106 matches
-
Încânte. Nu că m-ar fi dezonorat, Doamne ferește, dar una-i una și alta-i alta. Eu mă străduisem să rămân permanent Între granițele științei istorice, să cultiv o abordare pozitivistă, factologică asupra lucrurilor, fără glisări În ezoterisme ieftine și senzaționalisme de duzină, și credeam că am reușit. Dar dacă domnul profesor Blacke are altă părere și mă tratează de la obraz de teozof, atunci nu-mi rămâne altceva de făcut decât să mă revolt, să-mi clamez pe toate drumurile sfânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Acasa > Cultural > Traditii > LOREN CRISTEA, SENZAȚIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu există o dependență a candoarei copilăriei mai aproape de sursa și criteriul voinței pasionale cum sunt sentimentele pătimașe ale adolescenței
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
fascinată de splendorile circului află zi cu zi povestiri de la care încep legendele... mâine, acești copii vor fi eroii consacrați ai arenei sub care se întâmplă frumuseți și minuni...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Loren Cristea, senzaționalismul pozitiv în arta circului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
bombei atomice? În acest context de rațiune, nu e mai agreabilă citirea cuvântului vorbitor de frumos și de bine, decât al celui semănător de invective și deșeuri morale? Cum să nu?! Plină-i media și cartea românească și internațională de senzaționalisme oripilante. În ce ne privește se lasă îndelung așteptată în acest spațiu al lecturii textul fără insultă, țesut de chipuri frumoase și elevate. Cum să nu indigneze faptul că urâtul începe să valseze cu profitul și frumosul cu falimentul?! La
BIANCA BRAD. STATORNICIE FĂRĂ JURĂMINTE, DEZAMĂGIRI CU JURĂMÂNT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364762_a_366091]
-
stilistică - și nici nu se dorește a fi așa ceva dar e cuceritor la lectură prin fluxul său narativ și firescul discursului prozastic.Povestea curge cu o naturalețe care te captează, întâmplările și răsturnările de situație se succed alert, fără căutarea senzaționalismului strident, ci numai prin ritmul unei vieți ce parcurge vremuri neobișnuite. Un roman despre un ofițer nazist?, s-ar putea burzului unii. Nu, zic eu, Maor Gruber e un roman despre un om aflat sub apăsarea cumplită a unor timpuri
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
hipersferic va fascina încă multă vreme spiritele.” Jacques Merleau-Ponty, Cosmologia secolului XX Să vedem acum care este temeinicia apropierii lui Einstein de Brâncuși sau, mai degrabă, a lui Brâncuși de faimoasa formulă E = mc2, lăsând la o parte ispita oricărui senzaționalism. Ce e drept, Brâncuși a atins sensul cosmogonic modern, dar nu prin calcul matematic, ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
Omului a observat că interesul care stă la baza accesului la date cu caracter personal în scopuri de interes public „nu poate fi redus la setea publicului de informare despre viața privată a altora sau la dorința unui public de senzaționalism sau chiar voyeurism“, paragraful 162). ... 62. Curtea reține, de asemenea, și Decizia Consiliului Constituțional Francez nr. 2013-676 DC din 9 octombrie 2013 referitoare la Legea privind transparența în viața publică, prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor care impuneau publicarea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
să creeze, devorați de complexe, de invidie și de ură, de nevoia gratuită și patologică de a calomnia, devin experți în demolări. Calomniatorul (de altfel ,,persoană onorabilă și virtuoasă”), într-un anume spațiu de rezonanță, exploatând credulitatea și setea de senzaționalism, operează cu falsul și neadevărul, arma comodă și agresivă a denigrării, atacând demnitatea, onorabilitatea și reputația omului cu merite, invadând o societate, neavând limite în capacitatea de a urzi și învenina tot ce ating. Răspândirea discretă de zvonuri, insinuările prealabile
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
profetic ori dacă extrapolează alarmist desfășurări în curs, reale și incontestabile, dar oricând pasibile de modificări imprevizibile, numai trecerea timpului o poate dovedi. E drept că autoarea exprimă oarecare prudență în capitolul introductiv, dar pe parcurs se lasă furată de senzaționalismul intrinsec fenomenului studiat, iar concluzia e „resemnată”, fatalistă față cu o „americanizare” generalizată, la nivelul culturii populare manipulate comercial și impuse mediatic. C. opinează, în deschiderea studiului său: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
