141 matches
-
drenează lichidul din cavitatea peritoneală spre torace, putând reduce, uneori considerabil, UF netă. Mecanismele fizice fundamentale ale DP sunt difuziunea, convecția și ultrafiltrarea (UF). Difuziunea reprezintă tendința de dispersie a solviților într-un volum de solvent. Difuziunea printr-o membrană semipermeabilă se numește dializă. în DP, rolul de membrană de dializă este jucat de membrana peritoneală, care separă sângele din capilarele peritoneale de lichidul de dializă din cavitatea peritoneală. Difuziunea solviților depinde calitativ și cantitativ de trei factori: 1) Suprafața efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
extrarenală (EER) Diferitele procedee de EER au o eficacitate diferită. în plus, valorile de eliminare variază în funcție de dializoarele utilizate, permeabilitatea membranei și debitele sangvine și dializatul. în cursul dializei, moleculele din soluție părăsesc compartimentul sangvin prin difuziune, traversând o membrană semipermeabilă, după un gradient de concentrație. Peritoneul, din cauza unui flux sangvin și de dializat slab (și nu datorită unei permeabilități membranare reduse) nu permite să depășească un clearance de 8 ml/min în dializa peritoneală (DP). Diferența de eficacitate este frapantă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a necrozei la nivel hepatocelular. în consecință, îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului MARS ar permite o stabilizare a funcției hepatice. Ca principiu al dializei hepatice, sângele pacientului intră în contact cu o soluție de albumină umană 20 %, prin intermediul unei membrane semipermeabile, realizată de către capilare asemănătoare celor folosite în hemodializă. Rezultă un ultrafiltrat primar, care conține toxine hidrosolubile și albumină încărcată cu toxine hidrofobe. Acesta este trecut într-un circuit secundar închis (alcătuit dintr-un filtru de hemodializă, un cartuș de cărbune
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a resurselor și calității mediului, care n’ar mai fi permis, de tot recenta, apariție a omului. Să le iau pe rând. Paradoxul izolării În unire este rezolvat de interpunerea Între exterior și interior a unui sistem de membane, toate semipermeabile, acelea pe care le vedem cu ușurință atunci când cojim un ou (fiert, eventual roșu), ansamblu care permite doar accesul esențialului oxigen și eliminarea deșeului bioxid de carbon și nimic altceva. Asta e legătura, dar și izolarea. Izolarea e Întregită și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
porilor lemnului; doar apa vinului rămâne, căci ea e „polimeră“, molecule mai mari deci. Sunt un „bețiv“ modern: așa se poate afla - evident nu neapărat cu lemnul de iederă, dar cu obișnuita În laborator „frită G5“ ori cu o membrană semipermeabilă dacă vinul e din prima mână, doar din fructe, cu apa lor de la Natură - struguri, sper - ori din a doua mână, adică boască plus apa din fântână așteptată să mai „fiarbă“ o dată. Și-i răspund și la altă nadă - efectul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
D constanta de difuzie; dc reprezintă variația concentrației pe unitatea de lungime dl; (-) semnul minus indică variația concentrației până la echilibru. 4.6. Osmoza și presiunea osmotică Definiție. Osmoza reprezintă difuzia unui solvent într-o soluție a sa printr-o membrană semipermeabilă. În cazul a două soluții de concentrații diferite, separate printr-o membrană semipermeabilă, difuzia are loc de la soluția mai diluată spre cea mai concentrată. Punerea în evidență a osmozei se face folosind o celulă osmotică, ce constă dintr-o pâlnie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
semnul minus indică variația concentrației până la echilibru. 4.6. Osmoza și presiunea osmotică Definiție. Osmoza reprezintă difuzia unui solvent într-o soluție a sa printr-o membrană semipermeabilă. În cazul a două soluții de concentrații diferite, separate printr-o membrană semipermeabilă, difuzia are loc de la soluția mai diluată spre cea mai concentrată. Punerea în evidență a osmozei se face folosind o celulă osmotică, ce constă dintr-o pâlnie semisferică cu coadă lungă, pe circumferința căreia se leagă o membrană semipermeabilă, naturală
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
membrană semipermeabilă, difuzia are loc de la soluția mai diluată spre cea mai concentrată. Punerea în evidență a osmozei se face folosind o celulă osmotică, ce constă dintr-o pâlnie semisferică cu coadă lungă, pe circumferința căreia se leagă o membrană semipermeabilă, naturală sau artificială. 65 Exemplu: în pâlnie se introduce o soluție concentrată de zaharoză în apă, apoi se scufundă pâlnia într-un pahar cu apă. La începutul experimentului, cele două lichide sunt la același nivel. După câteva ore, lichidul urcă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
