1,199 matches
-
nimic nu a fost omis din ceea ce împrejurările locale și buna chibzuință puteau alinia Timișoara la realitățile europene. Cu instalații tehnice similare, o parte a Londrei era alimentată cu apă din Tamisa încă din 1560, iar pe la 1671, lângă podurile Senei au început să se monteze dispozitive de ridicare și distribuire a apei la cișmelele Parisului. Asumându-și asemenea experiențe, reprezentanții administrației izbândesc să reorganizeze „orașul de pe Bega“ în funcție de cerințele economice și sociale ale populației, eliminând încetul cu încetul efemerul și
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
am venit în Germania, ci că am plecat din România. Nu m-am gîndit o clipă și nu mi-am dorit să realizez aici o situație materială bună. Spuneam chiar că aș fi fericit să mor de foame pe malurile Senei, Tibrului sau Izarului, numai să plec de-acolo. Or, degeaba am spus mereu "am plecat de-acolo", pentru ca tot "acolo" am ramas. Tot cu ideea de a ma întoarce trăiesc. N-am uitat nimic din ce este "românesc" și n-
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși un pic altfel/ negre de la Facere toate și cu/ aurul regal în ciocul demn,/ dar cu o nuanță cenusiu-lucioasă (să fie de la hornurile/ hoffmanesti, de la smog?) acestea de pe Sena și din Tuileries,/ unde un maghrebin, acum douăzeci de ani, încerca să-mi vîndă/ pasărea lui da Vinci, plutind pe curenții de aer dinspre L^Ille. Desigur, între calcanele vechilor imobile,/ glasul lor de soprane exersează la fel, la început
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
al seducției într-o țară în care cucerirea femeilor se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu umor un portret-robot al craiului hollywoodian." Pentru Manuela Cernat, Jean Negulescu nu este numai o celebritate, ci și un om. în pagini impresionante, este
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
Paris, cînd e la Paris de asemenea suspină, pentru că știe că va pleca la un moment dat înapoi spre Roma. Iar New York-ul e prin definiție o vale a suspinelor, căci de îndată ce ajunge pe malul rîului Hudson îi lipsesc laolaltă Sena, Tibrul și Mediterana. Dar, spre deosebire de Ulisele antic care își regăsește în final Penelopa, Aciman nu-și dorește cu adevărat să se întoarcă. Nu un punct fix de destinație îl trage îndărăt în timp și în spațiu, ci însăși plăcerea voiajului
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să fim împăcați:/ șandrei și raluca așteaptă acasă în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și onoare în lancea care se-nfige-n/ uriașii endemici și curge totuși sînge din coastele morii/ dar trebuie să
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
scuzi. Soția sa, sora domnului Bianchon-tatăl, medic la Sancerre, îi adusese ca zestre de două ori pe atât. Femeia murise de cinci ani..." Urmează altă serie de amănunte familiale, printre care la urmă aflăm că dintre toți judecătorii tribunalului de Sena, judecătorul cel drept și inflexibil, Popinot, era singurul care nu primise Legiunea de onoare. În fine, una din concluzii înainte de a intra în detaliile locuinței personajului. Răbdarea, cititorul modern, tot așteptând să afle ce e cu interdicția, și-o va
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
Monthly sau pentru orice alt lunar, pentru Aldous Huxley, Gertrude Stein, Sinclair Lewis, Hemingway, Dos Passos, Dreiser etc. Nu vibrează nimic înlăuntrul meu când duc păsăruicile astea la WC. Trag apa și iată, se duc jos pe canal. Apoi în Sena și Oceanul Atlantic. Poate peste vreun an se vor ivi din nou pe malurile de la Coney Island, sau Midland Beach, sau Miami, o dată cu meduzele moarte, cu melci, scoici, prezervative uzate, hârtie igienică roz, știrile de ieri, sinucigașii de mâine...". Complexitatea tematică
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
împreună cu Gellu Naum și Virgil Teodorescu, au lansat, atunci, un vestit manifest suprarealist. Noii suprarealiști de origine iudaică au plecat din țară prin 1946-1947, continuîndu-și acolo opera. Dintre ei, Gherasim Luca s-a sinucis, la 80 de ani, aruncîndu-se în Sena, Paul Păun s-a remarcat și ca pictor iar David Trost a murit, și el ca și Păun, de moarte bună. E ultimul val suprarealist din România. Ba greșesc. Pentru că poeții generației optzeciste și nouăzeciste au refăcut legătura cu generația
