582 matches
-
de-a se rosti cum dorește, și desigur recunoaștem că ziarul englez e departe de-a vedea cu ochii noștri. Tot astfel omonimul nostru își poate face, alături sau în afară de istoria dreptului public din țările dunărene, idei foarte deosebite asupra semnificării titulaturei de "Domn", asupra superiorității titlului de rege. Poate că corespondentul ziarului citat e bun prieten cu d. C. A. Rosetti, poate că, petrecând serile împreună la câte - o țigară de Havana și la o vorbă bună, pasărea străină, atinsă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următoarele: Călătoria făcută de contele Andrassy la Sinaia au reaprins interesul pentru România, care cam adormise de la cestiunea Dunării încoace. Nu doar că România ar fi chemată de-a interveni în mod mai activ în împrejurări Din contra, supozițiunea unei semnificări politice mai mari a României în Orient nu este liniștea, ci conflictul oriental. Pe cât timp nu există un contrast acut între Rusia și Austro-Ungaria, regatul încleștat între ele nu va ocupa în cosmosul lucrurilor orientale o poziție mai însemnată decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se mai poate ascunde după deget, a insinuat c-un cusur subțire, că M. Sa Regele, în călătoria sa prin Europa, ar fi luat angajamentele privitoare la Dunăre într-un timp în care opozițiunea amăgită contesta acestei călătorii orice semnificare politică. Daca în România n-am fi pierdut deprinderea mirării, daca la noi n-ar fi toate cu putință, am găsi că e revoltător de-a vedea presa guvernamentală polemizând și protest\nd în contra pretențiunilor austriace, pe când în fond cestiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe aceasta și tenacitatea ei obicinuită sporește încă. După ce foaia franceză adaogă două citate, unul din "Romînul", altul din "Timpul", urmează: D. Cogălniceanu intră în cabinet ca ministru al afacerilor străine, iar d. C. A. Rosetti rămâne ministru de interne. Semnificarea ce se dă acestei combinații în lumea politică din București este accentuarea foarte vie a rezistenței României la pretențiile austro-ungare. [15 noiembrie 1881 ] ["MESAJUL CU CARE... Mesajul cu care M. Sa Regele a deschis ieri sesiunea Adunărilor legiuitoare se distinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foaie din București nu credem să fie în stare a compromite o situație politică. Cine afirma că promisiuni s-au făcut în cestiunea Dunării e d. Dumitru Brătianu bunăoară, a cărui venire la ministeriu în rândul trecut nici nu avea altă semnificare decât neutralizarea promisiunilor Boerescu. Cine-o afirmă încă sunt foile din Viena. Reproducem mai la vale un articol din "Presse" (numită "Presa veche"), apărut cu ocazia rostirii discursului de tron, articol substanțial în adevăr, cu totul deosibit de strigătele {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așadar învățămîntul democratic atât dincolo de Carpați cât și dincoace, iar daca " Romînul" dorește numaidecât o epocă de regenerare în care am intrat și de la care "mari sânt progresele făcute", atunci nu citeze anul 1848, care n-are pentru școală nici o semnificare, ci Regulamentul Organic, pentru întemeiarea învățămîntului, și epoca lui Cuza Vodă, pentru înmulțirea școalelor, o înmulțire fără tranziție, făcută, din nenorocire, în detrimentul calității lor. Ca principiu general cată să admitem că învățămîntul, pre cât a câștigat în estensiune, pe atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a îngriji să se execute lucrările necesare pentru înlăturarea piedecelor ce se opun navigației prin Porțile de Fier, e de ajuns să observăm, spre a reduce argumentul acesta la valoarea sa justă, că delegațiunea de care e vorba are o semnificare curat tecnică. Articolul VI al Tratatului de la Londra, din anul 1871, dispunea "că puterile cari posed țărmii Dunării unde cataractele și Porțile de Fier prezintă piedeci navigațiunii", să caute să ajungă la o "înțelegere, cu scopul de a înlătura acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al Statelor Unite, a primit prezent un baston de ex. Ce ocazie de-a vorbi frumos pentru d. prezident? Ce nobile și demne cuvinte la adresa prezentatorului? Acest baston d-v mi-l oferiți ca un simbol semnificativ. Eu îl primesc cu semnificarea care i-o dați. Capătul bastonului e de aur și poate reprezenta în mod perfect baza adevărată și solidă a monetei noastre naționale, pe când puterea, solidaritatea și frumusețea lemnului care suportă acest capăt reprezintă puterea și armonia instituțiilor noastre. Cette
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neomodernist. Repertoriul stilistic explorează posibilitățile notației indecise, ușor abulice, cu rol în mascarea sentimentalismului și a intonației patetice, față de care poetul manifestă disponibilități evidente. Pentru a atenua caracterul desangvinizat, steril, al versului și pentru a spori tensiunea și capacitatea de semnificare, sunt introduse o serie de simboluri și aluzii culturale: „din minciună în minciună / silabisind numele tatălui / eu fiul cufundat în umilință / copiind copiind / ca și cum aș zbura // iată corabia mea beată / cumpărată într-o zi / de toamnă / dintr-un bâlci al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
singular. Autorul cărții despre Complexul bacovian și-a pornit demonstrația de la aceste premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care se transmite expresiei poetice." În termeni stănescieni, suntem în spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceste premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care se transmite expresiei poetice." În termeni stănescieni, suntem în spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care, până la urmă, îi decid specificul. Dl. Theodor Codreanu este un fin analist, pe spații mici, un bun comentator de texte, Nu e și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
emiterea unor judecăți de valoare. Măsurarea ține mai mult de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil întrun cadru de referință axiologic. Examenul este o modalitate de evaluare care se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o cumpănire, o circumscriere a competențelor achiziționate până la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
