773 matches
-
sistem semiologic primar. Acest sistem semiologic primar poate fi atât limba, cât și alte sisteme și forme de comunicare sincretice: iconic prin fotografie sau film, muzical prin melodii, etc. Semnul de orice natură, rezultatul semiozei de nivel primar dintre un semnificant și un semnificat, așa cum o descrie lingvistul francez Ferdinand de Saussure, se golește de sens și devine limbaj-obiect cu statut de formă la nivelul mitului. Această formă însă nu este semnificantul pur abstract din sistemul primar al lui Saussure, deoarece
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
orice natură, rezultatul semiozei de nivel primar dintre un semnificant și un semnificat, așa cum o descrie lingvistul francez Ferdinand de Saussure, se golește de sens și devine limbaj-obiect cu statut de formă la nivelul mitului. Această formă însă nu este semnificantul pur abstract din sistemul primar al lui Saussure, deoarece ea conține latent sensul născut din semioza primară. Semnificantul (forma) mitului barthian este orice obiect care devine "prada vorbirii mitice". Semnificatul sau conceptul este cel care dă viață mitului, care îl
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
Ferdinand de Saussure, se golește de sens și devine limbaj-obiect cu statut de formă la nivelul mitului. Această formă însă nu este semnificantul pur abstract din sistemul primar al lui Saussure, deoarece ea conține latent sensul născut din semioza primară. Semnificantul (forma) mitului barthian este orice obiect care devine "prada vorbirii mitice". Semnificatul sau conceptul este cel care dă viață mitului, care îl umple de sens și de istorie deoarece el aduce cu sine o anumită perspectivă, tendință în cunoașterea realității
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
de legimitate a noului sens. Pentru Barthes conceptul nu este nicidecum abstract, el este "plin de o situație". Conceptul lui Barthes este astfel unul istoric, determinat de realitatea socială, politică, culturală, etc. a momentului, ceea ce dă mitului instabilitate, efemeritate. În vreme ce semnificanții sunt nelimitați, conceptele-semnificat care circulă în societate ca ideologii mistificatoare la scară redusă, sunt limitate. Din acest punct de vedere, mitologia lui Barthes are un punct comun semnificativ cu analiza mitului tradițional pe care o realizează Claude Lévi-Strauss în „Antropologia
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
nu se poate face distincția între mitul autentic și variantele sale, ci că toate variațiile discursive intră în alcătuirea mitului deoarece repetă o aceeași unitate de structură. În același fel, mitul lui Barthes își poate asuma un număr infinit de semnificanți, se poate repeta într-un număr infinit de forme, care își apropriază același concept. Astfel, în spatele unei diversități de forme discursive, se ascunde de multe ori același semnificat efemer, una dintre valorile slabe, locale, ale unui anumit grup social sau
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
să fie întotdeauna parțial motivată printr-o analogie. Acestă analogie este obligatorie („nu există mit fără formă motivată”) și se stabilește între sens și formă potrivit lui Barthes, conferind mitul cu un caracter duplicitar, deoarece motivația provine din reminiscența istorică a semnificantului, deși nu este niciodată totală, ci doar parțială, ceea ce transformă mitul, spre deosebire de limbă, într-un metalimbaj motivat. O altă trăsătură comună a mitului tradițional și a celui modern din punct de vedere al formei, este definirea atât de catre Barthes a
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
de Laura SanduTensiunea dintre erotism și dezerotizare Pe lângă reprezentarea coexistenței universalului și realismului, cele trei lucrări sunt conectate și printr-un alt fel de tensiune: cea dintre erotism și dezerotizare. În Visualizing the Nation, Joan Landes observă că în timp ce semnificanții abstracți pot cu siguranță să creeze emoții puternice, imaginea ”întrupată” se remarcă prin puterea de a induce sentimente de afecțiune și intimitate: pentru că națiunea este reprezentată sub forma unui corp femeiesc, cetățeanul își poate imagina îmbrățișarea ei. (Landes,79) Circuitul
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a cuvintelor, pentru a avea sens cuvintele ar trebui să poarte urmele celor care le preced sau le urmează. Ele formează, împreună, un țesut complex
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
