530 matches
-
cu decisivitățile libertariene ale celorlalți, atunci tranzitivitatea preferințelor individuale va face ca decisivitatea paretiană să nu intre niciodată în conflict cu drepturile individuale, indiferent de numărul indivizilor. 3.5.* Restricția Breyer [d.3.5.1*]: Un individ i are preferințe separabile (PS) cu privire la o problemă jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5.* Restricția Breyer [d.3.5.1*]: Un individ i are preferințe separabile (PS) cu privire la o problemă jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil de ordini individuale cu condiția că una dintre aceste ordini să fie formată din preferințe separabile. [t.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil de ordini individuale cu condiția că una dintre aceste ordini să fie formată din preferințe separabile. [t.3.5.1*]<footnote [t.3.5.1*] și [t
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil de ordini individuale cu condiția că una dintre aceste ordini să fie formată din preferințe separabile. [t.3.5.1*]<footnote [t.3.5.1*] și [t.3.5.2*] nu sunt formulate de Breyer (1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5.1*] și [t.3.5.2*] nu sunt formulate de Breyer (1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist vs. nonconformist trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist vs. nonconformist trebuie arătat că preferințele care produc paradoxul lui Gibbard nu sunt separabile. În primul rând, din cele patru perechi de decisivitate, știm că 2 (0,1)a este o x variantă a lui 1(0,0)a și că 4 (1,1)a este o x variantă a lui 3 (1,0
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0,0)a și că 4 (1,1)a este o x variantă a lui 3 (1,0)a . deci (singura alternativă nedominată). Să luăm, acum, un caz general, și să vedem dacă pot apărea alte inconsistențe, atunci când preferințele sunt separabile: să presupunem contrariul, anume că preferințele sunt separabile, dar apar inconsistențe. Să presupunem că avem doi indivizi, i și j, și să luăm următoarele alternative: 1(0,0)a , 2 (0,1)a , 3 (1,0)a , 4 (1,1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a este o x variantă a lui 3 (1,0)a . deci (singura alternativă nedominată). Să luăm, acum, un caz general, și să vedem dacă pot apărea alte inconsistențe, atunci când preferințele sunt separabile: să presupunem contrariul, anume că preferințele sunt separabile, dar apar inconsistențe. Să presupunem că avem doi indivizi, i și j, și să luăm următoarele alternative: 1(0,0)a , 2 (0,1)a , 3 (1,0)a , 4 (1,1)a , unde 1(0,0)a și 3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante , 2 (0,1)a și 4 (1,1)a sunt i variante și 4 (1,1)a și 3 (1,0)a sunt j variante . Dacă preferințele sunt separabile, înseamnă că, ori de câte ori un individ a selectat, prin condiția libertariană, 0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
selectat, prin condiția libertariană, 0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea se demonstrează asumând că toți indivizii au preferințe neseparabile. Dacă acesta este cazul, atunci paradoxul Gibbard reapare. (vezi demonstrația teoremei de imposibilitate Gibbard). Demonstrație [t.3.5.3*]. Să luăm extensia cazului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți indivizii au preferințe neseparabile. Dacă acesta este cazul, atunci paradoxul Gibbard reapare. (vezi demonstrația teoremei de imposibilitate Gibbard). Demonstrație [t.3.5.3*]. Să luăm extensia cazului prude vs. lewd. Trebuie verificat dacă preferințele lui prude și lewd sunt separabile. Mai întâi trebuie să determinăm x variantele pentru prude și lewd. 2 (1,0)a este o x variantă a lui 1(1,1)a și 4 (0,0)a este o x variantă a lui 3 (0,1)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a este o x variantă a lui 1(1,1)a și 2 (1,0)a este o x variantă a lui 4 (0,0)a , ambele grupe privindu-l pe prude. p1) presupunem că preferințele lui lewd nu sunt separabile, așadar 1 2 3 4[ ]a Ra a Ra¬ ∧ putem modifica una dintre cele două preferințe. Voi lua, așadar. Așadar, preferințele lui lewd sunt separabile. p2) procedăm la fel și pentru prude: presupunem că preferințele lui sunt neseparabile, deci 3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a , ambele grupe privindu-l pe prude. p1) presupunem că preferințele lui lewd nu sunt separabile, așadar 1 2 3 4[ ]a Ra a Ra¬ ∧ putem modifica una dintre cele două preferințe. Voi lua, așadar. Așadar, preferințele lui lewd sunt separabile. p2) procedăm la fel și pentru prude: presupunem că preferințele lui sunt neseparabile, deci 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra¬ ∧ . Modificăm 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra∧¬ , dar 4 2 2 4[ ]a Ra a Pa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3 1 4 2[ ]a Ra a Ra¬ ∧ . Modificăm 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra∧¬ , dar 4 2 2 4[ ]a Ra a Pa¬ → , ori prin U, 4 2pa P a . Așadar, preferințele lui prude sunt, de asemenea, separabile. Din p1), p2) rezultă că 1sU nu are nicio influență asupra preferințelor care produc paradoxul lui Sen. Așadar, restricția este insuficientă și teorema de imposibilitate este demonstrată. [d.3.5.4*]: Un individ i simte mai puternic pentru perechea (x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]