443 matches
-
alături de retorică, științele naturii, știința numerelor și știința definițiilor) în hermeneutica scripturală, o hermeneutică ce respinge astrologia, divinația și alte forme de gândire magică. De asemenea, în De magistro el ne atrage atenția asupra „vanității cercetării pur formale a comportamentului semiotic al omului”, convins fiind că totul s-ar reduce la un joc pueril atunci când scopul suprem al acestei cercetări n-ar fi „găsirea căilor optime spre achiziții filosofice și teologice superioare”. Iată motivul pentru care, ne spune E. Munteanu, prin
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
al lui Ludwig Wittgenstein este că Augustin „descrie un sistem de comunicare; numai că nu tot ceea ce numim limbaj este reprezentat de acest sistem”. ------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 27-28 aprilie 2017 Referință Bibliografică: George PETROVAI - DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
așa cum a scris-o Ivan Evseev, în cărțile sale, cu aplicații pe folclorul rusesc și românesc”. (Unchiul Vanea), disciplină care cercetează „relațiile dintre cod și mesaj, dintre semn și discurs”. „Tu ești semioticiană. Ce înseamnă asta?” „Din punct de vedere semiotic, e rău de tot. Pentru că semioticienii cred în vise”. „Așa, „încurajează-mă”!” „Creștinii nu cred în vise!” „Dar eu cred în tine. Și în tine! Cum să le împac?” „Semiotica arată că nu voi mai fi lângă tine... Nu mi-
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
educaționale pentru promovarea talentelor ● Integrarea studenților internaționali din tarile francofone în mediul universitar din România ... 4.13. Institutul de Cercetări Interdisciplinare ● Traducerea Bibliei în limbi romanice: studii comparative ● Numele propriu în traducere: domeniul franco-român ● Cultură și comunicare: reprezentări și identitate ● Abordări semiotice ale comunicării ● Cataliza și fotocataliza în epurarea apelor ● Nanomateriale avansate și aplicarea lor în mediu ● Migrația internațională. Cauze, efecte, provocări ● Rolul instituțiilor formale și informale în dezvoltarea economică ● Teorii și modele de creștere economică ● Fabricare și caracterizare de ghiduri de
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
7. UNIVERSITATEA "ȘTEFAN CEL MARE" DIN SUCEAVA Adresă: Str. Universității, nr. 13, Suceava, jud. Suceava, România Site web: www.usv.ro/ Responsabil universitar: Doamna Laura TĂNASE, Secretaire Email : laura.tanase@usm.ro 7.1. Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării ● Discurs și imagine - o perspectivă semiotică asupra limbajului ● Discursul politic în spațiul francofon (Maghreb și România)- interferențele culturale și identități lingvistice ● Condiția femeilor în Magreb și relația acesteia cu interdicțiile din islam (Assia Djebar, Malika Mokkedem, Tahar Ben Jelloun); ● Locuirea în Gulagul est-european: o experiență fondatoare
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
Geografie ● Relația centru - periferie în secolul XX. Dimensiunile politică și culturală ● Istoria relațiilor internaționale în Europa secolelor XX-XXI ● Basarabia și Bucovina în contextul istoriei universale (secolele XIX-XX) ... 8.3. Facultatea de Litere si Științe ale Comunicării ● Discurs și imagine - o perspectivă semiotică asupra limbajului ● Discursul politic în spațiul francofon (Maghreb și România)- interferențele culturale și identități lingvistice ● Originea ritmului în sincronizare reciproca ... ... 9. UNIVERSITATEA "VASILE ALECSANDRI" DIN BACĂU Adresă: Calea Mărășești, nr. 158, Bacău, 600115, România Site web: www.ub.ro Responsabili universitari: Doamna
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
limite periculoase și scopuri bine stabilite al definirii realității postmoderne prezintă o suprasarcină sufocantă, să o numim, la corpusul căreia se lucrează în galop și fără discernământ și care își extinde, de asemenea, domeniul propriu explicativ atât în sfera aspectului semiotic, cât și în aceea a perimetrului imagologic, de regulă, ambele contrafăcute cu sârg. Nu avem de-a face absolut deloc aici cu un tip de redută organică greu deslușibilă gândirii umane în general, așa cum se dorește ea a fi înfățișată
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Estrada era completamente exclus. Să fie oare, ne întrebăm, discursul lui Eco unul ce anticipează puternic o criză semiologică actuală, care vine să sublinieze necesitatea repoziționării acesteia în contextul apariției rețelelor sociale constituite, în mod evident, în purtătoare de material semiotic abundent, dar și într-un segment absolut necesar de cercetat al domeniului extins al comunicării de masă?!... Personal, așa aș decripta cele susținute recent de către scriitorul italian, fapt care nu presupune cu niciun chip reinterpretarea conglomeratului său operistic anterior creat
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