răspunde ca vânător: „Eu îl iau la ochi prin luneta mitralierei mele / și-l sărut cu o rafală, drept între ochi, / împroșcându-i creierii de fiară / peste uscata-i baligă spiralată din drumul / colbuit pân-la genunchi și, totodată, / ștergându-i semnificantul din cortexu-mi... Doar sunt în Junglă / și n-am altceva mai bun de făcut...!“ (Doar sunt în Rai și n-am altceva mai bun de făcut...!). Poetul, având drept armă de temut mitraliera cuvântului, este biruitor peste Era Arheopterix, alt
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar. El este o generalizare și abstractizare plecând de la experiența sau rezultând ca urmare a transformării, sintetizării unor idei. Este o formă elementară a gândirii, o idee generală. Diferă de imaginea mentală prin
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
sau cantitativ prin funcții logice sau matematice. Dar am putea spune ca întrega matematică este alcătuită din obiecte și reguli operante abstracte, capabile să descrie unitar mulțimi de forme sau procese reale. Și între cuvintele vocabularului limbajului natural întâlnim mulți semnificanți abstracți. Un exemplu ilustrativ este predicatul a acționa, care înglobează totalitatea comportamentelor umane orientate către realizarea unei transformări de stare în spațiul realității sau într-un spațiu conceptual, exemplu matematică. Dar există și o extensie abstractă a 'acțiunii' care definește
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
său. La o analiză atentă am putea spune că fiecare cuvânt din vocabular 'este abstract', pentru că el inglobeaza-semnifica o multime unitară de invarianți modali, sociali sau reali, puși împreună prin apartenența la un singur nucleu semnificant. Sensul abstract 'copac' înglobează semnificanții frunză, ramura, floare, trunchi, rădăcina. Cuvântul 'libertate' este abstract, el pune împreună totalitatea imaginarilor sau realizărilor libertăților personale, așa cum le închipuie sau desfasoara-asuma fiecare individ. Deasemni conceptele : 'democrație, tiranie, opresiune, plăcere, generozitate, furie, bunăvoință, implicare', sunt familii de sensuri abstracte
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
10, din Craiova, nu mi-a dat posibilitatea să cunosc pe de-a-ntregul temeinicia subiectelor tratate de Ion Nistor În volumul Consemnări În labirint. Nu adjudec acum titlul lucrării - titlu, care În toate spațiile de cultură ale lumii, rămâne un semnificant Încărcat de nuanțe și trimiteri subtextuale. Întâi, ca luat În sine, iar după parcurgerea materialului din interiorul coperților, Întregit și asumat În cercul activității ordonate. Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
noțiunea de "valoare" în lingvistică. Valoarea unității lingvistice nu este nici reductibilă la aspectul său "semnificat" (adică la conținutul său în semnificare), nici la aspectul său "semnificant" (respectiv forma sa acustică sau grafică). Valoarea se exprimă în "raportul" existent între "semnificant" și "semnificat", raport care constituie un element original în întregul sistem lingvistic. Analiza structurală are ca scop delimitarea unităților lingvistice în funcție de relațiile lor reciproce. Aceste relații sunt de două feluri: unele definesc raporturile existente între fiecare element al enunțului, celelalte
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
a constatat că femeile adulte zâmbesc mai mult decât bărbații adulți (în special când discută teme pozitive). Pentru femei zâmbetul are o semnificație interacțională, facilitând intervențiile, lubrefiind dialogul. Dar pentru că zâmbetul este mai frecvent, apare și o dificultate de interpretare. Semnificantul zâmbet poate semnala la fel de bine confortul, fericirea, sentimentul de valorizare socială și personală, dar și nervozitatea, emoția (J. Pearson, 1991: 137). Este semnificativ faptul că zâmbetul poate fi un semn de identificare a unor sentimente pozitive la bărbați, nu și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
după cer/ Și apune în calendarele pietrelor.(Pe mari coloane), ori veșnicie: E veșnică numai tăcerea... (E veșnică numai tăcerea). Încercat de trecătoare toamne, cu cerul scrutat adînc din ochi fosforescenți, ori mînat de un eros discret, personajul, ce este semnificant al poetului, se află într-un echilibru dinamic la cumpăna timpului: De-aceea, Doamnă, uneori e frig/ Și iarba dinspre stele-i grea de seară, / De aceea cu o mînă mă cîștig/ Și cealaltă mă-napoiază iară. (Veșnic, Doamnă). El
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
