242 matches
-
centrul de gravitate în țările grecești. Dușan, în calitatea sa de împărat al sârbilor și grecilor, plasase sub administrația sa directă partea meridională a imperiului său, care era în majoritate grecesc, în timp ce lăsa fiului său, regele Uroș administrația vechiului teritoriu septentrional sârbesc. În ceea ce privește curtea, organizarea administrativă și dreptul, imperiul lui Dușan lua modelul Bizanțului în mare măsură, mai ales în partea meridională a teritoriului. Dar înalții funcționari ai administrației, în ciuda titlurilor lor grecești, erau cel mai adesea aleși dintre membrii nobilimii
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
bază militară a guvernului canadian unde funcționeză și o stațiune meteorologică. Stațiunea este dotată cu un aeroport, situat la o distanță de 6 km. Conform recensământului din 2006, Alert avea 5 locuitori permanenți. Alert se află în partea cea mai septentrională a insulei Ellesmere, pe malul strâmtorii Nares, către Marea Lincoln (de fapt un sector al Oceanului Arctic). Strâmtoarea Nares separă insula Ellesmere de Groenlanda și măsoară aproximativ 700 km în lungime și 40 km lățime în zonele cele mai înguste
Alert, Nunavut () [Corola-website/Science/318927_a_320256]
-
Rusiei, cea mai mare populație a lincșilor se găsește în România, numărul indivizilor atingând 2.050 în 2001. Încercări de a reintroduce râsul au avut loc în Slovenia și Elveția. Lincșii canadieni (numiți și polari) se pot găsi în partea septentrională a Americii de Nord, mai ales în Canada și Alaska, dar și în restul Statelor Unite ale Americii. În ciuda vânătorilor, râsul canadian în Canada nu este amenințat de oameni, reținând majoritatea arealului său. În Statele Unite este pe cale de dispariție. S-a încercat fără succes reintroducerea
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea trece la nord de Dealul Tănasa (1.001 m), intersectează cursul mijlociu
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
și întreprinde ca ofițer de marină o călătorie în ismul Panamá. Pentru a se antrena în vederea unei plănuite călătorii la Polul Nord întreprinde în 1886 o incursiune de 190 kilometri în interiorul Groenlandei. În cursul unei noi expediții în 1892 traversează Groenlanda septentrională între fiordul Inglefield și țărmul de nord est al insulei, întorcându-se pe același drum după ce a străbătut o distanță de 2.200 kilometri. Cu acest prilej, descoperă marea peninsulă din nordul Groenlandei care a primit numele său ("Țara Peary
Robert Peary () [Corola-website/Science/311129_a_312458]
-
() este o comună rurbană din powiat-ul bytowski, voievodatul Pomerania, din partea septentrionala a Poloniei. Sediul administrativ este orașul Miastko. Conform datelor din 2008 comună avea 19.609 de locuitori. Întreaga suprafață a comunei Bytów este 466,09 km². În comuna sunt 28 de sołectwo-uri: Biała, Bobięcino, Chlebowo, Czarnica, Dolsko, Dretyń, Dretynek-Trzcinno, Głodowo
Comuna Miastko () [Corola-website/Science/314486_a_315815]
-
linia telegrafică construită în 1872 până la Alice Springs, aflat în mijlocul acestei insule-continent, apoi se abate spre vest pentru a traversa zonele cele mai puțin cunoscute în acea vreme ale Australiei, printre care se numără Marele Deșert Nisipos. În ceea ce privește locuitorii Australiei septentrionale și din Papua Noua Guinee, Verne prezintă canibalismul - o noutate în epocă - pe care îl tratează pe larg în diferite secțiuni ale romanului, ca pe un rău endemic menit să șocheze oamenii.