câteva ore, lichidul urcă în tubul pâlniei până când presiunea hidrostatică produsă este suficient de mare pentru a opri pătrunderea apei prin membrană. Datorită osmozei, în soluție ia naștere o presiune care se opune tendinței solventului de a trece prin membrana semipermeabilă în soluție. Această presiune se numește presiune osmotică (π) și se definește ca presiunea care trebuie aplicată unei soluții ca să oprească pătrunderea solventului în soluția sa prin membrana ce separă cele două lichide. Presiunea osmotică este presiunea suplimentară necesară realizării
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
π = ps - p0 π - presiunea coloanei hidrostatice la echilibru π = ρ·g·h Osmoza ilustrează tendința naturală, generală a tuturor sistemelor de a-și mări entropia, starea de dezordine și probabilitatea maximă. 4.6.1. Tipuri de membrane O membrană semipermeabilă este acea membrană care permite trecerea selectivă a particulelor. Membranele sunt sisteme geliforme a 66 căror grosime depășește dimensiunile moleculare și care posedă o anumită rezistență la rupere. Membranele pot fi confecționate din produse animale (intestine de porc, bășici de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
geliforme a 66 căror grosime depășește dimensiunile moleculare și care posedă o anumită rezistență la rupere. Membranele pot fi confecționate din produse animale (intestine de porc, bășici de pește etc.) dar ele dau rezultate nereproductibile, de aceea sunt preferate membranele semipermeabile artificiale. După materialul din care acestea din urmă sunt confecționate, pot fi anorganice și organice. O membrană semipermeabilă artificială este cea de hexacianoferat II de cupru Cu2[Fe(CN)6]. Obținerea ei este relativ simplă. Un vas de porțelan poros
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi confecționate din produse animale (intestine de porc, bășici de pește etc.) dar ele dau rezultate nereproductibile, de aceea sunt preferate membranele semipermeabile artificiale. După materialul din care acestea din urmă sunt confecționate, pot fi anorganice și organice. O membrană semipermeabilă artificială este cea de hexacianoferat II de cupru Cu2[Fe(CN)6]. Obținerea ei este relativ simplă. Un vas de porțelan poros se umple cu o soluție de sulfat de cupru, apoi se scufundă într-o soluție de hexacianoferat II
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
frite foarte subțiri, cu diametrul porilor de 0,7·10-6 m. Se folosesc și membrane de natură organică, macromoleculară, obținute din esteri ai celulozei (de exemplu, acetatul de celuloză) sau din alcool polivinilic etc. Primul material folosit la confecționarea membranelor semipermeabile a fost acetatul de celuloză, obținut în condiții speciale (celofan cu calități speciale). Ulterior s-au obținut și membrane semipermeabile din materiale polimerizate stabile (poliamide, esteri micști de acetat butirat de celuloză, amestecuri de acetat și nitrat de celuloză, ș.a.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din esteri ai celulozei (de exemplu, acetatul de celuloză) sau din alcool polivinilic etc. Primul material folosit la confecționarea membranelor semipermeabile a fost acetatul de celuloză, obținut în condiții speciale (celofan cu calități speciale). Ulterior s-au obținut și membrane semipermeabile din materiale polimerizate stabile (poliamide, esteri micști de acetat butirat de celuloză, amestecuri de acetat și nitrat de celuloză, ș.a.). În prezent se obțin membrane ce permit o eliminare a substanțelor dizolvate, mai ales a speciilor ionice, în proporție de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de acetat butirat de celuloză, amestecuri de acetat și nitrat de celuloză, ș.a.). În prezent se obțin membrane ce permit o eliminare a substanțelor dizolvate, mai ales a speciilor ionice, în proporție de 95 99%. Datorită porilor foarte fini, membranele semipermeabile permit trecerea moleculelor mici de solvent (apă) dar opresc trecerea moleculelor mai mari de solut. 4.6.2. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotică a unei soluții depinde de temperatură și presiune, fiind astfel aplicabile legile gazelor. La temperatură constantă, presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent. Membranele semipermeabile ce se folosesc în procesul de osmoză inversă sunt confecționate din acetat de celuloză, nylon, poliamidă etc. Membranele utilizate în osmoza inversă sunt supuse la diferențe mari de presiune de 20 - 100 barr, ceea ce determină dificultăți deosebite la realizarea instalațiilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de fructe, pentru obținerea concentratelor de struguri și pentru desalinizarea apei (fig. 4.7.). 69 4.7. Importanța difuziei și osmozei Difuzia și osmoza joacă un rol foarte important în natură. Pereții celulelor vegetale și animale sunt constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând o celulă într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a lichidului celular, adică într-o soluție hipertonică (mai concentrată), se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