istoria anecdotică este extrem de importantă și poate scoate la suprafață dimensiuni subtile ale unor evenimente, insert-urile acestea „de atmosferă” sînt Într-o proporție suficient de redusă pentru a nu acoperi tema principală a lucrării și a nu arunca În senzaționalism diplomatic o lucrare extrem de serioasă. Din păcate, spațiul limitat al recenziei nu ne permite o analiză mai profundă și mai extinsă. Alături de alte lucrări și documente, cartea lui Kirk și Răceanu poate sta la baza unei istorii a diplomației românești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee proprii beletristicii nonficționale. Ce lăsăm în urma noastră (1973), de pildă, include reportaje despre oameni ce muncesc în locuri izolate, fără confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de integrare în acest climat, M. este astăzi uitat, fie și parțial pe nedrept. Cu toată superficialitatea și facilitatea, cu tot senzaționalismul ieftin, literatura lui învederează câteva calități. Ceea ce conferă interes mai cu seamă prozei lui scurte nu e relevarea - convențională și schematică - a activității comuniștilor, descrierea „realizărilor socialiste”, ci pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Ambiția lui M. de a da în Champs-Elysées (1998) un roman cu decor și personaje franțuzești nu își găsește un corespondent în realizarea propriu-zisă a cărții. Poveste de dragoste desfășurată într-un mediu de narcomani intelectualizați, scrierea respiră aerul unui senzaționalism kitsch, prețios și lipsit de culoarea mahalalelor pentru care M. arătase anterior că are, literar vorbind, pregătirea necesară. SCRIERI: Yesterday, București, 1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
Îndeaproape fiecare decizie a Guvernului și să verifice, critic, serviciile de informații. Supravegherea democratică prezintă, din păcate, câteva pericole inerente. Parlamentarii ar putea atrage serviciile de informații În controverse politice sau, la fel de grav, o abordare imatură ar putea conduce la senzaționalism, teorii conspiraționiste și acuzații false. Consecințele ar fi acelea că publicul ar pierde Încrederea În tot ceea ce reprezintă guvernare și ar putea să devină cinic nu numai la adresa serviciilor, dar mai ales la adresa politicienilor, care se presupune, ar trebui să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
am înfățișat pe cetățenii orașului nostru ca pe niște oameni sobri, cu vederi înguste, ceea ce este într-adevăr caracteristic pentru marea lor majoritate. Totuși, în bună măsură se manifestă aici, și nu numai în cercurile tineretului, o anume înclinație spre senzaționalism și neliniște, ceva de o natură aproape superstițioasă, care pare să erupă la intervale periodice. Cu câțiva ani în urmă, un evanghelist care se afla în trecere pe la noi, a creat o profundă impresie strigând pe parcursul unei predici: „Voi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Everest într-o expediție din anii ’20 - miza de adâncime a textului este de a pune în stare de comunicare două forme diferite de articulare ale omenescului. Pe de o parte, o civilizație occidentală al cărei cartezianism eșuază în senzaționalism mediatic, pe de altă parte, o elită redusă la misiunea savgardării unei tradiții de cunoaștere, misiune ce presupune nu doar ascetismul existenței, ci și camuflarea sa prin utilizarea unui înveliș mitic degradat. De aici, o tensiune care se află în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât o modalitate de a descrie mai bine banalitatea violenței în școală și de a-i sesiza mai bine implicațiile psihologice, sociale și politice. Bineînțeles, este îngustă calea între "criminalizarea" faimoaselor "clase periculoase" și "victimizarea"1 compătimitoare a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul de siguranță al japonezilor, și reiau afirmațiile din alt ziar, Mainichi Newspaper, vorbind de cursuri școlare transformate în "câmpuri de luptă". Bineînțeles, alți jurnaliști încearcă să rămână rezonabili și să cu cadă în senzaționalism; sunt numeroase articolele care refuză să plutească pe acest val securitar, precum cel al lui Rowan Hooper, în Japan Times din 24 iunie 2004, care afirmă că nu se știe dacă actele violente ale tinerilor sporesc într-adevăr, prezentând și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
