138 matches
-
în cazul de față, avem de-a face cu specificul trăirii și comunicării artistice. Proza, literatura, în general, nu pot face abstracție de fenomene, arta fiind, cum bine se știe, cunoaștere sensibilă. Și, simultan, nu pot fi reflecție pură, întrucât senzorialitatea, închipuirea, emoția, impulsurile subconștiente sunt parte integrantă din structură, compoziție, tipologie, mesaj. Ca urmare, sfâșierea rămâne, mai mult: ea potențează valențele persuasive ale discursului. Acesta pare a fi destinul artistului: să viețuiască în spațiul incert, ambiguu, dar cât de uman
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
despre poezia americană „scrisă de femei”, dar sînt sigur că în ea este urmărit un interes polemic: acela al studierii unei altfel de feminități, a unui referențial revoltat, cu conștiința comunicării de stări existențiale grave, ieșite din sentimentalism desuet și senzorialitate frivolă: „Cobor în mine ca-ntr-o catedrală/ Pașii mei foșnind pe caldarîmul ideii de ieri./ Cobor în mine, îmi întind mîna/ Printre gratiile sufletului:/ Mereu puterea/ din/ Nerostite cuvinte” (Cobor în mine). Pe de altă parte, lecția textualizării - precoce
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
amintit brusc, privindu-i bătrînului fața ridată și fruntea apăsată de grijile zilei de mîine, de lucrarea lui Kant: “De l'usage des principes theologiques” ... Treci peste pește ... a șoptit ea, sesizînd agonia sufletului meu filozofic în lupta pentru purificarea senzorialității, care este paradoxală și, mai grav, iluzorie și, creînd un joc de cuvinte, care îmi sugera că fabricasem un edificiu lingvistic monstruos, o frază aiuritoare și lunecoasă, pe care ea n-o accepta, pentru că ocolea povestea în sine și, în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
ȘPAIUC, Ionela OLARU, Ioana Cezara POIATĂ, Liviana PÎNZARU, Mihai Pînzaru PIM, Oana CHINCHIȘAN, Rodica POSTOLACHE, Alexandru RACU, Olga GODOVANIUC și Marcela GRAMATIC. În marea aventură a artei pe care o parcurg, ei își propun să trăiască experiența eului și a senzorialității imaginative. Fiecare artist tinde să coloreze prin “complementara” sa spațiul înconjurător, însă calitatea și încărcătura emoțională a fiecărei opere de artă evidențiază expresia artistică individuală. Acest grup de „boemi cu spiritul liber și sincer” este ghidat de o prezență feminină
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
și a abandonat. Acum dacă e să analizez dezvoltarea noastră ulterioară văd transformările pe care doar timpul le permite. Adică eu am învățat să nu mai găsesc realitatea decupata ci ca un întreg și prietena mea lasă experiențele să releve senzorialitatea existenței. Cu drag,prietenei mele... http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: Cenaclu literar / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 641, Anul ÎI, 02 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CENACLU LITERAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343664_a_344993]
-
fundamentale. Din punctul de vedere al artei teatrului, urmând studiile și exegezele valoroase sau observațiile practice făcute de-a lungul timpului, se parcurg anumiți pași în dezvoltarea și punerea în valoare a abilităților specifice: observarea, atenția, imaginația, actualizarea simțurilor și senzorialitatea conștientă, orientarea în spațiu, reacția la stimuli multipli, coordonarea, spontaneitatea, memoria și memoria asociativă, relația cu partenerii, libertatea de creație (atenție la factorii care inhibă creativitatea), emoția și intuiția. Aceste abilități scenice se dezvoltă în suită și nu întâmplător. Așa
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
secundar); relația de împreună- experimentare între profesor și elevi (sharing - împărtășire); specificul învățării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin, op. cit., cap. I. Cele șapte aspecte ale spontaneității, p. 49); ... – dezvoltarea capacităților și abilităților personale (observarea, concentrarea atenției, imaginația, senzorialitatea conștientă, orientarea în spațiu, reacția la stimuli, coordonarea, spontaneitatea, memoria, intuiția, libertatea de vorbire în public și gestionarea emoțiilor) și formarea unor deprinderi legate de tehnicile teatrului (tehnicile teatrului sunt tehnicile comunicării, deci rămân tot timpul vii. - vezi Viola Spolin
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
