101 matches
-
și subtropicale din Europa, vestul Asiei, Orientul Mijlociu, America de Nord și Africa de Sud, majoritatea fiind mediteraneene. Frunze alterne, simple întregi sau divizate cu stipele foarte mici, denticuliforme. Inflorescența este un racem sau spic, terminală sau dispusă la subsuoara frunzelor. Flori bilateral simetrice (zigomorfe). Sepale 2-8. Petale neegale, în același număr cu sepalele sau lipsesc. Stamine 3-40. Ovar superior, 2-3 carpelar. Fruct capsulă. Flora României conține 6 specii, din care 2 cultivate și 4 spontane ce aparțin genului "Reseda". le sunt plante ierboase, rar lemnoase
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
și Africa de Sud, majoritatea fiind mediteraneene. Frunze alterne, simple întregi sau divizate cu stipele foarte mici, denticuliforme. Inflorescența este un racem sau spic, terminală sau dispusă la subsuoara frunzelor. Flori bilateral simetrice (zigomorfe). Sepale 2-8. Petale neegale, în același număr cu sepalele sau lipsesc. Stamine 3-40. Ovar superior, 2-3 carpelar. Fruct capsulă. Flora României conține 6 specii, din care 2 cultivate și 4 spontane ce aparțin genului "Reseda". le sunt plante ierboase, rar lemnoase la bază; anuale, bisanuale sau perene. În tulpinile
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
ca niște dințișori). Inflorescența este un racem piramidal sau spic, terminală sau dispusă la subțioara frunzelor. Flori spirociclice, bilateral simetrice (zigomorfe), de obicei bisexuate (hermafrodite). Formula florală K C; A G, mai frecventă K C AG. Caliciu dialisepal, din 2-8 sepale (de regulă 4-6), mai mult sau mai puțin inegale, cu estivație valvară, libere sau uneori puțin unite la bază, persistente sau caduce. Corola dialipetală, din petale în număr egal cu sepalele, cu care alternează, de forme diferite chiar în aceeași
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
mai frecventă K C AG. Caliciu dialisepal, din 2-8 sepale (de regulă 4-6), mai mult sau mai puțin inegale, cu estivație valvară, libere sau uneori puțin unite la bază, persistente sau caduce. Corola dialipetală, din petale în număr egal cu sepalele, cu care alternează, de forme diferite chiar în aceeași floare, cele mai multe adânc fidate (divizate) în 3-8 lacinii. Androceul din 3-40 stamine, inserate pe un disc cărnos unilateral, caracteristic familiei, provenit prin lățirea axei florale, purtând antere introrse. Gineceu cu ovar
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din 3-6 (de obicei 4-5) sepale laciniate (lacinii) ușor contorte, la bază concrescute cu marginea hipantiului, împreună cu care simulează un perigon simplu, cu sepale (laciniile) aproape în întregime unite, mai rar libere. Sepale sunt de obicei petaloide (asemănătoare cu petalele), alb-verzui, alb-gălbui, roșii, roz-aprinse sau cafenii
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din 3-6 (de obicei 4-5) sepale laciniate (lacinii) ușor contorte, la bază concrescute cu marginea hipantiului, împreună cu care simulează un perigon simplu, cu sepale (laciniile) aproape în întregime unite, mai rar libere. Sepale sunt de obicei petaloide (asemănătoare cu petalele), alb-verzui, alb-gălbui, roșii, roz-aprinse sau cafenii Corola absentă sau rudimentară, formată din 3-6 petale rudimentare libere, reduse la scvame, solzi sau umflături libere sau
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din 3-6 (de obicei 4-5) sepale laciniate (lacinii) ușor contorte, la bază concrescute cu marginea hipantiului, împreună cu care simulează un perigon simplu, cu sepale (laciniile) aproape în întregime unite, mai rar libere. Sepale sunt de obicei petaloide (asemănătoare cu petalele), alb-verzui, alb-gălbui, roșii, roz-aprinse sau cafenii Corola absentă sau rudimentară, formată din 3-6 petale rudimentare libere, reduse la scvame, solzi sau umflături libere sau la bază unite pe un inel. Androceul situat în
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
tubul caliciului este format adesea din 4-5, rar 8-10 sau numeroase stamine (până la 100, la "Pimelea" numai 1-2 stamine), dispuse în 2 cicluri sau rânduri (obdiplostemon), rar într-un ciclu; cele din rândul superior sunt situate în vârful hipantiului, opuse sepalelor, cele din rândul inferior alternează cu cele de sus; antere biloculare, introrse, pe filamente scurte, rar alungite. Gineceu format din 4-5, rar 1-3 sau 8-12 carpele unite, cu ovar superior, afundat în receptaculul tubulos (hipantiu), uneori cu ginofor, 2-4-(5
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
interpretat ca simbolul țării, cercul Taegeuk ca simbol al poporului iar trigramele ca simbol al guvernării. Proporția dintre lungimea și lărgimea steagului este 3:2. Vârful steagului este in forma unei flori de Hibiscus syriacus (mugunghwa) colorată auriu, cu cinci sepale. Catargul steagului este confecționat din bambus sau din oțel, și colorat asemănător copacului de bambus. Pe la 1800 a existat un stindard personal, Eo Gi (어기), al regelui Coreei, având un fundal roșu-bordo, în mijloc un cerc divizat la mijloc iar
Drapelul Coreei de Sud () [Corola-website/Science/322237_a_323566]
-
