104 matches
-
sau o întrebare gen ghicitoare. De asemenea, stilul casei sau moda presei de senzație poate duce la o încălcare a acestui plan, cu efecte pe care nu dorim să le mai comentăm: atac ironic, elemente de comentariu, uimiri și sublinieri senzaționaliste, contopirea titlului cu atacul etc. Revolta noastră pare inutilă. Practica presei impune regula și teoria o consemnează. Așa se face că Michel Voirol (1992, p. 59) vorbește despre planul clepsidră (o informație circulară, care începe și se termină cu un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă, dar cu elemente de suspans. Nu există fapt divers fără uimire, fără degradarea normalului. Un om care fură mașini reprezintă un fapt relativ banal. Perspectiva se schimbă dacă aflăm că hoțul s-a prezentat la Poliție să reclame furtul propriei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Nu-mi folosesc autoritatea suficient de des. Credeți-mă, Îmi pot controla fiica și o voi face. — Speram să-l public Înainte de prima aselenizare, spuse Lal. Vă dați seama câte cărți de duzină se vor lansa pe piață. Creând confuzie. Senzaționaliste. — Desigur. Sammler simți că indianul, probabil pătimaș, străduindu-se să reziste unei mari presiuni din interior, se purta la urma urmei cumsecade, făcând concesii În fața fragilității unui bătrân și a tensiunii situației. Se gândi: tipul este un gentleman. Lăsându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fără ale cărui sfaturi, sprijin moral și desăvârșit menschlichkeit această carte n-ar fi fost scrisă niciodată. Singurătatea naște monștri Probabil cei care tocmai au terminat de citit această carte au înțeles că, în ciuda titlului și a povești cu iz senzaționalist, cartea scrisă de Zoë Heller e departe de a fi un simplu succes comercial. Biografia autoarei ne asigură, de altfel - cel puțin pe aceia dintre noi care încă mai cred în importanța educației - că avem de-a face cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe Jacqueline Kennedy tot atât de mult pe cât au iubit-o, să-i plângă de milă lui Marilyn Monroe tot atât de mult pe cât au insultat-o, să-l disprețuiască pe un cântăreț tot atât de mult pe cât l-au ridicat în slăvi. Dacă Presa este senzaționalistă și vulgară, vina o poartă o societate isterică și crudă... — Și ai pretenția să i se încredințeze acestei Prese și acestei societăți destinul yubani-lor și al acestor selve? O să vă duc să-i vedeți pe yubani, așa cum ați cerut. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
muscă, de-au ce-au stors, ca pe-o cârpă, orice român mai înalt de un metru douăzeci, explodează și cîte-o piesă de teatru de Caragiale, Racine sau Goldoni, jucată de maimuțe și câini. O pală de vânt și afișele senzaționaliste se dezlipesc la ambele colțuri de sus, se înfășoară în jurul propriei lor țâfne și pică. Atelierele de ceramică "Frofrony" își mai vând marfa în două-trei magazine excentrice, de peste hotare, și astfel plutesc. Curând însă iau apă. Într-un cadru festiv
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
publice. Observatorul Internațional al Violenței în Școală, un ONG științific pe care am onoarea să-l conduc, a înscris în statutele sale: "Observatorul Internațional al Violenței în Școală va veghea ca această problemă să nu fie folosită într-un mod senzaționalist exagerându-i-se importanța (din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediatizate, am avut ocazia să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste pot deforma fondul unui articol, împingând spre atitudine securitară ceea ce era o rezonabilă punere în perspectivă. Îm amintesc astfel că, după o după ce am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sub tăcere înseamnă să te condamni s-o suporți, căci ea se întoarce mereu ca un bumerang în figura celui care o neagă. Iar, cât durează tăcerea, victimele sunt ignorate. 3. Riscul ignoranței este la fel de important, fiindcă permite toate derivele senzaționaliste sau justificările pentru refuzul acțiunii. Pentru a înfrunta aceste două pericole, trebuie să evaluăm fenomenul. Metodele de măsurare există, au fost demonstrate, am arătat importanța (nu exclusivă) a anchetelor de victimizare. Aceste anchete trebuie să devină de acum o rutină
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența școlară; • ia poziție față de declarațiile publice, politicile și programele aplicate care-i vor fi semnalate de membri. În special, Observatorul Internațional al Violenței în Mediul Școlar va veghea ca această problemă să nu fie folosită nici într-un mod senzaționalist, exagerându-i-se importanța (pentru rațiuni politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic; • realizeze o sinteză despre acțiunile eficace, ineficace și promițătoare, în funcție de literatura științifică disponibilă. Site Internet: www.ijvs.org Contact: debarberic@aol.com Bibliografie ADAMS
