287 matches
-
ficțio] se referă la "capacitatea mentală de a experimenta, construi și manipula imaginarul mental experiență cvasiperceptuală pentru a deschide calea către fantezie, utopie, catre o gândire originală și creativă [...]"18. Imaginarul presupune un joc al modalităților epistemice, deoarece "umple vidul semiologic al lui ce este cu referențialul ontologic al lui ceea ce ar trebui sau ar putea să fie" (Frigioiu 2004: 14). Această trecere de la realitate la reprezentări posibile înseamnă o continuă și permanentă pendulare pe o axă spațio-temporală între trecut (memorie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Doina Cmeciu & Ștefan Avădanei (editori), Cultural Perspectives. Journal for Literary and British Cultural Studies în România, 10, pp. 269-282 Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în Rebus în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza" Cmeciu, Camelia (2006), "Iconic Faces of Corruption", în Proceedings of the 1st ROASS Conference Semiotics beyond Limits
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Encyclopedia of Contemporary Literary Theory: Approaches, Scholars, Terms, University of Toronto Press, p. 574. 51 O parte din acest subcapitol a apărut în Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza". 51 "The test of literature is, I suppose, whether we ourselves live more intensely for the reading
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dar leziunile (în P.G.P.) sînt leziuni difuze". Un simptom caracteristic pentru P.G.P., susține, mai departe, Al. Brăescu, "sunt tulburările de vorbire". În aceste condiții, Brăescu nu se sfiește să comunice numai două cazuri de P.G.P., demonstrând criteriile clinice indispensabile diferențierii semiologice. În aceste cazuri, Al. Brăescu era partizanul tratamentului cu ioduri și mercur, după o bună diferențiere clinică prealabilă. Mai multe lucrări cu privire la mișcarea bolnavilor psihici în așezămintele epitropiei (1897,1898, 1899, 1900) și, în special, monografia sa cu privire la asistența bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că depresia la această vârstă nu are nimic special și să recomandăm medicului să citească o versiune recentă a DSM: este punctul de vedere „oficial” admis în prezent; putem continua să credem că starea depresivă în adolescență prezintă unele particularități semiologice ce merită a fi cunoscute: este punctul de vedere care era susținut în ediția anterioară a acestei lucrări (1995); putem să favorizăm un mod de abordare cu precădere psihopatologic în relație cu dezvoltarea și particularitățile procesului psihic ale adolescenței așa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
măsură unitatea de bază (am putea spune chiar: „unitatea de măsură”) cu ajutorul căreia putem defini diferite tipuri de „tulburări depresive” în funcție de natura acestor episoade, de intensitatea, succesiunea, asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici ca o „afecțiune” cu limite semiologice care se consideră a fi precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular acut etc.). Dacă această construcție apare ca fiind operantă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nefericire: ar fi mai bine să „așteptăm motivația” adolescentului, să așteptăm „angajarea” sa personală în terapie. Această atitudine are ca rezultat nerecunoașterea depresiei, accentuarea sentimentului de singurătate și/sau de respingere la adolescent și, în final, amplificarea depresiei. Aceste particularități semiologice demonstrează importanța relației clinice. Făcând dovada unui „interes terapeutic” și formulând unele întrebări adecvate în contextul unei relații terapeutice pozitive, terapeutul va putea permite ulterior adolescentului să recunoască și să descrie simptomele suferinței sale depresive pe care foarte adesea caută
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
terapeutic” și formulând unele întrebări adecvate în contextul unei relații terapeutice pozitive, terapeutul va putea permite ulterior adolescentului să recunoască și să descrie simptomele suferinței sale depresive pe care foarte adesea caută să le nege sau să le ascundă. FORME SEMIOLOGICE PARTICULARE LA ADOLESCENT? Unii autori au descris tablouri semiologice care, deși se integrează în tablourile depresive majore sau în stările distimice, par mai specifice adolescenței. Este cazul „depresiei de inferioritate” și al „depresiei de abandon”. DEPRESIA DE INFERIORITATE Destul de caracteristică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relații terapeutice pozitive, terapeutul va putea permite ulterior adolescentului să recunoască și să descrie simptomele suferinței sale depresive pe care foarte adesea caută să le nege sau să le ascundă. FORME SEMIOLOGICE PARTICULARE LA ADOLESCENT? Unii autori au descris tablouri semiologice care, deși se integrează în tablourile depresive majore sau în stările distimice, par mai specifice adolescenței. Este cazul „depresiei de inferioritate” și al „depresiei de abandon”. DEPRESIA DE INFERIORITATE Destul de caracteristică adolescenței, această formă de depresie se manifestă printr-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dezimplicare mai mult sau mai puțin important. Se pot dezvolta de asemenea unele sentimente de devalorizare într-un sector mai specific, adolescentul având impresia că nu este inteligent sau că este în mod special defavorizat în plan estetic. În plan semiologic acest tip de depresie poate fi asociat unei timidități, unor gânduri dismorfofobice. Se pot dezvolta astfel unele comportamente reacționale sau defensive: toate aceste comportamente ale adolescentului pot avea drept scop căutarea unor dovezi privind valoarea sa personală. Suntem, bineînțeles, confruntați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fie pentru că abordarea psihoterapeutică releva existența unei stări depresive subiacente acestui simptom (cf. cazul clinic Thomas). Abordarea psihoterapeutică continuă să aducă argumente în acest sens, evidențiind frecvența afectelor și emoțiilor de natură depresivă susceptibile să apară în timpul psihoterapiei. Astfel, tablourile semiologice atât de diferite ca anorexia mentală, crizele de bulimie, eșecul școlar, fobiile școlare, comportamentele toximaniace, unele comportamente delincvențiale pot apărea, în realitate, ca tot atâtea manifestări ale luptei contra stărilor depresive. Elaborarea simptomatologiei depresive este unul dintre elementele esențiale ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de înaintare pe care îl mobilizează energic în timpul meciurilor. Nici el însuși nu înțelege cum de este capabil de această energie, servind drept model pentru colegii din echipă, în timp ce se simte din ce în ce mai incapabil și mai stresat în legătură cu școala. În plan semiologic, în afară de aceste accese de anxietate nu mai există manifestări clare de depresie, cel puțin în timpul acestei prime ședințe. Mai semnalăm că de o lună își administrează, la prescripția medicului său generalist, un anxiolitic (benzodiazepam), un antidepresiv triciclic (amitriptylin: 75 mg