5-9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1-2 cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate în inflorescențe de 3 până la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5,5. Cuvântul "tomată", respectiv toate variantele sale din spaniolă, engleză și alte limbi, este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
cm. Arborele nordic de pawpaw comun, rezistent la frig are frunze căzătoare, în timp ce speciile sudice sunt deseori sempervirescente. Florile urât mirositoare sunt produse singure sau câte maxim opt împreună; sunt mari, cu un diametru de 4-6 cm, perfecte, cu șase sepale și petale (trei mari exterioare și trei mici interioare). Culoarea petalelor variază de la alb la violet sau roșu-maroniu. Polenizate de către cărăbuși și muște de gunoi necrofage, florile emit un miros slab care atrage puțini polenizatori, limitând astfel producția de fructe
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
înălțimea de 1-2 m, cu o coroană densă. Frunză e ovala, 2-4 cm în lungime și 1.5-3 cm în lățime, de culoare verde-gri și lichid lipicios pe suprafață . Floarea este de mărime mică, galben-verzuie, cu 5-6 petale și fără sepale. Plantă posedă flori unisexuate, masculine și feminine,hermafrodite pot fi întâlnite foarte rar.Fructul are forma ovala, triunghiulara capsula (fruct) cu lungimea de 1-2 cm. Sămânță e cafenie și conține ulei (ceară lichidă) aproximativ 54%. Un arbust în mediu produce
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
tulpina și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub formă de palnie, sau tubul și lobii corolei formează un unghi de 90 de grade. Intrarea în tubul corolei adesea este închisă de niște apendici
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
până la 1 m, din familia berberidacee, originar din America de Nord, cu frunze imparipenat-compuse, pieloase, persistente și în timpul iernii, cu foliole cu marginile spinos-dințate, pe față verzi întunecate lucitoare, care toamna devin purpurii. Florile sunt galbene grupate în raceme, fiecare cu 9 sepale și 6 petale, iar fructele bace, de culoare albăstruie. Cultivată în România și Republica Moldova ca plantă ornamentală prin parcuri, grădini și cimitire. Numele genului "Mahonia" este dat în onoarea botanistului și horticultorului american Bernard McMahon (1775-1816). Numele speciei "aquifolium" provine
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
3 Marșuri op. 28 (1805) "Conversations musicales" op.42 (1819) 12"leichteStuke"op.44(1820) - Piese pentru pian op.72 (1863) Andriessen, Louis (n. 1939) Compozitor olandez Nuit d'ete (1957) Anzagui, Davide (n. 1936) Compozitor pianist și pedagog italian - Sepalo (1985) Arenski, Anton (1861-1906) Compozitor și pedagog rus - 6 piese pentru copii op. 34 (1894) - 12 piese op. 66 (1903) Arma, Paul (1904 -1987) Pianist și compozitor francez de origine maghiară - 9 Piese(1956) Arnold, Carl (1794 -1873) Pianist, organist
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
indirect: I-am povestit (vorbit) Ioanei (1) despre excursia noastră (2). • un complement direct și un complement indirect: I-am împrumutat lui Mihai (1) mașina mea de scris (2). Am împrumutat de la Mihai (1) banii pentru drum (2). Am detașat sepalele (1) de petale (2). Verbele intranzitive, caracterizate printr-un singur gol semantic (o singură valență obligatorie), după realizarea concretă a principalului component semantic, ca subiect gramatical, dacă funcționează ca predicate, împlinesc câmpul semantico-sintactic pe care l-au generat și enunțul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
izvorăsc, între altele, din absența manuscrisului întreg. Streinu aduce dovezi ale multiplelor ezitări ale exegeților care „cereau” poetului o logică stringentă și infailibilă. Bogdan Duică, bunăoară, „cu imensa lui știință de a clasifica florile, de a le înnumăra petalele și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros.” 1 Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă „horă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cum ar fi florile. Noțiunea de frunză folosită de Goethe nu este sinonimă cu ceea ce numim astăzi frunză monofilă (normală). Frunza primordială ar fi un așa-numit „phyllom”, care s-a putut modifica în timp dând naștere altor organe (bractee, sepale, petale etc.): „variațiile formelor plantelor, ale căror particularități le urmăream de multă vreme, m-au încântat și m-au făcut să mă gândesc din ce în ce mai stăruitor că formele în chestiune nu sunt determinate aprioric ci dimpotrivă, au un grad ridicat de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
planta viitoare; doar murind. Dacă principiul renunțării este perfect intuit la trecerea plantei vegetative în floare, în ceea ce privește moartea florii, problemele sunt mult mai complexe. Este adevărat că la o floare partea cea mai spectaculoasă o reprezintă petalele, uneori chiar și sepalele, adică „perdelele patului nupțial”. Însă esența florii este androceul și gineceul. Androceul are, de asemenea, o creștere și manifestare spectaculoasă, dar după deșertarea grăunțelor de polen (care conțin germenii masculini) se produce adesea și moartea. În schimb gineceul, care reprezintă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele din etajele superioare, care în scurt timp se usucă, plantele rămân fără frunze și tufele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]