termenii autonomiei, UAPR definește Atelier 35 ca un brand[2]</sup></a>. Și această viziune pare cu totul coerentă cu ce ați descris mai sus. <i>Brand</i> este până la urmă un obiect ce ajunge să aibă carieră proprie, un semnificant ce desemenează o marfă oarecare. Valoarea mărfii respective este dată de semnificant, iar acesta, o dată creat, generează plus-valoare de-sine-stătăor, independent de contextul ce l-a generat. Această perspectivă lucrativă asupra Atelierului 35, mai potrivită sectorului pieței de artă decât celui
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
Și această viziune pare cu totul coerentă cu ce ați descris mai sus. <i>Brand</i> este până la urmă un obiect ce ajunge să aibă carieră proprie, un semnificant ce desemenează o marfă oarecare. Valoarea mărfii respective este dată de semnificant, iar acesta, o dată creat, generează plus-valoare de-sine-stătăor, independent de contextul ce l-a generat. Această perspectivă lucrativă asupra Atelierului 35, mai potrivită sectorului pieței de artă decât celui independent, nu prea are legătură cu realitatea. X: Conducerea UAPR a făcut
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației) Clasificarea semnelor a lui Pierce în "iconi, indici" și "simboluri" a avut succes prin faptul că ordona destul de clar și simplu multitudinea imaginilor. Deși se întemeiază pe trei tipuri diferite de relații posibile între semnificant și obiect sau interpretant, se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
Pierce în "iconi, indici" și "simboluri" a avut succes prin faptul că ordona destul de clar și simplu multitudinea imaginilor. Deși se întemeiază pe trei tipuri diferite de relații posibile între semnificant și obiect sau interpretant, se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de fotografiat sau a ecografului. Semnificantul vizual este o configurație grafică
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de fotografiat sau a ecografului. Semnificantul vizual este o configurație grafică, ce permite o multitudine infinită de alcătuiri distincte, fiecare dintre acestea fiind identificabilă și recognoscibilă ca atare, pe baza raportului tip - ocurență, moment al ocurenței. Semnele iconice pot fi de două tipuri: "figurative" și "nonfigurative
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
atare, pe baza raportului tip - ocurență, moment al ocurenței. Semnele iconice pot fi de două tipuri: "figurative" și "nonfigurative". Semnele iconice figurative (iconi naturali) se întâlnesc la primul nivel de semnificare. Ele reprezintă spațial proprietăți spațiale, trimit la referentul sau semnificantul lor printr-o relație directă, cu temei obiectiv, de tip indexal sau prin imitarea, cu diferite grade de acuratețe, a acestui tip de relație. „Citirea” semnelor iconice figurative se învață din experiența empirică banală sau printr-o inițiere care merge
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
a acestui tip de relație. „Citirea” semnelor iconice figurative se învață din experiența empirică banală sau printr-o inițiere care merge până la studiul unor discipline științifice. Asemănătoare cu semnele iconice figurative, și din această cauză ușor de confundat, sunt acei semnificanți iconici figurativi, cărora li s-a atașat, mai mult sau mai puțin arbitrar un semnificat - aceste unități semnificative nu sunt semne, ci "simboluri", în accepțiunea pe care o dă P. Rocoeur termenului. El spune că există „o regiune a limbajului
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
semne vizuale arbitrare. Semnele plastice reprezintă unități simple care nu sunt niciodată izolate, ci în funcție de opozițiile paradigmatice și santagmatice la care iau parte. Valorile definite acestor semne nu sunt definite în prealabil. Semnele vizuale arbitrare semnifică pe baza unei convenții, semnificantul fiind o simplă configurație, care nu seamănă și nu trimite la nimic prin sine, ci doar prin regula instituită și acceptată social. Totuși semnificantul trebuie să aibă o structură individualiza bilă, care să-i confere identitate, respectiv să permită apariția
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
definite acestor semne nu sunt definite în prealabil. Semnele vizuale arbitrare semnifică pe baza unei convenții, semnificantul fiind o simplă configurație, care nu seamănă și nu trimite la nimic prin sine, ci doar prin regula instituită și acceptată social. Totuși semnificantul trebuie să aibă o structură individualiza bilă, care să-i confere identitate, respectiv să permită apariția unei relații de genul tip - ocurență\momentul ocurenței; descifrarea unui asemenea semn este condiționată de cunoașterea regulii. Semiologul Roland Barthes (1968) și teoreticianul în
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]