262 matches
-
cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii făceau o alegere mai severă a semincerilor (plante viguroase și sănătoase cu știuleți bine dezvoltați și sănătoși, cu boabele bine maturateă se asigura o sămânță corespunzătoare pentru culturile anului viitor și în consecință lanuri de porumb mai reușite. O caracteristică generală comună a plantelor din majoritatea lanurilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
copacul care convine e tăiat fără milă; arbori tineri și bătrâni cad sub securea țăranului, fie pentru încălzit, fie pentru lucrat o șaretă, o sanie, un plug. Nu se fac provizii de lemn de construcție; nu există puieți, crânguri sau seminceri. E adevărat că statul folosește pădurile mănăstirești pentru a construi edificiile publice; nu are de făcut decât cheltuielile de tăiere. Cât privește pădurile Carpaților, acestea conțin resurse inepuizabile, suficiente ca să se lucreze flote întregi și să se alimenteze mari arsenale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
11126 219 1,97 25 126 20 48 10907 98,03 VII Pepeni 1027 52 5,06 49 1 2 975 94,94 VIII Plante nutreț 30997 4410 14,23 165 529 40 2448 1228 26587 85,77 IX Semințe / seminceri 133 110 82,71 10 40 0 45 15 23 17,29 plante tehnice 25 25 100,00 25 0,00 culturi horticole 17 12 70,59 12 5 29,41 plante nutreț 91 73 80,22 10 3 45
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a informat că, după ce în recenta ședință a Consiliului pentru Dezvoltare Regională a fost prezentat stadiul proiectului și s-a aprobat statutul „Tehimpuls”, la începutul lunii mai, acest centru regional va deveni operațional. LILIANA SCRIPCĂ Donație din Franța l Material semincer pentru Foeni și Uivar Recent, au sosit, ca donație din Franța, semințe de porumb și de floarea-soarelui pentru însămânțarea a 150 de hectare de teren, destinate localităților afectate de inundații. Donația provine din regiunea franceză Alpes Maritimes, cu care județul
Agenda2006-13-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284898_a_286227]
-
în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la floarea soarelui, virozele la cartof etc.), pentru a fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide; crește concentrația în azot (la virusurile ce produc mozaicări) sau aceasta scade (la virusurile ce dau îngălbeniri). Cercetătorii urmăresc producerea de material semincer sau de plantat, liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cucumber mosaic virus) și viroidul tuberculilor de cartof (Potato spindle tuber viroid). Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof ale sistemului închis de producere a materialului semincer.În munca de ameliorare se va porni de la clone libere de virus, testate, sau de la culturi meristematice. Întrucât principalii vectori sunt afidele, se va produce material de sămânță în zonele cu frecvență redusă a vectorului iar pe parcursul anului se vor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
resturilor vegetale ale plantelor bolnave; distrugerea plantelor din flora spontană ce fac parte din cercul de plante gazdă al patogenilor plantelor cultivate; curățirea pomilor de ramuri parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea în spațiile protejate a umidității atmosferice, dublată de creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenți patogeni foliari
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material semincer sănătos este una din măsurile cele mai importante căci mulți paraziți sunt aduși în cultură odată cu însămânțatul sau plantatul. În vederea evitării producerii de semințe infectate cu ciuperci sau bacterii (Ascochyta, Colletotrichum, Pseudomonas, Xanthomonas) culturile semincere de fasole se vor amplasa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la floarea soarelui, virozele la cartof etc.), pentru a fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
î.e.n.), care a semnalat pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale privind culoarea, calitatea, precum și alte caractere sau însușiri. Studii mai numeroase și mai dezvoltate aparțin anticilor romani Cato, Varro, Vergiliu, Collumella, Plinius cel bătrân, Athenaios și Palladius. În operele acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri tolerante. 3.2.2. Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus Viroza cunoscută sub numele de mozaicul sfeclei a fost descrisă în 1915 și în prezent este răspândită în toate zonele cultivatoare de sfeclă, producând pagube mai mari în cultura de seminceri, unde până în toamnă 80 % din plante pot fi bolnave (V. Ciochia și col., 1980), iar în cultura obișnuită pentru rădăcini reduce esențial producția și procentul de zahăr al acesteia cu 7-18 % (I. Pop și col., 1968). Simptome. Frunzele tinere mozaicate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al insectelor pe parcursul perioadelor secetoase ale anului. Prevenire și combatere. Întrucât virusul în primăvară este transmis de afide de la plantele însilozate, se recomandă distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer sănătos și arderea resturilor înainte ca insectele să înceapă zborul. Parcelele cu sfeclă pentru sămânță se vor amplasa la distanță de cel puțin 500 m față de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice încă din toamnă. Un rol deosebit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere. Izolarea spațială a culturilor pentru sămânță față de cultura de spanac este obligatorie, iar întreținerea culturilor de sfeclă seminceră, sfeclă roșie sau de zahăr este un factor important
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Peronospora farinosa f. sp. betae În primăvarile reci și umede, în zonele de mare cultură a sfeclei, poate apărea această boală care produce pagube însemnate, de până la 15 %, la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în evidență doar la vigna, pepeni și plante spontane, însă el rezistă în plantele perene, în special în cele de Stellaria media (rocoină). Prevenire și combatere. Culturile de câmp trebuie amplasate corect, respectând o izolare spațială față de speciile ornamentale perene, seminceri de legume (spanac), sau leguminoase perene. În cultură se va distruge rocoina. Se va folosi numai sămânță ce provine din culturi sănătoase sau sămânță tratată termic. În culturile din seră ca și în cele de câmp, se vor face stropiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele perene. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire se referă doar la izolarea culturilor semincere de culturile de consum și distrugerea resturilor vegetale. În ceea ce privește combaterea, se recomandă distrugerea insectelor prin stropiri repetate ce se aplica la culturile semincere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în sol și nu se transmite prin semințe, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au și această bacterie Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală se impun după eliberarea terenului de culturi atacate. În timpul depozitării, se vor alege semincerii sănătoși, iar în depozite se va asigura o aerare corespunzătoare pentru a se evita ridicarea temperaturii. Temperatura optimă de păstrare a verzei este de +1șC. În culturile semincere, trebuie să se respecte epoca de plantare, eliminarea resturilor de frunze vechi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii bolnavi, pot fi infectate și transmit ciuperca. În timpul vegetație, pe vreme umedă, cu ploi frecvente sau ceață, ciuperca se răspândește foarte ușor prin sporii apăruți pe miceliu. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală contribuie la limitarea pagubelor. Dezinfectarea solului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță, transmiterea prin sămânță nefiind confirmată.Virusul atacă și narcisele. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de arpagic, bulbi sau seminceri, trebuie să se respecte o izolare spațială între ele de minim 500-1000 m, precum și față de culturile din anul precedent de unde ar putea apărea plantesamulastră. Izolarea spațială este necesară și față de grădinile cu narcise. . Culturile semincere se vor înființa numai cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]