136 matches
-
alege. Unii se nasc buni ca urmași nevinovați dar și fără merite ai lui Abel, alții se nasc cu povara unei firi năvalnice și pătimașe pe care au a o struni din greu. 2. ÎNGERUL LUPTĂTOR SAU OMUL KANTIAN - Când senzorialitatea se atrofiază, sentimentul datoriei e în expansiune. Andrew se naște într-o familie de predicatori, în America. Este un om al datoriei. Toată viața sa va rămâne un om careși reprimă instinctele, care-și simplifică viața, dorințele, nevoile. Își urmează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dispun de scheme operaționale care se aplică în funcție de etapele pe care le parcurge gândirea și limbajul. Limbajul verbal se însușește treptat, în mod spontan și natural de la cea mai fragedă vârstă. Generalizarea și abstractizarea se realizează la nivelul admis de senzorialitate și de simbolul imagistic operațional implicat în acest proces. Comparația se realizează pornind de la concret, de la obiectual, prin analiză și sinteză spre abstract, la început numai în prezența materialului intuitiv (obiectual sau grafic)apoi și în absența lui cu sprijin
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
un proiect practic-aplicativ. 1.3 Obiective ale educației estetice Literatura de specialitate propune două grupe de obiective urmărite de educația estetică: Obiective privind formarea capacităților de a percepe, a însuși și a folosi adecvat valorile estetice în care includem: -formarea senzorialității estetice adecvate limbajului artistic ce urmează a fi asimilat, adică „ascuțirea acelor simțuri prin intermediul cărora vor fi sesizate conformațiile cromatice, acustice, gestuale etalate de operă de artă” (C. Cucoș, 2000, p. 147Ă; -stimularea emoțiilor estetice, a acelor răspunsuri afective care
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Artă da expresie modului de a gândi și interpreta, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității, experienței memorizate, inteligenței, imaginației creatoare. Henri Delacroix sintetizează astfel menirea artei: „Artă năzuiește să facă exteriorul asemănător lăuntricului, să readucă realitatea exterioară la spiritualiate, astfel încât să devină manifestarea ei” (H. Delacroix, 1983, Psihologia artei, p. 86Ă. Funcțiile artei se raportează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
o percepere unitară a conținutului și formei estetice a produsului creat. Artă, prin modul de abordare de către educator, da expresie modului de a gândi și interpreta a elevului, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității elevilor, experienței memorizate, inteligenței și imaginației creatoare. Prin forme, sunete, muzicalitate, cuvinte, linii, culori prin care elevul este educat să se exprime, oglindește o realitate obiectiv-subiectivă.Ea exprimă în diferite forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
segmentele în totalitatea lor; d) mobilizarea activă necesită necondiționat participarea psihică și intelectuală a pacientului pentru o mai bună înțelegere și o cât mai mare voință de a se vindeca; e) atunci când este posibil, se va apela la sensibilitate și senzorialitate; f) mobilizarea activă este precedată de unele manevre care pregătesc organele efectoare ale mișcărilor; g) programul începe cu mișcări globale, după care se intervine cu mișcări localizate, orientate spre grupul de mușchi ce urmează a fi prelucrat; h) crearea de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
A observa cu ochi de estet mahalaua sufletească - iată, în definitiv, tema. Contemplarea e, în același timp, nesățioasă și ironică. Remarcabilul tact artistic (și în limbă) îl oprește pe romancier de la excese. Meritul literar provine din echilibrul păstrat între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată reticentă. Procură delicii, fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe alocuri rece, meticulos, meșteșugar, care se lasă atras de spectacolul vitalității primare (și al reversului ei: degradarea), instinctuale, frenetice, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
doctrina dialecticii", la care ne vom întoarce la sfîrșitul articolului de față.) La p. 113-114 ale aceleiași opere, Hegel reliefează încă o dată modul în care inzii se abandonează în extrema abstracție pentru a se cufunda în neantul celei mai adînci senzorialități: "[...] există numai ordine naturală, care lasă să subziste împreună cu tot ce e mai rău și noblețea supremă" [25 td]. Hegel încearcă să distingă și mai clar între reprezentarea religioasă orientală ce adesea poate fi luată ca filozofie religioasă, filozofie propriu-zisă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