tangibilă, pe lângă toate celelalte axe secundare legate de sfera publicitară, de cea a elementelor audio-video, iconice ori de alte naturi integrate într-o astfel de modalitate comunicațională de tip recent. Conținutul expresiei scrise, de pildă, ca marcă identitară a câmpului semiotic specific subiecților umani, devine, iată, un puternic generator de informație culturală, de la care se poate pleca oricând în alcătuirea unei diagnoze precise, însă nu la nivel general comunitar, ci doar la nivel de individualitate concretă. A amesteca entitățile psihice între
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
în juru-ne. Cu alte cuvinte, deslușirea denotativă sau conotativă a corpului lingvistic propus de un subiect în parte nu numai că reprezintă o mare provocare pentru un specialist, dar îl și îndreaptă pe acesta către o latură distinctivă a modelului semiotic ales, model de o complexitate vădită, unde pot fi descoperite o multitudine de semne încărcate de emanații spirituale noi. Spațialitatea virtuală devine, în acest caz, o spațialitate obiectivă, puternic semnificantă, formată dintr-un sistem de coordonate fixe, e-adevărat, uneori
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
relativ nouă în mentalul colectiv și în lirismul nostru. Un șoc. Mirela-Ioana BORCHIN: Tocmai tema aceasta vă definește ca Poet, vă individualizează. Eugen DORCESCU: Da. Dar eu, ca poet, abia acum îmi adun publicul. Mirela-Ioana BORCHIN: Din punct de vedere semiotic, vă aflați într-o paradigmă postromantică. Toate simbolurile sunt negate, sfărâmate în mii de bucăți și reconfigurate. Poezia nu se oprește la inversarea polilor, ci revalorizează unitatea acestora: „Ce ploaie luminoasă mi-e sângele!” Nu mai e vorba de opoziția
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
în iubire de țară, hop, hop, hop, fusese a sfinților și teozofilor, hop, hop și din hop în hop îmi dădusem seama că trebuie făcut neapărat ceva. Am luat buretele și am început să șterg. Intrasem, cum s-ar spune semiotic, în deconstrucție. Bine, bine, dărâmi, dar ce? Oprești ceva, dar ce? Se dărâmă tot, nu se oprește nimic? Zero și apoi de la zero! Reconstrucție, dar în ce fel? Am ieșit din deconstrucție? Ies acum, minten, mai am câteva lucruri de
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
propus de semioticianul francez A.J. Greimas. Aceste coordonate servesc atât analizei discursive a spațiului fizic perceput vizual, cât și descripției sensurilor din imaginea figurativă. Întregul univers de planuri, suprafețe, forme, figuri, obiecte și personaje poate fi explicat prin graful semiotic al Spațialității, ca prim nivel de percepție și descriere a oricărei construcții imaginative care evocă realitatea. Se poate constata, astfel, că trecerea de la spațiul bidimensional al formelor plane și topologice la sugerarea spațiului tridimensional se face prin admiterea a două
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
solitară); 2) sintagmă vizuală (justapunerea a două sau mai multor paradigme obiectuale pe principiul de proximitate a figurilor, rezultând o corelație de elemente). Din rațiuni de „simetrie metodologică” abordăm în capitolul 2 problema vastă și inepuizabilă, din punct de vedere semiotic, a semnului plastic, semnului iconic, limbajului vizual și a gramaticii vizuale. Analiza semiotico-structurală a spațiului în artele vizuale ne ajută să înțelegem mai bine, pornind de la teoria semnelor și ajungând la simbolul și metafora în arta plastică, spațiul și construcția
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
devine un vehicul prin care mesajul se transmite din exterior spre interior și invers, astfel încât se creează un flux continuu de energie vizuală. Am intenționat să scoatem în evidență, ca aport inovativ, următoarele aspecte: • Am utilizat ca reper metodologic graful semiotic al Spațialității (avansat de A. J. Greimas în semiotica limbajului) și graful empiric al Temporalității pentru reprezentarea logico-intuitivă a organizării timpului și spațiului senzorio-perceptual. • Coprezența organică și unitară a spațiului și timpului în imaginea artistică este de ordin icono-plastic, ca
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
buchet de flori, pescuitul pe marginea unei ape, privirea unui tablou, etc. Poezia își dezvăluie existența și menirea în viața socială a omului, este inventarierea idealităților, iar poetul nu face decât, prin inspirație,transpirație și talent să o aducă în semiotic, în paradisul cuvintelor. Poezia nu este numai muzică și nici numai o suită de imagini. Nu este însă nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoționale. - Cât din viața dumneavoastră este scris? Al. Florin Țene
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