poate admira (mai mult: pentru că Îi repugnă) Franța, pentru că e scârbit de politicianismul și eșecurile neputincioasei, debilei democrații galice. Drieu e destul de lucid pentru a vedea În Mein Kampf ceea ce e de văzut: „gândire de jurnalist rudimentar, avid de un senzaționalism grosolan”. Și totuși, nu va ezita vreo clipă - nici cu gândul, nici cu fapta - să intre În slujba ocupantului hitlerist. Îngrozitoarea boală de care suferă Drieu nu e, Însă, nici neputința de a-și accepta țara așa cum e, nici incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ce a făcut ca societatea de hiperconsum să fie calificată drept „societate a transparenței”, în momentul când indivizii par a nu mai avea nimic de ascuns unui public pentru care unul dintre subiectele preferate a devenit dezvăluirea stărilor sufletești. După senzaționalismul faptelor diverse și exclusivitățile asupra vieții politice, epoca noastră e fascinată de exhibiționismul intimității omului de rând. Până unde se extinde această „pornografie sufletească”? Întrebarea e legitimă în momentul când sexul și perversiunile, fobiile și obsesiile nu mai constituie obstacole
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al unei lumi în derivă, respectiv autor pentru tineret, cinic și amar, tratînd susnumita derivă cu mijloacele secolului 21. În străfundurile cele mai adînci, găsim la amîndoi aceeași distanțiere de sine, același disconfort vital, același dezgust față de consumerismul generalizat, față de senzaționalismul mediatic, sau de abdicările de tot felul, același echivoc în raporturile cu sine și cu cititorul, aceeași trăire a unui eu prea îngust, strîmb, instabil și fragmentar. Iar pentru noi, un regal intelectual, destabilizant, desigur, dar în egală măsură jubilator
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
șocheze, teroarea este conotativă, sugerând (acolo unde prima se mulțumește să redea fără menajamente) și urmărind să creeze o atmosferă rarefiată de straniu. Literatura canonică preferă, instinctiv, să cultive teroarea, care este selectivă și elitistă, în detrimentul groazei, ca expresie a senzaționalismului vulgar și a fiorilor de mucava 12. Teroarea macină cu rafinament; ea exploatează falii din psihic cărora le permite, la anumite intervale, să se relaxeze, tempo-ul fiind fixat de circumstanțe. Uneori în cavalcadă, alteori în ralanti, teroarea contribuie la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că e vorba despre romanul polițist, fie că este vorba despre proza horror sau SF. În critica anglo-saxonă, mai matură și scutită de asemenea derapaje psihanalitice, nimeni nu s-ar mai gândi să-și justifice preferințele literare în funcție de lipsa de senzaționalism dintr-o narațiune. De aceea nu îmi rămâne decât să sper că, într-o zi, o pledoarie pentru utilitatea unei proze de această factură în literatura română nu va mai fi necesară. Mai ales pentru că, precum observa Jean-Jacques Rousseau însuși
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
p. 41. 26 Arthur Miller, The Misfits, Londra, 1961, p. 51. 27 Vezi relatarea lui Gatrell, The Hanging Tree, op. cit., care este bazată pe surse provenite din ziare, arhive penale și balade populare. Amploarea din secolul al XIX-lea a senzaționalismului neînfrînat al ziarelor în relatarea actelor de violență accentul pe acapararea știrilor de ultimă oră, afirmații despre nemaipomenita ferocitate a criminalilor, reportaje despre detalii înspăimîntătoare este prezentată detaliat în Thomas Boyle, Black Swine in the Sewers of Hampstead: Beneath the
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a adevărului". 156 Scrisoare către Elena Farago, 30 septembrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 144. 157 Peter Brooks, op. cit., p. 78: "he has achieved melodramatic consciousness". 158 Potrivit lui Ben Singer (op. cit., p. 50 ș.u.), senzaționalismul conduce la un proces de absorbție diegetică din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să creeze iluzii, ci anti-iluzii, prin efectul de hic et nunc ("antiiluzionism interactiv"). "Prezenteismul" e principala caracteristică a genului melodramatic (vezi Imitations of Life
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]