bazează pe faptul că potențialul care apare la interfața soluție - membrană de sticlă este funcție de activitatea ionilor de hidroniu din soluție. Este alcătuit dintr-o membrană de sticlă specială, de obicei de formă sferică, ce se comportă ca o membrană semipermeabilă pentru ionii de hidroniu. În interiorul sferei care conține această membrană se introduce o soluție tampon cu pH constant și o plăcuță de Fig. 5.1. Electrod de sticlă 78 platină scufundată în soluție, ce reprezintă electrodul de referință intern. Sticla
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de la cuvântul grec „colla” (clei). Graham a propus clasificarea substanțelor în două categorii:cristaloizi, care prin dizolvare dau soluții obișnuite, sisteme omogene și - coloizi, care prin dizolvare formează soluri, în care substanța dizolvată difuzează lent, care nu trec prin membrane semipermeabile și din care substanța dizolvată nu cristalizează. În lucrările lui Staudinger (1922) apare diferențierea clară între coloizii organici și cei anorganici. Coloizii organici sunt substanțe macromoleculare, cu dimensiunile macromoleculelor de ordinul 10-7 - 10 9 m; aceste dimensiuni coincid cu cele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrarea soluțiilor coloidale se pot enumera dializa și electrodializa, electrodecantarea, ultrafiltrarea, osmoza inversă, schimbul ionic. 2.3.1. Dializa și electrodializa Dializa Purificarea unui coloid constă în îndepărtarea excesului de electrolit. Pentru aceasta se folosesc dispozitive simple prevăzute cu membrane semipermeabile care permit difuzia micromoleculelor și ionilor sub acțiunea unei diferențe de concentrație. Procesul se numește dializă iar dispozitivul folosit la realizarea acestui proces se numește dializor. 126 Cel mai simplu dializor este construit dintr-un vas deschis la ambele capete
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferențe de concentrație. Procesul se numește dializă iar dispozitivul folosit la realizarea acestui proces se numește dializor. 126 Cel mai simplu dializor este construit dintr-un vas deschis la ambele capete, dintre care la unul a fost atașată o membrană semipermeabilă. În locul vasului pote fi folosit și un săculeț semipermeabil confecționat din colodiu. În figura 2.1., s-a notat 1 - soluția coloidală dializată; 2 - lichid exterior (apă); 3 - membrană semipermeabilă. În vasul prevăzut cu membrană se introduce coloidul pentru purificat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
folosit la realizarea acestui proces se numește dializor. 126 Cel mai simplu dializor este construit dintr-un vas deschis la ambele capete, dintre care la unul a fost atașată o membrană semipermeabilă. În locul vasului pote fi folosit și un săculeț semipermeabil confecționat din colodiu. În figura 2.1., s-a notat 1 - soluția coloidală dializată; 2 - lichid exterior (apă); 3 - membrană semipermeabilă. În vasul prevăzut cu membrană se introduce coloidul pentru purificat, apoi vasul se introduce în alt vas, mai mare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
capete, dintre care la unul a fost atașată o membrană semipermeabilă. În locul vasului pote fi folosit și un săculeț semipermeabil confecționat din colodiu. În figura 2.1., s-a notat 1 - soluția coloidală dializată; 2 - lichid exterior (apă); 3 - membrană semipermeabilă. În vasul prevăzut cu membrană se introduce coloidul pentru purificat, apoi vasul se introduce în alt vas, mai mare, cu solvent (apă). Procesul de dializă constă în difuzia prin membrană a moleculelor sau ionilor. Particulele coloidale nu pot difuza deoarece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vasul se introduce în alt vas, mai mare, cu solvent (apă). Procesul de dializă constă în difuzia prin membrană a moleculelor sau ionilor. Particulele coloidale nu pot difuza deoarece sunt prea mari și nu se pot deplasa prin porii membranei semipermeabile. Viteza de dializă este proporțională cu suprafața specifică a membranei. Mărirea vitezei de dializă se face prin recircularea lichidului din vasul exterior. Expresia vitezei de dializă este similară celei de difuzie: unde este viteza de dializă, S este suprafața specifică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
difuzie a ionilor prin membrană se suprapune acțiunea unui câmp electric continuu. Procesul se numește electrodializă, iar dispozitivul folosit se numește electrodializor (fig. 2.2.), având următoarele componente: 1,3 - compartimente cu solvent; 2 - compartiment cu coloid; 4, 5 - membrane semipermeabile; 6, 7 - electrozi;8 agitator Fig. 2.1. Dializor simplu Fig. 2.2. Electrodializor 127 În compartimentul 2 se introduce coloidul, iar compartimentele 1 și 3, prin care circulă continuu apă, sunt prevăzute cu câte un electrod. Curentul electric mărește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]