explicat felul în care sunt reflectate proprietățile generale ale lucrurilor, ca și relațiile dintre ele. Pe toate acestea Aristotel le înmânează unui organ distinct de reflectare central. O face introducând aici un nou concept din domeniul științelor, pe cel de "senzorialitate generală". Cu acest organ se reușește recunoașterea proprietăților generale ale lucrurilor, ca mișcarea, forma, mărimea, unitatea, numerele, etc. Prin acest organ devine posibilă producerea reflectării senzoriale, devine posibilă reprezentarea vizuală sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
funcții ale sufletului în accepțiunea lui Aristotel este "strădania". Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au rădăcinile și simțurile. Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică sufletească, interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă accepție. În lucrarea sa, Disertație asupra funcțiilor sistemului nervos, Prochaska vorbește de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea carteziană. Pentru el, reflexul reprezintă de acum un principiu general al activității nervoase, însă explicarea acestei activități s-a completat cu considerații făcute asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie și Fiziologia sau știința studierii naturii umane, Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a îngrădit relațiile dintre funcțiile senzoriale și cele motorii, considerând legătura dintre acestea ca fiind valabilă doar atunci când este vorba de o tuse sau de o simplă reacție defensivă spre exemplu o înțepare. Însă acolo unde e vorba de o senzorialitate propriu-zisă, de o reactivitate reflexă psihică propriu-zisă, soluția lui își pierde valabilitatea. Prin încercările sale de abordare a faptelor de reflectare senzorială, Müller a încercat să înlăture prăpastia pe care Hall a asumat-o, dintre fiziologia nervoasă și activitatea psihică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
intervenției unui mecanism reflex autoreglator, care face posibilă producerea senzației. Condiția necesară producerii senzației era ca întreaga reflectare reflexă să se supună principiului funcțional reflex al autoreglării și recuplării. Probleme ca aceea a retrăirii voite și conștiente a acțiunilor, a senzorialității subiective, pe Secenov pur și simplu nu-l interesau. Retoric, Secenov se întreba mereu de ce conștiință poate fi capabilă o broască spinalizată, privată de intervenția formațiunilor cerebrale, care totuși reacționează reflex în acord cu condițiile de stimulare externă? Prin urmare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Această poziționare poartă astăzi numele de marketing senzorial sau experiențial. A trecut vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
uleiuri esențiale, spumantele de baie și efervescente. Mărcile de produse cosmetice și reclama de care se bucură acestea abundă și ele în discursuri asupra voluptății de a te ocupa de propria persoană și de plăcerea de a „te întoarce la senzorialitate”. Produsele de îngrijire exaltă într-adevăr eficiența acțiunii lor, dar mizează și pe argumentul „100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei subetape componente, care se succed din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei subetape componente, care se succed din doi în doi ani, ca și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o radiografie a iubirii, în toate manifestările ei, de la primele simptome, pline de promisiuni, la gelozie, tensiune și dezamăgire. Dana Dumitriu a văzut în Iunia „un roman scris cu finețe analitică, cu o participare afectivă care îi oferă căldură și senzorialitate, o mică piesă de cameră, limpede, atașantă”. Un roman polițist, Agent pentru probleme speciale (1993), însemna o schimbare de registru și de cotă valorică. SCRIERI: Pe drumuri de bazalt și nisip, București, 1976; Iunia, București, 1981; Agent pentru probleme speciale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
mai recunoaștem pe Ioana Dinulescu în recenta ofertă, Steaua lui Ion, dacă ne-am lua după comentarii la volume anterioare, reproduse pe coperta IV: "admirabile poezii de dragoste" (Constanța Buzea); "instaurarea în geografia singurătății a unui climat fericit" (L. Ulici), "senzorialitatea este evidentă, ca și limbajul subtil, rafinat" (N. Manolescu). Din toate acestea n-a mai rămas decât prozaismul semnalat totuși de directorul R.L., ridicat la puterea polemicii, a smulgerii măștilor și reglării de conturi. Adulterarea tablei de valori umane și
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
darului vieții - de o catifelată tandrețe și de sticloasă cruzime - iată un portret ce include aura crepusculară, drama timpului și spațiului, interogații, încheieri. Formal, piatra de încercare a dicteului grigurcian este hai-ku-ul, cum se știe genul liric aspirator de maximă senzorialitate pe minimă atingere: „O mână înmănușată cum/ mângie mările” (O mână) or: „Zeii n-au nici o vârstă,/ doar umbra mâinii tale/ îmbătrânește discret” Și tot astfel, în punctul în care hai-ku-ul se intersectează cu bonzai-ul: „Micile pauze dintre metafore
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]