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Mă refer, desigur, la cei care cred, pe de o parte, în bunăvoința absolută a Franței, și, pe de alta, în omnipotența continentală (ba chiar globală) a acesteia. Sigur, dacă ne luăm după frazele ambalate în țiplă ale amicilor de pe Sena, noi, românii, am fi cel mai grozav popor și e doar o chestiune de secunde până vom fi puși în drepturile care ni se cuvin încă de pe vremea lui Vercingetorix! Numai că aceeași Franță care ne promite solemn intrarea în
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
cu cea mai antipatizată țară europeană, Franța. Ca dovadă - lupta pe viață și pe moarte pentru un post călduț la Paris, farsa diplomatică și morală culminând cu numirea lui Oliviu Gherman pe post de șef al misiunii românești pe malurile Senei! Sigur, parfumurile franțuzești constituie un punct de atracție etern, numai că Italia, o mare putere economică, are un cuvânt mai greu de spus decât detestații tenori din țara lui Ronsard! E un gest de curat antipatriotism să dai cu piciorul
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
antiteze la Paris�. Îi evocă, apoi, pe sinucigașii Stere Popescu, Paul Celan, Gherasim Luca. Să transcriu un paragraf demn de toată stima pentru calitatea scriiturii: �Atroce mi s-a părut, în schimb, gestul lui Celan de a se arunca în Sena și m-am dezbărat cu greu de el, deși nu-l cunoscusem pe poet decît o singură dată, în treacăt. Mai zdruncinată am fost la sinuciderea lui Gherasim Luca, tot în Sena. Pe el îl văzusem în două rînduri și
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
gestul lui Celan de a se arunca în Sena și m-am dezbărat cu greu de el, deși nu-l cunoscusem pe poet decît o singură dată, în treacăt. Mai zdruncinată am fost la sinuciderea lui Gherasim Luca, tot în Sena. Pe el îl văzusem în două rînduri și surprinsesem două personaje diametral opuse. Prima oară era pe scenă, la studioul Teatrului Chaillot unde își recita versurile cu o agresivitate și repeziciune cu adevărat suprarealiste. Nu știu dacă în sală se
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
morga cu finețea minții și a sufletului. Renăștea parcă o cafenea bucureșteană idealizată. Cînd am aflat într-o iarnă geroasă că Gherasim Luca, ajuns la 80 de ani, a avut curajul să iasă noaptea din casă, să meargă pe cheiurile Senei și să se arunce în apele-i înghețate, am înmărmurit�. Și mai sunt destule alte pagini răscolitoare în aceste memorii ale d-nei Monica Lovinescu, ele înșile, în întregul lor, răscolitoare. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, vol. 2, 1960-1980. Editura Humanitas
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
o scrisoare adresată redacției de către dl. Ion Deaconescu și continuă cu o replică a d-nei Marta Petreu. Dl. Deaconescu a publicat la Editura Europa, anul trecut, o carte de convorbiri cu Emil Cioran, intitulată Dacă m-aș fi aruncat în Sena..., în legătură cu care revista Apostrof a exprimat în numărul ei din octombrie 2000 unele rezerve privind autenticitatea textelor. Dl. Deaconescu amenință acum cu justiția pe autorii articolelor: "...Vă aștept, Doamnă Petreu, vă aștept, vorba lui Caragiale, la tribunal, la Craiova". Îndoiala
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și sincer, Camil Ressu ia contact în mod firesc atît cu pictura stocată în muzee și colecții, cît și cu mișcarea artistică vie, de dincoace și de dincolo de Sena; diversă, cosmopolită și, nu de puține ori, de-a dreptul derutantă. Astfel, în muzee îi va cunoaște, desigur, pe Ingres, acest rafaelit tîrziu, posedat aproape mistic de ideea perfecțiunii expresiei și pătruns în aceeași măsură de înalta funcție a desenului
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
de Videanu presei din Paris. Asta e, nu întotdeauna când primești dreptul e de bine. Oricum, să notăm că presa franceză, la fel ca țăranii din Săucești, se ia de Videanu și face, astfel, politică. Bine că ei n-au Sena la gură, cum ar fi, de cealaltă parte, Siretul. Și încă o întrebare: pe cei de la Les Echos i-a trecut SRI-ul printre amenințările la adresa siguranței naționale. Și dacă da, sunt curios ce le va face?
