146 matches
-
Între anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă, București, 1983; Trăgătorul la țintă, Pitești, 1999. Traduceri: Hervay Gizella, Amprente, pref. Ana Blandiana, București, 1988; Esterházy Péter, Verbele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
jurnalistic în favoarea detaliilor concrete. Hapgood și Stephens au respins formal idealul neoplatonic. Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pereții cu nuanțe de aur rece”, turnurile unui castel se desenează în brun pe albastrul cerului (Alba). Că insurgentul modernist e dublat, la început discret, de un explorator în arhaic, iată semnul unei mobilități in nuce. Metafore ostentativ prozaice, un senzualism multiform, etalări de pietre prețioase în manieră simbolistă, o retorică minulesciană, o gestică apropiată farsei alternează, în Poemele trupești, cu manifestări afective bântuite de trecut. În momentul publicării, Salomeea, poem în opt părți, cu fragmente dialogate, a părut unora isprava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
există între vis și ceea ce se numește realitate. Acelea ale unei vieți sociale în care ideile, iluziile, credințele, într-un cuvânt, imaginarul, ocupă un loc central. "Legea secretă" esențială, și totuși puțin admisă, este aceea a alunecării de la raționalism spre senzualism, de la o tipologie socială dominată de gândire spre o alta în care ar prevala sentimentul. Pe cât prima dintre aceste tipologii a permis elaborarea de norme generale, pe atât a doua este cauză și efect ale diverselor anomii care punctează viața
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care preexistă în structura sistemului nervos. A postulat în acest fel o întrepătrundere încă insuficient determinată dintre activitatea psihică și cea nervoasă. A fost făcut, însă, începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța secolului al XVIII-lea, s-a consumat un efort de reunificare a senzualismului de sorginte carteziană cu un mecanicism mașinist modern, pe gustul a tot mai mulți gânditori ai vremii. Psihofizica lui Descartes
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea nervoasă. A fost făcut, însă, începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța secolului al XVIII-lea, s-a consumat un efort de reunificare a senzualismului de sorginte carteziană cu un mecanicism mașinist modern, pe gustul a tot mai mulți gânditori ai vremii. Psihofizica lui Descartes și-a epuizat foarte repede izvoarele, și a necesitat să fie completată cu o viziune mai articulată, cu care să
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În ceea ce privește gândirea, însă, în loc să admită natura divină a acesteia, La Mettrie considera că ea este expresia capacității de organizare superioare a materiei soluție care și-a păstrat valabilitatea până în zilele noastre. Astfel, el evită cu abilitate prăpastia anterioară ridicată de senzualismul cartezian dintre materie și gândire. Prin formularea tezei conform căreia gândirea face parte din natură și reprezintă forma ei de organizare superioară, La Mettrie a făcut un pas pregătitor decisiv în domeniul cunoașterii vieții psihice, pentru fundamentarea psihologiei ca știință
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organism mediu. Mai mult, problemele gândirii au început să fie studiate la animale, la nivel subuman. Au fost provocări care au determinat ca problematica gândirii să fie scoasă din coordonatele de analiză metafizice și filosofice, ale disputelor dintre raționalism si senzualism. S-a pornit de la formularea unor noi postulate investigative, conform cărora formelor sau structurile logice ale gândirii li se căuta corespondentul funcțional în viața de fiecare zi ca fiind puse în serviciul unor funcții vitale rostul lor în supraviețuire și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de altă parte, TV are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea, promovați prin valorile mediatice amintite (senzualism, îmbogățire, lipsă de scrupule etc.). Abstract The findings discussed in this study are based on 2 opinion surveys conducted in July and November 2005 by Center for Urban and Regional Sociology CURS (a private polling agency), in cooperation with Media
