4,332 matches
-
pe 23 octombrie 1937 la Villecresnes, aproape de Paris, tatăl său fiind de origine română. Cântăreț, autor și compozitor, cu celebra să mustață, Vassiliu a debutat la sfârșitul anilor '50 în cabaretele pariziene, semnând numeroase alte cântece, precum ''La femme du sergent'' sau ''Dans mă maison d'amour''. A fost ''un nobil artizan al meseriei cântecului'' și nu unul din acei ''artiști fabricați în două luni'', a spus despre el fostul președinte al Société des auteurs compositeurs (Sacem) Laurent Petitgirard.
Cântărețul francez Pierre Vassiliu, al cărui tată era de origine română, a încetat din viață by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21792_a_23117]
-
-mi clavicula", a povestit fostul deținut, audiat în dosar. Acesta a mai spus că "locotenentul major Ficior era cel care aplica sancțiunile cu bătaia deținuților politici, fiind cel care aplica personal loviturile deținuților". Astfel, Ficior "uneori crea o zonă cu sergenți din penitenciar înarmați cu bâte, el stătea în mijloc, și bătea câte un deținut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenți format în jurul lui", potrivit Mediafax. Același
Supraviețuitor al torționarului Ficior, mărturii cutremurătoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21848_a_23173]
-
Ficior "uneori crea o zonă cu sergenți din penitenciar înarmați cu bâte, el stătea în mijloc, și bătea câte un deținut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenți format în jurul lui", potrivit Mediafax. Același martor le-a relatat procurorilor și ce se întâmpla cu decedații: "Arăt că am văzut cu proprii mei ochi cum erau strânse cadavrele celor care mureau zilnic, aproximativ 5 - 6 deținuți politici, în special
Supraviețuitor al torționarului Ficior, mărturii cutremurătoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21848_a_23173]
-
într-o zi să se cațere pe turnul clădirii unde figurinele medievale ale Orologiului anunțau orele. Nu știu dacă era adevărat. Și dacă nu se plusa spre a spori efectul informației. În orice caz, asta semăna cu fapta faimoasă a sergentului rus ce se urcase pe turnul edificiului din Berlin, proaspăt cucerit, să împlânte acolo drapelul și care sergent purta pe brațul stâng, unul după altul, câteva ceasuri de mână, captură de război... Să mă ierte Cel de sus, dar în
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
dacă era adevărat. Și dacă nu se plusa spre a spori efectul informației. În orice caz, asta semăna cu fapta faimoasă a sergentului rus ce se urcase pe turnul edificiului din Berlin, proaspăt cucerit, să împlânte acolo drapelul și care sergent purta pe brațul stâng, unul după altul, câteva ceasuri de mână, captură de război... Să mă ierte Cel de sus, dar în război sunt fapte, aparent civile, care întrec în semnificație cele mai cumplite scene de luptă. Oricum, îndată după
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
nu vor deveni nici mai eficienți și nici mai temuți. Însă diversiunea cu "mitraliera" "Crvena Zastava" - în fond, un banal pistol cu douăsprezece gloanțe, ceva mai rapid decât jucăriile de damă din dotarea poliției - a dus la o replică disproporționată: sergenți nădușiți, cu chipiele lăsate cu năduf pe ceafa asudată, abia se mișcau sub greutatea armelor, iar din transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
nu în ceea ce ele ar putea avea în comun (temele obștești au totul în comun!), ci în ceea ce au ele unic, ireductibil și chiar necomunicabil. Dacă e să-i aflăm lui Alecsandri un antonim acela e Bacovia. între Hora Unirii, Sergentul sau Dumbrava Roșie și Plumb, Lacustră sau Decembre se consumă toată metamorfoza poeziei. Indiferent de gustul nostru și împotriva avizului modernist care ne sugera să citim poezia secolului XIX ca pe aceea a secolului XX, Alecsandri nu trebuie desprins de
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
ci pentru a invita la meditație. S-ar putea ca în homosexualitate să fi constat forța acestui clan legendar care a dăinuit doar 7 ani. Așa cum cineastul a dorit să-l aibă în distribuție pe astăzi celebrul Takeshi "Beat" Kitano (sergentul din Furyo), tot astfel a ținut să uzeze de procedeul variantelor posibile ca-n Roshomon și să înglobeze un citat din Povestirile lunii palide. Secvențe memorabile care-l reconfirmă pe Oshima ca fiind în mare formă, deși se află în
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
adânc, în subterană, tradus în românește: „Azilul de noapte”); cu același scop intră și într-o celebră cârciumă, „Komarovka”, unde, scria ziarul „Nov’”, năvăli o companie de studenți beți care încinseră o bătaie între ei, apoi se hărțuiră spectaculos cu sergentul de stradă. Marcat de cele văzute, futuristul compară modul de petrecere rus cu cel italian: „Și la Napoli sau Milano există aziluri, însă acolo nu vei vedea astfel de scene groaznice, acolo e vesel, lărmuitor; e mai multă bucurie”. Oastea
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
proverb, „nu există drumuri, ci doar direcții.” În timpul bătăliei de la Stalingrad, NKVD-ul a împușcat circa 13.500 de militari sovietici (echivalentul unei întregi divizii) pentru trădare, lașitate, dezertare, ebrietate și „agitație antisovietică”. Într-un răstimp de 58 de zile, sergentul Iakov Pavlov și micul său grup de luptători, apărînd o casă din Stalingrad, a omorît mai mulți soldați inamici decît au pierdut germanii în timpul cuceririi Parisului. Ca să se apere de urgia gerului rusesc, nemții construiau ziduri din cadavre înghețate. Feldmareșalul
De bello second by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2372_a_3697]
-