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]
-
a propus să sensibilizeze într-un mod plăcut și eficace copiii, în legătură cu importanța respectării regulilor de circulație. Realizatorul spectacolului este regizoarea și actrița Diana Boboc. În spectacolul jucat cu păpușile realizate de Eva Lihor Laza vor evolua și doi copii: Sena Birgean și Ioan Silvan Mihnea Boboc. Scenografia poartă semnătura Dianei Ostaficiuc. Coloana sonoră a spectacolului a fost realizată de Horațiu Nica. I. S. din presa vremii acum... 100 ani „Slujbă în amintirea lui Kossuth. Biserica evanghelică din Timișoara organizează în
Agenda2003-11-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280795_a_282124]
-
al unui oraș. În piesa lui Shakespeare „Neguțătorul din Veneția“, Shylok se tânguie lui signor Antonio că „în multe rânduri/Și-adesea pe Rialto m-ați mustrat“, Rialto fiind faimosul pod de pe Canal Grande din Veneția. Unul dintre podurile de pe Sena a dobândit glorie prin versurile lui Apollinaire: „Sub podul Mirabeau curge-n tăcere/Sena și dragostea mea“. Podurile nu sunt simple „înnodări“ ale drumurilor peste obstacole (ape, depresiuni, căi ferate, canale); ele se disting printr-o arhitectură a cărei frumusețe
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
signor Antonio că „în multe rânduri/Și-adesea pe Rialto m-ați mustrat“, Rialto fiind faimosul pod de pe Canal Grande din Veneția. Unul dintre podurile de pe Sena a dobândit glorie prin versurile lui Apollinaire: „Sub podul Mirabeau curge-n tăcere/Sena și dragostea mea“. Podurile nu sunt simple „înnodări“ ale drumurilor peste obstacole (ape, depresiuni, căi ferate, canale); ele se disting printr-o arhitectură a cărei frumusețe este pusă în valoare de claritatea structurii, de proporții și simetrie, de finețea formei
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii Parisului”, după cum aceștia vin dinspre Sena la vest, „dinspre Marna, Sceaux sau dinspre câmpia de la St.Denis”. La fel se întâmplă cu Berlinul sau Viena, primul puțin contradictoriu precum pădurea Grünewald care înconjoară orașul, „plină de ocolișuri, de contraste, în care generozitatea se învecinează cu zgârcenia
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
cuando desperté, cuando supe que soy rumano? ¿Por qué no tendré miles de ojos, como Argos, para poder llorar con miles de lágrimas el terrible estado de mi pueblo, prisionero de los lobos y de las alimañas que desgarran el seno de Valaquia con sus garras afiladas?” Nu demult a apărut în spaniolă și excelenta carte a Dorei Pavel, Agata murind, tradusă tot de tine. Au fost ecouri în presă? De ce depinde vizibilitatea unei cărți din Est? Sezonul literar prin excelență
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
Nicolae Manolescu În fiecare duminică dimineață, sub ferestrele mele, pe voie rapide, creată de Pompidou cu patruzeci de ani în urmă de-a lungul Senei, are loc un cros sau o alt fel de manifestare sportivă. Închisă circulației rutiere, strada vuiește de încurajările numeroasei asistențe. Săptămâna trecută a fost un maraton cu 40000 de participanți. Când scriu aceste rânduri, are loc o alergare mai modestă
De ce nu și un fitness intelectual? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2628_a_3953]
-
sano. Și se preocupă exclusiv de corp. Inclusiv, doamnele și domnii, care fac de câteva ori pe săptămână jogging, înoată sau trag la fiare în săli de fitness. Uite, chiar acum, doi bătrânei își dau ultima suflare alergând pe malul Senei, în ritmul crosiștilor sau ce-or fi ei de pe voie rapide. Așa că să nu mă înțelegeți greșit: problema mea nu e menținerea formei fizice, recomandată de medici la toate televiziunile, ci dezinteresul complet față de forma intelectuală, despre care nimeni nu
De ce nu și un fitness intelectual? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2628_a_3953]
-
Suntem, așadar, chit. Mai țineți minte expresia ironică la modă după 1989, când venea vorba de abuzurile primilor politicieni postcomuniști? „Așa vrea mușchii lui”. Până și în politică tot de corp e vorba. Îi privesc pe fereastră pe crosiștii de pe Sena și îi am în fața ochilor pe viitorii politicieni ai Fran- ței lui Montaigne și Voltaire. Păcat că nu locuiesc pe Dâmbovița, ca să-i văd pe politicienii de mâine ai României lui Maiorescu și Iorga.
De ce nu și un fitness intelectual? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2628_a_3953]