ceea ce el pentru sineși croiește o virtute! Tot ce constituie viața lor internă e o minciună. De ce să ne mirăm dacă alegerea la ei înseamnă beție, bătaie și omor? Să nu ne mirăm dacă toate noțiunile au cu totul altă semnificare pentru că sunt privite prin o prismă sufletească ce falsifică totul. Asemenea cum nu te poți înțelege cu un om a cărui limbă și noțiuni diferă astfel de ale tale încît el rămâne pentru tine netraductibil, căci tu nu ai noțiunile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a interesului uman; proeminența personalității implicate în eveniment, conflictul (războaie, lupte politice, întreceri sportive etc.), numărul persoanelor implicate în eveniment, deopotrivă cu numărul persoanelor care suportă consecințele evenimentului. Ce este un „fapt socialmente semnificativ”, cum și cine stabilește gradul de semnificare, cum se măsoară interesul uman - toate acestea par a depinde doar de inspirația ziaristului și de decizia redacțională. Mult mai clar și mai lămuritor ar fi să spunem că valoarea de știre a unui fapt este dată de câteva trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tratând efectele muncii repetitive din industriile textile și rolul moralului și atitudinilor asupra performanței și a oboselii, va favoriza utilizarea altei denumiri. Se va vorbi despre "psihologie industrială"; • în anii 1970, expresia "psihologia muncii" se va generaliza. Ea va permite semnificarea faptului că nu numai în industrie se muncește! Mai multe lucrări de bază vor fi publicate sub acest titlu (Lévy-Leboyer, Sperandio, 1987, de exemplu). În țările anglo-saxone, această denumire este puțin folosită, fiind preferată cea de psihologie a muncii și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în care au trăit fiind marcată de genialitatea gândirii lor. Dacă pentru Saussure semiologia sau semiotica este parte a psihologiei sociale, o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale, pentru Pierce semiotica este știința care studiază procesele de semioza (semnificare). Limbajul reprezintă un tip de semioza care a servit ca model pentru considerarea altor forme de se-mioză. În viziunea lui Thomas Sebeok, semioza este fenomenul care deosebește formele de viață de obiectele neînsuflețite 49. Pentru Charles Peirce, cel mai
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fi sau un obiect imediat (adică așa cum este el reprezentat de semn), sau un obiect dinamic (adică obiectul independent de semn, dar care trimite la producerea semnului). În fine, prin interpretant trebuie să înțelegem nu un "interpret", ci efectul de semnificare corect. Deși un enunț precum: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este înțeles de cineva (modul în care Peirce definește semnul) reprezintă un conținut destul de abstract, se desprinde, de aici, "triunghiul semiotic" alcătuit din semn, relația semnului
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în sporturi (semnele utilizate pentru comunicarea dintre cel care aruncă mingea și cel care o prinde, în cadrul meciului de baseball, sau semnele făcute de arbitru la un meci). Referindu-se la importanța codului, Umberto Eco apreciază că, în pro-cesul de semnificare, codul este primordial. De exemplu, daca cineva spune "Viens ici" unui prieten, acesta din urmă va înțelege dacă cel/cea care i s-a adresat vorbește limba franceză. Emițătorul și receptorul trebuie să împartă un cod comun, si astfel, "o
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotata și pragmatică relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămâne într-o "parnasiana" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, daca semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatică (vizînd procesul de comunicare, ea va procura pe langă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce)"74. John Fiske, avansând ideea în baza căreia comunicarea este pentru se-miotică "generare de înțeles în mesaje", indiferent că
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în baza căreia comunicarea este pentru se-miotică "generare de înțeles în mesaje", indiferent că vorbim de persoana "care le codifică", ori de persoanele "care le decodează", concluzionează: înțelesul (termen descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu există decât semnul, problematizarea comunicării și a tehnicilor specifice acesteia având că substrat tocmai
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
înțeles în mesaje", indiferent că vorbim de persoana "care le codifică", ori de persoanele "care le decodează", concluzionează: înțelesul (termen descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu există decât semnul, problematizarea comunicării și a tehnicilor specifice acesteia având că substrat tocmai modul în care este structurată realitatea, concretul, adică: ceea se
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită drept comunicare, iar transmiterea indicilor este numită semnificare 110. Intenționalitatea are la bază caracterul conștient al inter-relaționării cu cei din jur. "...pentru că transferul de informatie să devină un proces de comunicare, emitentul trebuie să aibă intenția de a provoca receptorului un efect oarecare. Prin urmare, "comunicarea" devine un
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Eliade constă în descifrarea acestora, în a le face inteligibile, accesibile spiritului modern, în ciuda noilor forme pe care le îmbracă. Hermeneutica lui Eliade pornește de la ideea că semnificația "sacră" se naște prin opoziție cu cea "profană", printr-un act de semnificare reciprocă. Acest tip de opoziție are un caracter de model. El constituie o paradigmă hermeneutică. Oricât de relativă ar fi dialectica sacru profan, ea pune în lumină un număr enorm de fenomene spirituale semnificative, ea descifrează și scoate în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este necesar să se realizeze o identificare a separabilității. Și în acest caz, universalele aparțin și nu aparțin corporalității, de aceea Abelard ajunge la următorul răspuns: "Astfel, termenii universali sunt numiți corporali în ceea ce privește natura lucrurilor și incorporali în ceea ce privește modul de semnificare, căci deși realitățile pe care le denumesc sunt cu totul separate, ei nu le denumesc deloc într-un mod separat și determinat"91. Cea de-a treia întrebare este în mod implicit legată de prima și se ridică problema dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]