doctrina dialecticii", la care ne vom întoarce la sfîrșitul articolului de față.) La p. 113-114 ale aceleiași opere, Hegel reliefează încă o dată modul în care inzii se abandonează în extrema abstracție pentru a se cufunda în neantul celei mai adînci senzorialități: "[...] există numai ordine naturală, care lasă să subziste împreună cu tot ce e mai rău și noblețea supremă" [25 td]. Hegel încearcă să distingă și mai clar între reprezentarea religioasă orientală ce adesea poate fi luată ca filozofie religioasă, filozofie propriu-zisă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a exista), care trimite la acțiuni în serviciul realizării sociale". Dar o schimbare de nivel de realitate este accesibilă ființei umane: "O ase-menea schimbare de nivel se operează cînd ființa umană trece de la o lume de raționalitate, de efectivitate, de senzorialitate, de limitare prin cauzalități legate de istoricitatea sa și de conflicte intrapsihice (între pulsiuni, dorințe), la o lume a lui a fi-ne-delimitat (neînlănțuit), eliberată de o existență dependentă de cauzalități și deschisă cîmpului aptitudinilor sale". Pentru a descrie acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lumea fiordurilor nordice; imaginar - tradiția evanescentă a lumii satului și fantomatica apariție a unui marinar, prezență nicicând sigură, între vis și realitate. Ambele se lasă descoperite prin mijlocirea culorii specifice fiecărui tărâm în parte, prin diversitatea expresiei care, elocventă până la senzorialitate, atinge parcă esența lucrurilor și a faptelor (acestea mereu fulgurante, incisive, de o concentrată forță epică). A XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de convins altfel decât prin rațiune. Centrați pe muncă, mai puțin pe oameni. Fac un efort sistematic de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la numărul subiecților de tip ESTJ, procentele corespunzătoare sunt cele din figura 5. EMBED MSGraph.Chart.8 \s După ESTJ, cel de-al doilea tip psihologic frecvent este INTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Acest tip se caracterizează prin senzorialitate introvertită cu gândirea ca funcție secundară. Oamenii de acest tip sunt realiști, practici, memorează și folosesc un număr mare de date, fapte, aspecte, fiind scrupuloși față de acuratețea lor. Reacțiile intime pe care nu le exteriorizează sunt vii și intense, iar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie logici și analitici, ceea ce le provoacă probleme când evaluează semenii sau când nesocotesc oamenii mai puțin puternici. Se poate observa că funcțiile cu frecvență foarte mare în cadrul tipurilor psihologice specifice mediului militar sunt: E (extraversiune) - 29 de subiecți; S (senzorialitate) - 37 de subiecți; T (judecată bazată pe gândire) - 39 de subiecți; J (judecată) - 37 de subiecți. Cele mai frecvente funcții sunt cele care se regăsesc în tipul psihologic cu cel mai mare procent: ESTJ, care apare în 57,5% dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
5% dintre cazuri. O mai mare aglomerare a tipurilor extrovertite în organizație înseamnă o centrare mai puternică pe spijinul/suportul pentru membri. Judecata bazată pe gândire asigură desfășurarea în bune condiții a activităților, echilibru emoțional, bună organizare și coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nisip de 0,1 mm, rătăcit într-un cub cu latura de 20 m”; „există o Inteligență Superioară, un Spirit mult superior celui al omului în fața căruia noi, cu puterile modeste, trebuie să ne simțim umili”; - apel la sentimente și senzorialitate, operații de comparare în contextul utilizării de interogații capabile să suscite curiozitatea, ca element al motivației: „Fără reperul de contrast, nefericirea, cum ar putea simți cineva fericirea?”, „Cum ar putea cineva defini întunericul, dacă nu vede lumina, cum ar putea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai recunoaștem pe Ioana Dinulescu în recenta ofertă, Steaua lui Ion, dacă ne-am lua după comentarii la volume anterioare, reproduse pe coperta IV: "admirabile poezii de dragoste" (Constanța Buzea); "instaurarea în geografia singurătății a unui climat fericit" (L. Ulici), "senzorialitatea este evidentă, ca și limbajul subtil, rafinat" (N. Manolescu). Din toate acestea n-a mai rămas decât prozaismul semnalat totuși de directorul R.L., ridicat la puterea polemicii, a smulgerii măștilor și reglării de conturi. Adulterarea tablei de valori umane și
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
oraș halucinant, supus adesea stilizărilor baroce sau chiar suprarealiste, iar pe de altă parte, alienarea nu mai este asumată la nivel metafizic sau visceral, ci exclusiv în planul conștiinței și, prin urmare, compensată printr-o exacerbare a sensibilității și a senzorialității. În consecință, temele cardinale sunt erosul și melancolia, iar modelele se află în erotica postumelor lui Lucian Blaga și în baladescul lui Radu Stanca, toate acestea plasând lirismul lui V. sub zodia unui romantism trecut prin filtrul reflexivității ori chiar
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
o radiografie a iubirii, în toate manifestările ei, de la primele simptome, pline de promisiuni, la gelozie, tensiune și dezamăgire. Dana Dumitriu a văzut în Iunia „un roman scris cu finețe analitică, cu o participare afectivă care îi oferă căldură și senzorialitate, o mică piesă de cameră, limpede, atașantă”. Un roman polițist, Agent pentru probleme speciale (1993), însemna o schimbare de registru și de cotă valorică. SCRIERI: Pe drumuri de bazalt și nisip, București, 1976; Iunia, București, 1981; Agent pentru probleme speciale
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