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
identificarea tulburării distimice pune problema relațiilor dintre „situația depresogenă”, a cărei importanță în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului o cunoaștem, și expresia unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
are tendința de a face policlinica responsabilă de problemele fiului său. De la acea dată nu mai avem informații despre Pascal. Urmărirea acestui caz este foarte importantă din mai multe motive. În primul rând se observă aici evoluția evidentă a manifestării semiologice pe parcursul timpului și în funcție de vârsta copilului. Astfel apar succesiv: - o stare de suferință și de confuzie, între 3 și 5 ani, analoagă celei descrise de Bowlby în legătură cu separările precoce (sora mai mare înlocuia mama). În acea perioadă predomină reacția de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în adolescență, reactualizează la Denise vechile suferințe legate de separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent. Dar această comparație va creea o confuzie durabilă în ceea ce privește abordările clinicienilor, făcând foarte dificilă distincția dintre ceea ce ar însemna depresia inevitabilă legată de adolescență și depresia-episod patologic. Dacă există depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice se estompează. Am putea să ne mulțumim cu această constatare dacă acest lucru ar duce la o mai bună înțelegere a evenimentelor psihice legate de problematica depresiei sau a adolescentului. Dar putem, de asemenea, să regretăm acest mod de abordare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab., 1993; Marcelli, 1995; Brand și colab., 1996), sau atunci când trecutul acestor subiecți îi predispune la aceasta (vezi capitolul 5). ADOLESCENȚĂ ȘI FIXAȚIE DEPRESIVĂ Există un consens pentru a recunoaște faptul că depresia există la copil dar expresia sa semiologică, frecvența, legătura strânsă cu calitatea relației parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vaculară (Corcos, 1998). Față de acest „obiect insuficient” adolescentul are convingerea următoare: „niciodată nimic nu mă va putea satisface sau nu mă va împlini (deoarece totul alunecă sau dispare pe măsură ce apare: sunt incapabil să stăpânesc sau să rețin ceva...)”. În plan semiologic, forma tipică de manifestare a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și Luby (1997) le-a identificat, propunând o sinteză a lucrărilor apărute în ultimii zece ani. Toate aceste studii se bazează pe clasificarea DSM (III-R și IV) a tulburărilor bipolare, clasificare care privește în principal adultul. Chiar dacă propun uneori elemente semiologice specifice copilăriei sau adolescenței, aceste lucrări reiau în maniera lor principalele regrupări nosografice ce presupunem a fi deja cunoscute cititorului nostru. Cu privire doar la acest singur aspect al nosografiei referitoare la adolescent, exceptând opoziția dintre tulburare bipolară I și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de bază ale DSM sunt bineînțeles conservate, cu un punct de vedere care se vrea doar descriptiv și ateoretic, o distanțare de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care le antrenează. Acest risc este cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1980). Cahn (1991) relatează într-un studiu recent despre unele cazuri clinice de „catastrofă psihotică” la adolescență, abordând problema în manieră caricaturală. Într-adevăr, printre aceste cazuri clinice existau numeroase dintre ele care puteau fi analizate din punct de vedere semiologic ca fiind stări depresive grave cu manifestări psihotice (vezi cazul Michel, p. 61, Paul p. 69, Irène p. 119, Mariette p. 178 în Cahn, 1991). În numeroase cazuri raportate de acest autor se observă trecerea de la o stare de exaltare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de lungă durată în familie. Aplicarea imediată a unui tratament cu antidepresoare (fluoxetină), timoregulatoare (valpromină) și cu o doză ușoară de neuroleptice (chlorpromazină) va permite „controlul” tulburărilor și aplicarea unui tratament instituțional prin internarea într-un spital de zi. PARTICULARITĂȚI SEMIOLOGICE Tulburarea bipolară se definește prin asocierea unuia sau a mai multor episoade depresive majore cu cel puțin un episod maniacal (tip I) sau hipomaniacal (tip II). Pentru a pune un astfel de diagnostic este deci necesar să avem un minim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lucru înseamnă că diagnosticul de tulburare bipolară va fi cel mai adesea retrospectiv, deoarece primele episoade apar în jurul perioadei prepubertare. Problema constă atunci în a ști dacă episoadele, care ulterior se vor înscrie într-o tulburare bipolară, prezintă unele particularități semiologice care să permită identificarea lor precoce încă din adolescență, cunoscând faptul că tulburările debutează cel mai adesea printr-un episod depresiv și nu printr-un episod cu aspect maniacal. Această problemă nu este doar una academică, ea poate genera atitudini
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este vorba despre simptoame identice la orice vârstă, dar o fac într-o manieră foarte limitată ca și cum diagnosticul de episod maniacal (și a fortiori hipomaniacal) la această vârstă nu s-ar putea baza pe acestea. Implicațiile unei astfel de opinii semiologice sunt importante și trebuie să fie bine cunoscute de către autorii francezi care lucrează în acest domeniu, fie și numai pentru a putea compara populațiile clinice respective. Unii autori au comparat mania cu debut precoce (copil și adolescent) cu mania adultului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]