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
galaxia apare tulbure și traversată de o bandă întunecată. Messier 83 poate fi observată de pe ambele emisfere terestre, însă observatorii de pe Emisfera Australă a Pământului sunt avantajați: galaxia se găsește într-o poziție în care pentru observatorii din regiunile foarte septentrionale, cum este o parte din Europa de Nord, nu mai este observabilă, în timp ce pentru observatorii din zona temperată galaxia se află destul de jos deasupra orizontului. Perioada cea mai bună pentru observarea galaxiei este cuprinsă între martie și iulie. Pierre Mechain a descoperit
Messier 83 () [Corola-website/Science/312273_a_313602]
-
termenilor "castellano" și "español" este strâns legată cu istoria Spaniei și a Americii de Sud, și mai specific, cu colonizarea spaniolă în timpul Marilor descoperiri. Original, castiliana s-a referit la limba Regatului Castiliei, una dintre cele câteva așa-numite Regatele Creștine din partea septentrională a Peninsulei Iberice, care au apărut în Evul Mediu între secolele VIII și ZV. Primele atestări ale spaniolei/castilianei vechi pot fi găsite în "Glosas Emilianenses" ("Glosele Emiliane"), un document din secolul XI. Deși această limbă nu mai este vorbită
Nume date limbii spaniole () [Corola-website/Science/312002_a_313331]
-
1.611 m. Munții Bîrgău se situează pe latura sudică a grupei nordice a Carpaților Orientali, între paralelele de 47°08'30" și 47°29'10" latitudine nordică și meridianele 24°36'10" și 25°08'40” longitudine estică. Limita septentrională corespunde văii superioare a Someșului Mare (între confluența cu Pîrîul Măria și cea cu Anieșul), iar, în continuare, spre vest, abruptul sudic al Rodnei. Limita vestică urmărește linia care trece prin culmea de dealuri - Vf. Frăsiniș (932 m), Vf. Mărcuș
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Interferențele maselor de aer au loc cel mai frecvent între masa ecuatorială (continentală și oceanică), cea tropicală (continentală și oceanică) și cea polară oceanică. Clima Braziliei este foarte umedă, având caracteristici diverse, spre exemplu este foarte umed-călduroasă ecuatorială în ținuturile septentrionale, foarte umed-subtropicală în regiunea sudică și Săo Paulo sau foarte umed-călduroasă tropicală într-o fâșie îngustă a litoralului, între orașele Rio de Janeiro și Săo Paulo. Clima umedă se întâlnește și în alte regiuni ale țării: umed-călduroasă ecuatorială dominantă în
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
() este o comună rurală din powiat-ul słupski, voievodatul Pomerania, din partea septentrionala a Poloniei. Sediul administrativ este satul Kobylnica. Conform datelor din 2004 comună avea 9.513 de locuitori. Întreaga suprafață a comunei Kobylnica este 244,95 km². În comuna sunt 25 de sołectwo-uri: Bolesławice, Bzowo, Kobylnica, Komiłowo, Komorczyn, Kończewo, Kruszyna, Kuleszewo
Comuna Kobylnica () [Corola-website/Science/314474_a_315803]
-
compusă din 191 de insule acoperite de gheață, cu o suprafață de 16.134 km²; în mare parte nu este locuită. Fiind situat la latitudini între 80° și 81° 52' N, Țara Franz Josef este grupul de insule cele mai septentrionale asociate Eurasiei. Extremitatea sa nordică este Capul Fligeli, Insula Rudolf (Остров Рудольфа, Ostrov Rudolfa), care este situat la 81° 52' N. Arhipelagul se află la o distanță de numai 1000 km de Polul Nord. Arhipelagul a fost descoperit în 1873 de către
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
a fostului regat geto-dacic nu însemna supunerea tuturor triburilor geto-dacice de la nordul Dunării și din Arcul Carpatic, o mare parte dintre acestea continuând să trăiască în libertate dincolo de Limesul nordic, răsăritean ori vestic ale provinciei romane (geto-daci si tracii liberi septentrionali: Costoboci, Carpi, Biefi, Arsietai etc.). Dacii liberi sunt numiți și „mărginași", vecini cu provincia daco-romană, cunoscuți pentru acțiunile de eliberare a Daciei romane în cursul sec. II-III, până in sec. IV. În sec. II-III sunt menționate câteva incursiuni ale triburilor
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
brațelor de muncă de aici. Alte lupte cu dacii liberi se menționează în anul 218 și mai târziu, iar în cursul sec. III devin mai frecvente incursiunile lor în teritoriile romane, alăturîndu-li-se triburi germanice. Costobocii, carpii și alte seminții tracice septentrionale și-au continuat incursiunile în provinciile romane în cursul sec. II-III, iar carpo-dacii sînt menționați în alianță cu hunii. Nu se cunoaște concret soarta „dacilor liberi" după sec. IV este foarte probabil că o mare parte dintre ei au pătruns
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
prin Crișana, Maramureș, Moldova) au rămas fideli Daciei carpatice, amestecați cu geto-daco-romanii lăsați în urmă de armata și oficialitatea romană în 271/272. Acest fapt ar contribui la facilitarea muncii de explicare a „tracismului" mult mai pronunțat al dialectului român septentrional (așa-numita „daco-română") în lexic, față de dialectele sudice, din Peninsula Balcanică, precum și la înțelegerea fenomenului de „romanizare" (sau „românizare", de expansiune a romanității, a elementului românofon) în teritoriile de la nord, vest și est de hotarele vremelnice ale provinciei Dacia Traiana