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar în această perioadă idea‑ lul ascetic a eliberat arta de orice deviație a senzualismului clasic. Originea icoanelor subzistă din tradiție și mărturiile pelerinilor care veneau în Țara Sfântă pentru a duce cu ei o imagine sacră; după tradițiile Țării Sfinte, imagi‑ nile lui Cristos erau puse în locul unde erau înhumați sfinții și martirii care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în această peri‑ oadă dispare aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să reprezinte numai corpul, ci și sufletul. Pentru aceasta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sau pe a lui Locke, agreabil popularizată de Voltaire, filozofia lor plictisitoare, simplistă și dogmatică proclamată de La Mettrie, Helvetius, d’Holbach și Condillac, nu reprezintă decât un aspect destul de cenușiu al filozofiei zise a „luminilor”. Filozofie totuși, fundamentând o morală : senzualismul ca teorie a cunoașterii duce în mod consecvent la o morală hedonistă. Ea își poate revendica gloria de a fi fost adoptată în secolul următor, de către Stendhal. E oricum preferabil ca o filozofie nu prea bună să inspire o artă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aproape deloc, dar cea socială a câștigat enorm prin cultul Madonei și instituția cavalerismului : de aici apariția amorului courtois, idealizat în poezia trubadurilor, în legende ca a lui Tristan sau a lui Lancelot. Mai târziu au apărut filozofii „libertini” și senzualismul, atât filozofic, cât și „galant”, apoi romantismul, pe urmă școala naturalistă și în cele din urmă Freud. În toate aceste perioade a dominat interesul față de femeie, văzută alternativ, când ca Madonă, când ca Veneră. Între timp, în vremea Renașterii, atât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
iubiri inaccesibile, nu reușește să supraviețuiască dincolo de intențiile auctoriale. Un alt bărbat, Mori, cucerește ușor, rând pe rând, pe Anita, Arabella, Lilly și Luiza, textul alunecând spre melodramatism, trăsătură ce minează premisele romanului. Unii critici au remarcat un soi de senzualism pur, primar la aceste personaje. Protagonistul din Catarge, care s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga schelărie epică este precară, din cauza lirismului excesiv al multor pasaje, prezent și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și de sentimente de exaltare mistică; se împletește un romantism juvenil cu o brutalitate neînfrântă. Suntem în epoca marilor pasiuni, care au stăpânit Evul Mediu”. Personajele, cu excepția lui Seneslau, sunt imaginare și, mai toate, conturate izbutit. Protagonistul este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
fire ale Ariadnei confruntându-le cu schimbările petrecute în faza III. Încotro ne duce cursa dezlănțuită spre fericirea privată? Ne condamnă ea oare să suferim la infinit chinurile lui Tantal? Cultura pe cale de a se structura se conturează sub semnul senzualismului debordant sau al dezincarnării plăcerilor? Civilizația eficacității generalizate sau eliberarea plăcerii simțurilor? Un nou carpe diem sau adâncirea dificultății de a trăi? Mai precis, aceste perechi de opoziții sunt realmente pertinente? Și ce-i cu toate aceste obstacole în calea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
perimat, revoluția sexuală nu mai e decât o amintire, tematicile securității și ale sănătății invadează viața de zi cu zi: noul spirit al timpului nu împiedică nicidecum o sociologie a cotidianului să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-un mediu înconjurător liniștitor. Prin îndulcire, formele tehnologice valorizează senzațiile tactile, destinderea, un confort fluid și calmant: o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției. Încă de la sfârșitul anilor 1960, confortul anticonformist promovând stilul cool, decontractat sau „lăbărțat” se bucură de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
săraci, volum ce semnifică un proiect educațional privind organizarea unor școli pentru paria, în care se regăsește planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se bazează pe câteva teorii filosofice. Astfel, teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În schimb
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe creația sa lirică. În volumul de debut, Agora (1969), factura preponderent meditativă a poeziilor a făcut critica să vorbească despre un autor bântuit de obsesii, de spaima neîmplinirii. Cu Orientalia (1970), universul liric își schimbă coloratura, accentul căzând pe senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei corăbii (1973), poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]