe marginea orizontului, Și-a pus mâna la ochiși așa,Semilună cum era,A-nceput să numereUn veac, două, trei,O eră, două ereși, din două emisfere,Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele,S-au unit deasupra ei,I le-a dat,Le-au scuturat,Câteva au scăpăratLângă
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
atâta și vezi atâtea! Pe când eu... tot în stepă. Mă uit în dreapta: stepă. Mă uit în stânga: stepă. Mă uit în sus... ce să mai vorbim?! „Mde!” își spuse în gând Iovănuț, zărindu-i totuși Huruzumei vârful botinei în formă de semilună cum se mișca jucăuș prin iarba îmbelșugată care creștea illo tempore pe-acolo, pe lângă Nistru. Mă plictisesc îngrozitor! - șopti tătăroaica, uitându-se în toate părțile. Degeaba știu scrisul și cititul. N-am cu cine schimba o impresie, o locuțiune, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Stambulului. Ne strângem uneltele, ne spălăm pe mâini și cu îngăduința ta, mărite Cetitoriule, în fața luminilor gălbui pe care le aruncă spre noi cupolele moscheilor și turnurile minaretelor, sfârșim aici acest episod mai slab. Stambul, deschide-te! Episodul 32 RĂSĂRITUL SEMILUNII. LA STAMBUL La începutul secolului al XVII-lea, pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale păgânilor, pe țărmurile Bosforului înțesate de barcagii, de bragagii, de iaurgii, de lactagii, de halvagii, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
roșu la față ovreiul. Ce geremea, bre! - zice turcul și rap! jap! îi mai trage o pereche de palme. Deodată, toată larma, toată vânzoleala, tot umbletul se potolesc ca prin farmec. Dinspre plaiul Eschișer, în violetul înserării, iese stăpâna mării, semiluna. Păgân, creștin, ateu se aruncă în pulbere. Nu mișcă nimeni. Dinspre palat se aude un ropot și un pâlc de ieniceri vine în goană spre mulțime să vadă de ridică cineva fruntea. Unde zăresc unul cu șezut mai răsărit, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-l îmblătesc cu săbiile, zicând: — Na, na! Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu se dioache sultanul! Carnaxî! Și se duc mai departe. Episodul 33 LA VIZIRIU în vremea asta, nu mult după ce, spre disperarea păgânilor, semiluna intrase într-un nor creștin, trei umbre de oameni pe trei umbre de cai mai mult se târau decât mergeau spre palatul viziriului. Când ajunseră înaintea marilor porți de cherestea, una din umbre sări jos, luă o piatră din caldarâm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sută șaișpe, o sută șaptesprezece, o sută optșpe... - continuă cadâna. — E mare, dom’le! - se extaziase viziriul, urmărindu-și stăpânul. Episodul 38 îN SALA DE FORTZĂ în fine, la flotarea cu nr. 203, sultanul Beșiktaș Mehmet Hamzà își făcu semnul semilunii și se ridică de pe covorul cu bătălia de la Nicopole. Se vedea cât-colo că-i obosit, dar mulțumit. — Ce urmează? - privi el spre cadâna de serviciu. — Masaj sau vernisaj - răspunse dânsa. — Masaj! - hotărî sultanul și-o luminiță ciudată îi sclipi pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dreptul scoși din găvane de autoritățile timpului. Cu satisfacția datoriei împlinite și strângând forțe proaspete pentru cele ce vor urma, ne îngăduim și noi, povestitorii, să adăstăm o clipă, în acest episod jubiliar, la o măsuță din crâșma țarigrădiană „La semiluna plină” a lui Kir Haciaturian, armean pripășit și prosper, atent, gata să se înduioșeze de vreo istorie cu amor, fără mâna stângă pierdută în tinerețe la cărți. Dacă ai vreo istorioară cu amor, ești omul lui: poți să mănânci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nu se arătă la față, dar puteam să-i văd picioarele goale până la genunchi pe sub perdele. Erau cam slabe și aveau fire rare de păr roșcat. Pe degetul cel mare de la dreptul avea un inel cu piatră în formă de semilună sau iatagan, nu vedeam prea bine. Când m-am gândit câte popoare au căzut sub aceste tălpi aparent simple, m-am lăsat în genunchi. „Ridică-te, fata mea, mi-a spus el, cu un glas de o nesfârșită blândețe. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de borș grecesc acrișor, fiert împreună cu oase de vițel, apoi urmau fripturi simple de potârnichi sau berbece, iar spre sfârșit, înaintea vinului, sosuri turcești cu carne de vită tocată mărunt și vârâtă-n niște cornulețe de pâine în formă de semilună. Muzica era cu desăvârșire orientală; se cânta la darabane, la zongore și la zaibăre, un fel de chitări cu sunet ascuțit și rece, dispărute astăzi. Serveau slujitori și nicidecum slujitoare; ele așteptau într-o odaie alăturară să fie chemate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
morții reci fiori! Câte lighioane groaznice la vedere și atingere adăpostești în întunericu-ți matern! Pe dâra albă de spumă din urma corăbiei, cei patru eroi ai noștri priveau jucându-se delfini albăstrii ce-și dovedeau inteligența înotând în formație de semilună, rechini bătrâni ce emigraseră din Mediterană în urma bătăliei de la Lepanto, pisici de mare îndreptându-se spre Sevastopol, nisetri uriași, plini de icre, care se țineau după corabia grecească de teamă să nu nimerească gura Niprului, iar mai în spate, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spre pildă, să te asemăn cu Vrâncioaia? — Dar’ cine e asta? - întrebă Cosette. — O femeie foarte frumoasă - răspunse spătarul - da’ până la urmă a intrat și ea în istorie. Cosette tăcu. Pe lângă corabie, delfinii, obosiți să mai înoate în formă de semilună, începură să înoate în secere. Episodul 95 VINE-O VREME... — Vine-o vreme - continuă spătarul Vulture - când, draga mea, oasele nu te mai ascultă, carnea începe să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]