reproduce unul singur, sublim: “Mă-nclin cu evlavie ‘peretelui din mijloc’ al casei - din nevoințele lui Ioan Scărarul”). Formula geometrică, lirico-plastică, a discursului este relația dintre orizontalitate și verticalitate - paralelismul, confruntarea și, în final, sinteza lor. Sunt antrenate, firește, aici, semiotic vorbind, adică la un orizont mai adânc decât cel al separării, curente, convenționale, a limbajelor (lingvistic, vizual, muzical), relee semice precum: teluric - celest, mineral - eteric, material - spiritual, uman - divin etc. etc. Toate, însă, implicate, întrupate, în carnalitatea enunțului, sub veghea
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
articulat pentru marca Benetton este o veritabilă „interfață de lectură a realității” [6], atunci ceea ce încearcă Baudrillard este o interfață de lectură a măștii unei realității concepute și aruncate pe piață în ideea de a marca agresiv un alt univers semiotic. Diferența dintre aceste două microcosm-uri create constă tocmai în locul pe care Ființa umană îl ocupă în centrul lor. Înlocuind verbul prin imagine, Toscani anulează ceea ce este „aproximativ și metaforic” [5] în descrierea fizionomiei acestei lumi. Baudrillard, în schimb, despică
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
cum l-a numit George Muntean. Interogația lui (acel "Cine ești?" din Memento mori) acționează ca o armă de luptă: ea violează spațiul extramundan extrăgând/relatând, în permanență, despre "semnele" ascunse după lințoliile pecetluite ale astrelor. Interogația este un "reper semiotic și principal instrument al reflexivității artistice". Ea nu e "sterilizatoare, descurajantă, ci bărbătească, prometeică, asociindu-și spre a fi astfel, un cortegiu de emoții intelectuale".29 În fond ne-o demonstrează chiar notația poetului: "În fiece om Universul s-opintește
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
PERSONAJ-ȘABLON. caracterizare compactă [block characterization]. O descriere (relativ) completă (din punct de vedere fizic și psihic) a unui PERSONAJ la una din primele sale apariții, prezentarea, printr-o singură intervenție, a TRĂSĂTURILOR unui personaj. ¶Souvage 1965. Vezi și CARACTERIZARE. careu semiotic [semiotic square]. Reprezentarea vizuală a articulării logice a oricărei categorii semantice sau, cu alte cuvinte, reprezentarea vizuală a MODELULUI CONSTITUTIV care descrie structura elementară a semnificării. În modelul greimasian, dată fiind o unitate de sens s1 (de ex., bogat), ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracterizare compactă [block characterization]. O descriere (relativ) completă (din punct de vedere fizic și psihic) a unui PERSONAJ la una din primele sale apariții, prezentarea, printr-o singură intervenție, a TRĂSĂTURILOR unui personaj. ¶Souvage 1965. Vezi și CARACTERIZARE. careu semiotic [semiotic square]. Reprezentarea vizuală a articulării logice a oricărei categorii semantice sau, cu alte cuvinte, reprezentarea vizuală a MODELULUI CONSTITUTIV care descrie structura elementară a semnificării. În modelul greimasian, dată fiind o unitate de sens s1 (de ex., bogat), ea are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de sens s1 (de ex., bogat), ea are semnificație în funcție de relațiile cu contradictoriul său 1 (non-bogat), contrariul său s2 (sărac) și contradictoriul lui s2 (2, non-sărac): ¶După Greimas, cursul (semantic) al unei narațiuni ar corespunde mișcării de-a lungul careului semiotic: narațiunea se desfășoară în funcție de operațiuni (transformări) care duc de la o unitate dată la contrariul (sau contradictoriul) său. De exemplu, succesiunea "Ion era plin de viață. Într-o bună zi s-a îmbolnăvit rău și a căzut într-o asemenea comă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de acțiuni direcționate spre un rezultat opus rezultatului avut în vedere de acțiunile INTRIGII (principale): se poate spune că acțiunile și scopurile ANTAGONISTULUI formează o contraintrigă. ¶Souvage 1965. conținut [content]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "ce"-ul care este semnificat, în contradicție cu "cum"-ul care este semnificant. Ca și planul EXPRESIEI, planul conținutului are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, conținutul este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică ceva prin opoziție cu "ce"-ul care este semnificat. Ca și planul CONȚINUTULUI, planul expresiei are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, se poate spune că expresia este echivalentă cu DISCURSUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Lanser 1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ, PERSONAJ CENTRAL, FOCALIZAT. formă [form]. După Hjelmsev și în opoziție cu SUBSTANȚA, sistemul relațional care determină unitățile celor două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se poate spune că forma conținutului este echivalentă componentelor ISTORIEI (existente și evenimente) și conexiunilor acestora; iar forma expresiei, constituenților (ASERȚIUNI NARATIVE) care prezintă povestirea și, mai exact, determină ORDINEA prezentării, VITEZA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]