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
Un ,optzecist“ mântuit, în Argo, nr.10, 1994; Bonn; Muthu, Mircea - Poemnl despre cuvinte, în Tribună, nr.50(2135), 9-15 dec. 1994; Oprea, Nicolae - Un poet din Nord-Vest, în Calende, nr.8-9-10 (44-46), anul IV, 1994; Mihaiu, Virgil - Suflu poetic septentrional, în Steaua, anul XLIV, dec. nr.12, 1994; Dobrescu, Caius - Ineredibil dar adevărat, în Vatra, nr.3, 1995; Cistelecan, Al. - Revoltă fondului nostru necitadin, în Vatra, nr.3, 1995; Pântea, Aurel - Un dionisiac la masa textualiștilor, în Apostrof, nr.1-2
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
și celor ale religiilor indiene non-budiste. După moartea lui Asoka, Imperiul Maurya cunoaște o perioadă de regres și începe să se destrame. De asemenea, budismul suferă noi sciziuni nu doar în grupurile "ortodoxe", ci chiar și în noile școli. Teritoriile septentrionale ale fostului imperiu revin dinastiei Sunga ai cărei membri erau adepți vehemenți ai hinduismului și doreau resuscitarea practicilor vedice. Evoluția budismului în India nu este însă atenuată nici de amplul proces de sectarizare, nici de persecuțiile regelui Pushyamitra Sunga (185-151
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
cultivarea dialogului și a cooperării în domeniile cultural, educațional și al cercetării pe axa ponto-baltică. Activitățile și produsele ARSBN au atras în mod constant atenția opiniei publice, a presei și a celor interesați de conexiunile dintre spațiul românesc și cel septentrional al Europei. Printre acțiunile cele mai importante desfășurate până în prezent se numără conferințele internaționale de studii baltice și nordice în România, acțiuni care s-au bucurat de o largă participare internațională și de o amplă vizibilitate naționala și internațională reflectată
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
fiind și Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, publicație științifică menită a încuraja și răspândi cunoașterea cu privire la regiunea baltică și nordică și de a disemina informații cu privire la societatea românească în ariile septentrionale ale Europei - prima revistă cu acest profil din România. Revista are în vedere, totodată, reliefarea legăturilor, relațiilor, interferențelor dintre aceste regiuni și dintre popoarele lor de-a lungul istoriei și din perioada contemporană. Revista și-a propus, de asemenea, ca
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. ARSBN colaborează totodată cu universități, licee și biblioteci în ceea ce privește predarea unor cursuri, mese rotunde, întâlniri tematice, conferințe despre spațiul nordic și baltic și realizarea de parteneriate cu instituții de profil din Europa septentrională. ARSBN este un OING și, prin urmare, are în vedere o gamă largă de activități de promovare a valorilor universale, a drepturilor omului, a cunoașterii privită ca un drept fundamental al omului, al apropierii și cunoașterii mai bune între națiunile
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
tactic. Armatele ruse au scăpat din nou de învăluire, printr-o retragere rapidă. Varșovia și fortăreața de la Novogeorgievsk au fost abandonate, Polonia fiind cucerita de Puterile Centrale. Pe 8 august a fost lansat cel de-al treilea atac în extremitatea septentrionala a frontului pe linia Niemen. În șase săptămâni, trupele germane obțin Kovno, Vilno și ajung pe linia Berezina. Lituania a fost ocupată de Puterile Centrale. Comandamentul lansează un atac desfășurat de cavalerie spre breșă liniei inamice de comunicație, dar este
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
urmă, autoritate religioasă și personalitate politică în același timp, nu s-a mărginit doar la scopuri pioase privind acele teritorii, ci a elaborat și strategia necesară pentru a le lua în posesie. Primul episcop din Livonia, Meinardo, provenea din Germania septentrională, o regiune de frontieră cu mănăstiri faimoase datorită monahilor instruiți în mod deosebit (știau pe din afară textele Sfintelor Scripturi și subtilitățile limbii latine ciceroniene). În anul 1186, Meinardo ajunge până la Uexküll, construește aici prima biserică și o fortificație, ambele
Cruciadele Nordice () [Corola-website/Science/302202_a_303531]
-
atmosferică) și continuă cu Valea Iordanului, care se termină în golful Eilat al Mării Roșii. Râul Iordan (; ), cu o lungime totală de 320 km, care ocupă cea mai joasă parte a fosei tectonice sirio-africane, izvorăște în munții Antiliban, o prelungire septentrională a muntelui Hermon, traversează pe o mică porțiune Libanul spre sud, intră în Israel și se varsă în Lacul Kineret (lac care formează un mare bazin de acumulare natural în cadrul albiei Iordanului), traversând kibuțul Degania, pe coasta meridională a lacului
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]