crude, violente închipuie o iubită la ușa căreia se găsește întotdeauna un cal mort, simbol thanatic, ori a cărei siluetă enigmatică se îndepărtează acompaniată de același animal. Singur (1996) dezvăluie aceeași aspirație spre împlinirea erotică. Pasta lirică e definită de senzorialitate, de acaparatorul impuls către trăire: „Poate / se-ndură și vine mai repede sfârșitul înțelepciunii: / în înțelepciune nu te cunosc” (Prin oraș). Și aici descrierile sunt aparente, neliniștea, frământările se metamorfozează în enunț gnomic: „Purtăm câte-o taină care ne-mpiedică
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
nevoie fundamentală în dezvoltare. Cu timpul, trebuințele psihologice vor deveni din ce în ce mai prezente și vor constitui premise favorabile în susținerea comunicării și învățării. Prin dezvoltarea acuității senzoriale se ajunge la crearea de impresii din lumea înconjurătoare și exprimarea de reacții corespunzătoare. Senzorialitatea de contact este reprezentată prin gust, miros și simțul tactil, iar prin dezvoltarea funcționalității analizatorilor se constituie și se organizează percepția ca proces de cunoaștere structurată sub forma a două modele: un model perceptiv‑contemplativ prezent în primele trei‑patru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
examenul clinic al capului; g) aparatul respirator; h) aparatul cardiovascular; i) aparatul digestiv; j) aparatul renal și procesele hidroelectrolitice; 4. Examinarea neurologică: a) reflexele și mișcările involuntare; b) tonusul muscular; c) ortostatismul; d) mersul; e) motilitatea activă; f) examenul sensibilității/senzorialității (analizatorilor); g) examenul nervilor cranieni. 5. Investigații paraclinice: a) examenul LCR (lichidul cefalorahidian); b) electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); c) electroencefalografie (EEG); d) ecografie; e) examinarea radiologică; f) tomografia computerizată; g) rezonanța magnetică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memoria vizual‑motrice și cea afectivă au o dezvoltare mai bună; - imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă, la rândul lor, evidente influențe ale dominanței vizual‑motorii în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și auzitor, ceea ce afectează relațiile sociale ale celui dintâi, adaptarea la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de boltă” a întregului sistem de terapie (re)educațională. Principalele dimensiuni ale terapiei cognitive sunt prezentate în cele din urmează: Cunoașterea senzorială este o dimensiune pentru care fiecare copil își creează propriul ritm, iar după o evaluare inițială în domeniul senzorialității se pot determina nivelul achizițiilor și modalitățile de intervenție pentru recuperarea sa în domeniul cunoașterii senzoriale. Forma generală a exercițiilor senzoriale se diferențiază în funcție de nivelul de dezvoltare atins de copil într‑un anumit domeniu al cunoașterii senzoriale (spre exemplu, un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără mișcarea capului etc.; b) exerciții de coordonare motrice generală - urmăresc dezvoltarea capacității de coordonare pentru mișcări din ce în ce mai complexe ale corpului și se adresează tuturor segmentelor anatomice, incluzând o mare diversitate de activități cu caracter ludic, asociate cu elemente de senzorialitate (zgomotul vântului, al ploii, foșnetul pomilor etc.) și cu reprezentări ale unor obiecte, forme, spații și elemente din mediu, anterior cunoscute, care întregesc gama de exerciții și stimulează participarea activă a copiilor la efectuarea acestora; c) exerciții de coordonare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
14.10. Fișă de evaluare analitico‑sintetică (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr\jma[ [i Oprea, 2003)" Acest instrument de lucru operativ se folosește în activitățile cu copiii/elevii care prezintă deficiențe de vedere, pentru evaluarea nivelului senzorialității în orice etapă a antrenamentului vizual. Numele și prenumele ........................................., clasa ............, anul școlar............ Diagnosticul oftalmologic ................................................................................. Deficiențe asociate .......................................................................................... • Evaluarea analitică: a) indici funcționali ai vederii: - acuitate vizuală ................................................................................ - câmp vizual ................................................................................... - sensibilitate luminoasă ....................................................................... - sensibilitate de contrast ...................................................................... - sensibilitate cromatică ........................................................................ - vedere monoculară/binoculară/stereoscopică ............................................. - vedere de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]