534 matches
-
aportului de O2 și eliminării de CO2. II.3.5.1. Mișcările plămânilor Modificarea dimensiunilor cutiei toracice este urmată de modificări în același sens ale țesutului pulmonar. Acest fenomen, esențial pentru desfășurarea normală a ventilației, se datorește prezenței între foițele seroasei pleurale a unei cantități minime și permanent reîmprospătate de lichid pleural. Împărțirea plămânului în lobi face ca tracțiunea exercitată asupra parenchimului să fie relativ uniformă. Diferențele care apar între diferite zone se datoresc fie plămânului, fie cuștii toracice. Porțiunea superioară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare a rectului, și dintr-un țesut conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele salivare, fiind exocrine, își varsă produșii de secreție la exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă două tipuri principale de celule: seroase, care sunt bogate în depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina; mucoase, ce conțin granule de mucinogen, precursorul produsului de secreție - mucina; există și un al treilea tip de celule - mixte. Cele trei perechi de glande salivare sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina; mucoase, ce conțin granule de mucinogen, precursorul produsului de secreție - mucina; există și un al treilea tip de celule - mixte. Cele trei perechi de glande salivare sunt: - glandele parotide, de tip seros, situate în lojile parotidiene lângă conductul auditiv extern, cu greutate de 25-30 g. Produsul de secreție fluid și transparent (saliva de diluție) este eliminat la exterior, prin canalul Stenon, în vestibulul gurii, în dreptul celui de al doilea molar superior; - glandele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 25-30 g. Produsul de secreție fluid și transparent (saliva de diluție) este eliminat la exterior, prin canalul Stenon, în vestibulul gurii, în dreptul celui de al doilea molar superior; - glandele submaxilare, cu celule de tip mixt atât acinos cât și seros, sunt situate sub planșeul bucal, în vecinătatea unghiului intern al mandibulei. Fiecare glandă cântărește aproximativ 7 g și își elimină produsul de secreție prin canalul Wharton, lateral frâului limbii. Saliva submaxilară este mai vâscoasă și are rol în gustație; - glandele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superior, în vederea creșterii normale a maxilarului superior și obținerii unei funcții normale a boltii palatine; -între 4-6 luni - se face obturarea chirurgicală a fisurii labiale; -după 1 an - control ORL regulat în vederea rezolvarii unor eventuale afecțiuni ale urechii medii (otite seroase, colesteatom) sau tulburări de vorbire; eventual prelungire chirurgicală a columelei cu corecția vestibulului nazal; control regulat maxilo-ortopedic cu eventuala corecție a buzei; consult foniatric și tratament logopedic; -până la 2 ani - este necesară obturarea chirurgicală a palatului moale; -între 3
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
miros și gust plăcute, puțin acrișor. Este determinat de o fermentație lactică normală; * tipul cazeos = coagulul este neuniform, puțin compact, cu lactoser în cantitate mare. Este dat de bacterii presurigene sau apare ca o consecință a unor afecțiuni mamare; * tipul seros = coagulul se prezintă sub formă de flocoane sau grunji de cazeină. Mirosul și gustul sunt puțin plăcute. Apare la laptele care conține un număr mare de germeni din grupa coli; * tipul umflat = coagulul este neuniform, cu zone de gaze. Laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de o informație utilă (până la sosirea rezultatului antibiogramei) și anume, aspectul puroiului: stafilococul generează un puroi cremos, gălbui, inodor, streptococul puroi fluid, filant cu tentă verzuie sau lush ,inodor, E.colli puroi galbenverzui, fetid miros de „varză stricată”, anaerobii puroi seros, gri-maroniu, fetid, Pseudomonas aeruginosapuroi verde-albăstrui cu miros caracteristic. bolnavul va fi pansat zilnic (în infecții grave chiar de mai multe ori pe zi); mobilizare activă a degetelor neafectate. Vor fi spitalizați în servicii specializate bolnavii care prezintă: celulite extinse, limfangită
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
pentru reluarea evoluției locale (pulmonare), fie pentru diseminarea la distanță, pe cale hematogenă sau limfatică. 7.2.2. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tuberculoza produce trei tipuri de leziuni: leziuni foliculare, leziuni exsudative și leziuni atipice. Leziunile exsudative se întâlnesc în special la nivelul seroaselor și se deosebesc de leziunile exsudative ale altor inflamații banale prin elementele celulare conținute de aceste exsudate care conțin aproape în exclusivitate limfocite și macrofage. În acest exsudat, bacilul Koch, poate fi pus în evidență mai mult sau mai puțin
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
cunoscute dar, care este încă obscur în privința condițiilor. Sunt cancere care au metastaze în momentul diagnosticării, dar sunt și cancere ce metastazează după mult timp. În general, extensia tumorală se poate produce pe patru căi: limfatică, pe cale sanguină și pe cale seroasă. Extensia limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) și deficiențe valvulare. Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17.4. SIMPTOMATOLOGIE Manifestările clinice ale tumorilor sunt foarte variate în funcție de tipul, localizarea și stadiul evolutiv al acestora. Tumorile benigne se manifestă, în general
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Folosirea tehnicilor de electro-, cryoși laser chirurgie aduce o îmbunătățire a rezultatelor. Sunt tot mai indicate și utilizate asocieri terapeutice în cursul intervenției chirurgicale. Astfel, se practică radioterapia în câmpul operator după ablația tumorii, asocierea chimioterapiei și hipertermiei în cavitățile seroase după exereza chirurgicală sau în diseminări. În unele tumori (tiroidă, ovar) sunt indicate exereze de reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
bazată pe efectul citotoxic al căldurii asupra celulelor, în special, tumorale. Căldura (peste 420C) produce modificări circulatorii și celulare (membranare, permeabilitate, transport și receptori). Poate fi aplicată local (în contact cu tumora sau la distanță de ea), regional (în cavități seroase) și general. Frecvent este folosită în asociere cu chimio sau radioterapia (chiar intraoperator) datorită potențării efectelor citotoxice. 17.7.7. TERAPIA GENICA Terapie a viitorului, abia la debut, este bazată pe ingineria genetică a oncogenelor (tot mai bine cunoscute). Își
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2.1.1. Profunzimea leziunilor a. contuzii superficiale care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem dur post-traumatic; b. contuzii profunde leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele doua tipuri de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
moderate (medii) sunt consecințe ale unor traumatisme mai importante: fenomenele ce apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în dinamică, este foarte importantă. Interogatoriul trebuie să stabilească prin datele culese de la bolnav sau anturaj momentul producerii accidentului și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Inspecția zonei contuzionate va aprecia întinderea, prezența sau absența excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”). 12.2.6.3. Seromul (colecția seroasă Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]