Perieți, județul Ialomița. A participat ca voluntar la războiul pentru reîntregirea neamului românesc în cadrul Grupului I de aviație unde a urmat cursurile Școlii de Pilotaj. Pînă la data de 15 iunie 1920, când este trecut în rezervă cu gradul de sergent, contingent 1918, a activat ca fotograf de război. După lăsarea la vatră a deschis la Slobozia atelierul „Foto Splendid C. Acsinte“. Se stinge din viață la 7 ianuarie 1984 la vârsta de 87 de ani. Reporter de război, artist fotograf
FOTOGRAFIA ÎN FOCUS –EDIȚIA I, Limbajul non-verbal în fotografie [Corola-blog/BlogPost/98542_a_99834]
-
un intelect și o înțelegere profundă a limbajului în termeni ai autorității și produsul totalitarismului. #### BD intra în acțiune - Durată: 100 minute - Synopsis : Două cazuri de furt, aparent banale, îi conduc pe Căpitanul Panait (Toma Caragiu), Plutonierul Căpșuna (Sebastian Papaiani), Sergentul Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele Costel pe urmele unei adevărate rețete de borfași. Confruntarea cu vestitul "trio" Gogu (Dem Rădulescu) - Trandafir (Puiu Călinescu) - Patraulea (Jean Constantin) naște situații comice irezistibile #### BD În alertă - Durată: 96 minute - Synopsis: Brigadă Diverse (Căpitanul
De 1 Decembrie la Grand Cinema Digiplex vezi filme romanesti. [Corola-blog/BlogPost/99825_a_101117]
-
cu persoana iubită.Este un păcat să nu fi cunoscut niciodată dragostea... XXVI. 20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA ÎN U.S.A, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015. Plecat‐am șase din Brașov ( însă, fără sergent ) și, într‐adevăr, nu ne erau deloc, în piept, inimile reci, ba dimpotrivă, inimile noastre fierbeau de entuziasm și vibrau de bucurie, deoarece, pește numai 30 de ore, urma să pășim pe “pământul făgăduinței” ‐ UȘA! Era în noiembrie 1995, într
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
întreceam în bancuri, poante, snoave și ghidușii, bucuroși nevoie mare că plecăm în căutarea El Dorado‐ului și cu speranța că o viață mai bună ne va miji dincolo de Ocean. Citește mai mult Plecat‐am șase din Brașov ( însă, fără sergent ) și, într‐adevăr,nu ne erau deloc, în piept, inimile reci, ba dimpotrivă,inimile noastre fierbeau de entuziasm și vibrau de bucurie,deoarece, pește numai 30 de ore, urma să pășim pe “pământul făgăduinței” ‐ UȘA!Era în noiembrie 1995, într
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
de-andaratele, salutând mereu și bâlbâind: - Am înțeles, să trăiți, verboten, scuzați, vă rog... Măi, ai dracului, ce civilizație! Phi! Să fie la noi asta! A doua scenă se petrece la București, în Cișmigiu. D. Popescu calcă țanțoș pe iarbă. Un sergent (umil) - Conașule, să trăiți, nu-i voie! Popescu - Ce nu-i voie, mă? Sergenul - Nu-i voie, să trăiți, a se călca pe iarbă. Popescu (imperturbabil) - Da’, ce mă, e moșia ta? Sergentul - Nu e a mea, conașule, da’ e
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
D. Popescu calcă țanțoș pe iarbă. Un sergent (umil) - Conașule, să trăiți, nu-i voie! Popescu - Ce nu-i voie, mă? Sergenul - Nu-i voie, să trăiți, a se călca pe iarbă. Popescu (imperturbabil) - Da’, ce mă, e moșia ta? Sergentul - Nu e a mea, conașule, da’ e orden! Popescu - Cum mă, pungașilor, d-aia plătim noi impozite, să nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem contravenție... Popescu
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
să trăiți, a se călca pe iarbă. Popescu (imperturbabil) - Da’, ce mă, e moșia ta? Sergentul - Nu e a mea, conașule, da’ e orden! Popescu - Cum mă, pungașilor, d-aia plătim noi impozite, să nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem contravenție... Popescu - Mie să-mi faci contravenție? Sergentul - Păi, dumneavoastră, dacă e orden! Popescu - Știi tu cine sunt eu, mă? Sergentul intimidat nu știe o clipă ce
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
da’ e orden! Popescu - Cum mă, pungașilor, d-aia plătim noi impozite, să nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem contravenție... Popescu - Mie să-mi faci contravenție? Sergentul - Păi, dumneavoastră, dacă e orden! Popescu - Știi tu cine sunt eu, mă? Sergentul intimidat nu știe o clipă ce să facă și spre a-și disculpa autoritatea atinsă face din umeri către spectatori cu sensul: - Ce să-i fac, dacă
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem contravenție... Popescu - Mie să-mi faci contravenție? Sergentul - Păi, dumneavoastră, dacă e orden! Popescu - Știi tu cine sunt eu, mă? Sergentul intimidat nu știe o clipă ce să facă și spre a-și disculpa autoritatea atinsă face din umeri către spectatori cu sensul: - Ce să-i fac, dacă nu vrea! Se retrage bolborosind ceva ce se poate simboliza: D.Î.P.M.
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
ia că i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preț. Era zi întâi, leafa cam acu venea...și cum stam eu așa și mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. Și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, Da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,, Și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, Da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,, Și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală de nedescris. ,,Noi ce facem dom’ sergent
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală de nedescris. ,,Noi ce facem dom’ sergent ?” Eu n-aveam voie să-mi părăsesc postul, aveam un adăpost la subsol și în caz de urgență mă băgam acolo. Păi ce să facem ? tu poți să pleci, dar eu...” Praporică ăsta era un hoț, după ce plecau toți din
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]