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă acest fapt ne îndreptățește să afirmăm, asemenea lui Allan Bloom, că eliberarea trupului „ne-a făcut mai mult rău decât bine”62. Ordinea sexualistă și hiperindividualistă duce așadar direct în infernul singurătății, al insatisfacției și al anxietății? Acest diagnostic senzaționalist ridică o serie de probleme: centrat pe date reale, dar nu și generale, slăbiciunea lui mai constă și în faptul că este formulat fără a se ține cont de marea durată istorică, singura capabilă să scoată în relief evoluțiile deosebit de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și ale depășirii de sine. În ciuda schemelor vieții facile și narcisice, dorința de a transcende propriul eu n-a fost câtuși de puțin eradicată din viața ființei-subiect. „Monstruozitatea postumană”, absorbția integrală a economiei psihice de către turbo-consumerism nu sunt decât ficțiuni senzaționaliste, noi ilustrări tipice ale viziunilor decadentiste ale modernilor. Nimeni nu va contesta profundele repercusiuni psihologice ale trecerii de la o cultură organizată de refulare la o cultură bazată pe dreptul la exprimarea liberă a tuturor dorințelor, la satisfacerea deplină și fără
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de limba de hârtie "care pusese stăpânire pe mințile fragede ale acestui popor al gazetei născut din lectura ziarului (...)". S-a schimbat oare ceva în mentalitatea moftangiilor ce suntem acum și aici, față în față cu bombardamentul supradimensionat, partizan și senzaționalist întreținut de discursul de presă actual? Prin ce se deosebește reacția noastră față de cea a lui Conu Leonida care despăturește tacticos în 1878, în Scena I a farsei caragialești, ziarul Aurora Democratică, 11/23 Făurar? Suntem oare pe cale de a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
manualelor de liceu. Numeroasele mostre de inegalabil talent interpretativ îl readuc pe S. Damian în prima linie a criticii românești de azi, inclusiv ca un posibil act de ecologizare a peisajului invadat de urechism, improvizație și cinică fudulie a demolării senzaționaliste. Despre Cioran, cel ce și-a recunoscut (?) trecutul ca un cadavru viu, S. Damian scrie la fel de neîntâmplător și intransigent, căci, așa cum vom vedea, aproape toate "personajele" cărții străbat teritorii și trasee sinuoase, ajungând în cele din urmă la acea "abjurare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu proza aplaudată de câțiva critici celebri numai datorită faptului că sunt tineri, și-n plus purtători de servietă a unor patroni sau moguli cum se spune mai nou, executanți ai ordinelor și adversarilor acestora. Spre deosebire de cărțile unor autori, efemeride senzaționaliste care excelează prin improvizație, diletantism, instinct, erotism, promiscuitate, lipsă de idei, ca să nu mai vorbim de ignorarea construcției epice, Stațiunea (Est-Samuel Tastet Editeur, 1997,143 p., premiul Academiei Române, reeditare Editura Polirom, 2007) preia rețeta clasică de succes despre putere și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
beneficiind de o pletoră de poncifuri stilistice, de personaje favorite și de indicații de atmosferă. Cu toată profuziunea de apariții editoriale, persistă o discretă pudoare exegetică în privința recuperării acestora din unghiul restrictiv al beletristicii importante, astfel că autorii de texte senzaționaliste își selectează publicul mai degrabă din rândul adolescenților teribiliști decât din cel al profesioniștilor filologi. În ultimii ani însă, pe măsură ce programele universitare s-au relaxat, iar "canonicii" au început să fie priviți cu suspiciune și, de ce să nu recunoaștem, chiar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
grotescul întâmplărilor narate (o decapitare maniacală a unei fete nevinovate, urmate de vopsirea întregului han al părintelui său în sângele victimei) m-ar determina să-l situez pe Beneș, cel puțin în acest caz, pe linia pur horror a scenariilor senzaționaliste din secolul al XX-lea, miza șocului provocat cititorului depășind net miza beletristică. Teroarea din opera lui Beneș, atâta câtă este, se găsește diseminată, cred, în două nuvele de un exotism poesc, ambele prezente în volumul Semn rău (1943). Prima
