121 matches
-
inițial pentatonică de (măsura 24), ce avansează ulterior spre (datorită apariției sunetelor do și fa din măsura 25) și apoi, spre înlănțuirea unor acorduri micșorate cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată, ce apare ulterior, vor fi ortografiate enarmonic și respectiv, ). Exemplu edificator al influenței elementului cromatic asupra limbajului diatonic îl constituie coexistența intervalelor de septimă micșorată și mică, urmate la scurt timp de septima mare () a aceluiași acord prezent pe timpul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată, ce apare ulterior, vor fi ortografiate enarmonic și respectiv, ). Exemplu edificator al influenței elementului cromatic asupra limbajului diatonic îl constituie coexistența intervalelor de septimă micșorată și mică, urmate la scurt timp de septima mare () a aceluiași acord prezent pe timpul întâi al măsurii 27. Discursul măsurilor următoare (ilustrat în exemplul 179) va explora aceeași concepție componistică de anexare sau suprapunere de agregate sonore distincte. Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată, ce apare ulterior, vor fi ortografiate enarmonic și respectiv, ). Exemplu edificator al influenței elementului cromatic asupra limbajului diatonic îl constituie coexistența intervalelor de septimă micșorată și mică, urmate la scurt timp de septima mare () a aceluiași acord prezent pe timpul întâi al măsurii 27. Discursul măsurilor următoare (ilustrat în exemplul 179) va explora aceeași concepție componistică de anexare sau suprapunere de agregate sonore distincte. Astfel, linia ascendentă a planului inferior se va construi prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diminuarea ritmică pregnantă a finalului, în care predomină valorile de și . Nivelul ridicat al dinamicii va sublinia, în mod adițional, această tensionare evidentă a evoluției sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se construiește pe sonoritățile acordului de do major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidentă a evoluției sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se construiește pe sonoritățile acordului de do major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite interpretarea sunetului ca apogiatură a nonei. Efectul sonor de ansamblu ce asociază în mod frecvent rezonanțele de și ale celor două planuri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidentă a scriiturii datorată evoluției simultane pe 5 sau 6 voci. Linia melodică derivată din motivul tematic principal va fi armonizată printr o înlănțuire de acorduri perfecte ce inițial coboară prin tonuri, pentru ca în măsura următoare, plasarea acordului de cu septimă mică și nonă mare eliptic de terță de pe timpul al treilea să introducă printr-o cadență perfectă tonalitatea de (măsura 7). Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări de ecleraje armonice. Apariția unui nou motiv tematic, cu un caracter evident
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc. determină aspectul unei evoluții sonore ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind o afinitate armonică, care argumentează, o dată în plus, înlănțuirea continuă a acestor preludii în contextul interpretării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
început (măsura 38) va aduce succesiv restabilirea aceluiași cadru tonal de și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge la ortografierea enarmonică (cazul terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se asociază celei agogice En retenant (trenând), conturând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge la ortografierea enarmonică (cazul terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se asociază celei agogice En retenant (trenând), conturând imaginea unei naturi ce amorțește sub adierea unei ultime brize. IV
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
marcato (ce semnala accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al sonorității puternic disonante, difuzate de suprapunerea de secunde ce rezultă prin dispunerea în poziție strânsă a sunetelor acordului de si micșorat cu septimă micșorată și nonă mică eliptic de cvintă, aflat pe primul timp al măsurii 17. În spațiul armonic limitat al tonalității, concepția limbajului debussyst bazată în mod esențial pe principiul repetiției (ce presupune, cel mai adesea, doar o subtilă diversificare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza o tranziție fluentă spre episodul următor ce debutează cu o linie cromatică sinuoasă, concepută într-un atac molto stacc. Opțiunea de limitare a evoluției discursului la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematic ilustrează acel procedeu caracteristic limbajului debussyst de a varia fondul sonor al unei aceleiași idei melodice, metamorfozată de această dată prin proiecțiile sonore ale unor agregate armonice complexe. În acest sens, evoluția discursului explorează sonoritățile unor acorduri succesive de septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va sublinia în mod corespunzător acest ritm alert al schimbărilor de agregate armonice. În acest caz, Debussy optează pentru evidențierea liniei melodice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu septimă mare dă curs unei aluzii fugitive la armonia de fa# major (declarată de armură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu septimă mare dă curs unei aluzii fugitive la armonia de fa# major (declarată de armură), aspect evidențiat, de altfel, și prin plasarea strategică a terței fa# la# în prim-planul acordului respectiv. Prezența ultimelor două acorduri cu septimă în poziția răsturnării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