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cezar Petrescu este, simultan, unul dintre prozatorii cei mai polifici și mai inegali din istoria literaturii române. Texte de valoare (din ce în ce mai puține după 1947, anul instalării dictaturii comuniste) se amalgamează cu producții inferioare, chiar triviale, răspunzând fie unui gust public senzaționalist, tipic interbelic, fie, mai târziu și cu egală disponibilitate din partea autorului, unor cerințe oficiale șablonizante, tipice realismului socialist. Aranka, știma lacurilor (1929, apărută în volumul de nuvele cu titlu omonim, publicat în 1930) se numără printre cele mai bune proze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trei mari tipuri de opere care exploatează filonul groazei: cele în care ideea constituie subiectul însuși al cărții, cele în care groaza este utilizată ca vehicul pentru transmiterea unor alte idei și cele în care aceasta apare ca pur pretext senzaționalist. Pentru mai multe amănunte, cf. Seigneuret, 1988: I, 623. 13 Acest fapt este vizibil mai ales în prozele horror din perioada contemporană (William Peter Blatty, Stephen King, Richard Matheson, Anne Rice, Peter Straub etc.), care reiau diverși topoi șocanți: "unele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
occidentali contactați de mine nu mai lucraseră până atunci cu nimeni din Est, mă refer la anii '95-'97, așa că mă priveau cu scepticism. Apoi am constatat că, deși aveam filme gata, cu subiecte diverse, unele cu o tentă ușor senzaționalistă, cum ar fi colonia de leproși de la Tichilești, nu reușeam să le vând. Am primit oferte ridicole, să le dau doar materialul brut și eu să dispar ca autor. Am descoperit astfel un lucru fundamental: un film finalizat se vinde
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Mureș, un doctor făcea psihoterapie prin teatru. Singura noastră cercetare au fost trei ore în care am discutat cu acest doctor. Sigur, nu exista niciun fel de terapie prin teatru, nu exista nimic din articolul acela. Era doar un articol senzaționalist și atât. Dar doctorul a zis: vă dau libertate totală să filmați, dar faceți ceva pentru oamenii aceștia. Opt zile am stat cu ei. Doctorul nu a intervenit în niciun fel. În primele patru zile n-am avut nicio idee
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
tânăr se ținea după noi de ceva vreme ca să ne arate invenția lui aflată într-o sacoșă. L-am ignorat până a început să discute în franceză cu tutorele nostru de la workshop. Îl ignorasem pentru că acolo n-am căutat subiecte senzaționaliste. De fapt, noi respingeam ceea ce găseam la tot pasul: patologia. Și despre ce încep să discute? Despre ploaie, despre cum poate opri el ploaia. Atunci când mănâncă, trasformă mâncarea în energie și cu această forță poate opri ploaia. Mobilul acțiunii respective
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
președintele Clubului Român de Presă (CRP), care credea că reflectările jurnaliștilor s-au înscris în nota generala, dar cu tente de tabloid. Jurnalistul preciza că nu a sesizat vreo încălcare a principiilor deontologice ale jurnalismului: Desigur că au existat tente senzaționaliste în titlu, tabloidizare, dar astea fac parte din politica editorială a fiecărui ziar și nu pot fi reglementate". Gabi Dobre, analist media la Agenția de Monitorizare a Presei, e de părere că abordarea presei a fost decentă la o zi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și documente, ed. cit., p. 144. 157 Peter Brooks, op. cit., p. 78: "he has achieved melodramatic consciousness". 158 Potrivit lui Ben Singer (op. cit., p. 50 ș.u.), senzaționalismul conduce la un proces de absorbție diegetică din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să creeze iluzii, ci anti-iluzii, prin efectul de hic et nunc ("antiiluzionism interactiv"). "Prezenteismul" e principala caracteristică a genului melodramatic (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 11). 159 Peter Brooks, op. cit
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
inițiatorului prestigioaselor premii este foarte specială. Jurnalistul Joseph Pulitzer (1847- 1911), cunoscut pentru determinarea cu care lua în serios rolul presei de supraputere în statul american, în special, într-o societate democratică, în general, a fost unul dintre pionierii publicisticii senzaționaliste, de scandal, uneori atacând prematur, fără o documentare temeinică, exploatând momentul și așteptând replica. Era subiectiv și îndârjit de independent, atitudine exprimată și printr-unul din cuvintele inventate de el, indegoddampendent, adică inde-afurisitde-pendent (în Brian: 2). Deși nu a făcut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]