si major cu septimă mare dă curs unei aluzii fugitive la armonia de fa# major (declarată de armură), aspect evidențiat, de altfel, și prin plasarea strategică a terței fa# la# în prim-planul acordului respectiv. Prezența ultimelor două acorduri cu septimă în poziția răsturnării întâi, cu implicita disonanță a secundelor proiectată în vârful acestora, amplifică aspectul enigmatic al imaginii sonore evocate. Această impresie devine unanim resimțită o dată cu apariția ulterioară a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fapt ce ar contrazice concepția unei viziuni sonore născute din tăcere, din inefabilul unor trăiri prin excelență senzitive. Pentru ultimii trei timpi ai aceleiași măsuri, pedala se va schimba corespunzător înlănțuirii armonice, menținând ulterior pedala armonică de sol major cu septimă mică și treapta a IV-a urcată pe întreg parcursul măsurii următoare. Circumstanța acestui amplu efect de rezonanță generează necesitatea interpretării ușor subliniate a sunetelor aflate în vârful octavelor celui de-al treilea motiv al afirmației introductive. Construită în exclusivitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestui amplu efect de rezonanță generează necesitatea interpretării ușor subliniate a sunetelor aflate în vârful octavelor celui de-al treilea motiv al afirmației introductive. Construită în exclusivitate prin explorarea insistentă a aceleiași rezonanțe armonice corespunzătoare răsturnării I a acordurilor de septimă, evoluția ulterioară a discursului creează opoziții timbrale inedite prin jocul frecventelor alternanțe de registre. Acesta impune, de asemenea, o modalitatea amplă de pedalizare (cu un efect de rezonanță ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de cu cel expus anterior și rezultând astfel din punct de vedere acustic, rezonanța unui acord de do# major cu septimă mică, nonă mică și treapta a VI-a adăugată (ortografierea enarmonică determinând omologarea intervalelor compuse constitutive). Ultimele două acorduri (fa# major și fa major) vor fi marcate cu efecte distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia melodică a arabescului măsurii 6, cu , argumentând modificarea solicitată cu mărturia unei copii a primei ediții de preludii ce aparținuse compozitorului, în care această rectificare ulterioară apare marcată de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a expunerii în octave, adiționând acesteia o nouă linie melodică care evoluează paralel, la interval de terță. Acesta va fi ulterior contrapunctat de o evoluție „în oglindă” a vocilor mediane ce expun o parafonie de acorduri cu terță mare și septimă mică, echilibrând astfel configurația țesăturii superioare. Folosirea pedalei de rezonanță se va realiza în funcție de arcul legato-ului de expresie (măsurile 20, 23 și 24), formula ritmului trohaic (prima jumătate a măsurilor 21 - 23) și înlănțuirile armonice parcurse (a II-a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
această viziune conceptuală încărcată de simboluri ezoterice. Vârful maxim de dinamică ( f, cresc.) al episodului apare amplificat de masivitatea țesăturii acordice expuse într-o opoziție de registre, accelerarea semnificativă a tempo ului (en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni rezumative a temei de vals
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lumii apelor. Într-un tempo Scherzando (având recomandarea limitelor metronomice de ), descrierea mediului acvatic supus evocării, precum și sugestia caracterului instabil al acestuia, își află proiecția sonoră în opțiuni de limbaj ce confirmă adecvarea cu viziunea conceptuală determinantă (introducerea acordurilor de septimă, asocierea cvartei mărite și perfecte în suprapunere sau succesiune, ritmul sincopat, precum și alternanța structurilor metrice de 6/8 și 9/8). De asemenea, abundența intervalului de secundă, prezent în cadrul acordurilor de tip cluster (măsurile 1 3 și 5), precum și ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suprapunere sau succesiune, ritmul sincopat, precum și alternanța structurilor metrice de 6/8 și 9/8). De asemenea, abundența intervalului de secundă, prezent în cadrul acordurilor de tip cluster (măsurile 1 3 și 5), precum și ca interval rezultat prin răsturnarea intervalului de septimă conținut de acordurile placate sau arpegiate ale măsurilor 4, 6 și 7 generează investirea acestui element de limbaj cu semnificații definitorii la nivelul concepției estetice. Astfel, asistăm la o reală corespondență cu imaginea vizuală a „oglindirii”, atribut esențial al mediului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedalizare valabile la nivelul întregii creații pentru pian a lui Claude Debussy. Acceptând ipoteza existenței unui plan narativ prestabilit ce își derulează cursul firesc al fazelor sale tradiționale, prima intervenție cu aspect diatonic desfășurată într-o armonie de (cu septima mică și nona mare inserate ca note de pasaj ale planului superior) poate fi interpretată ca o metaforă sonoră a profilării personajului în prim planul imaginii. Dar, figura de-abia întrevăzută, fantasmă a unei închipuiri de-o clipă, apare în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]