90 matches
-
un loc manifestările de poezie bună, indiferent de origine și de orientare. Prin volume colective de tipul Cele mai frumoase poezii ale anului, în care autori octogenari se combină cu „post-douămiiști”, cei doi spulberă (și bine fac!) percepția generaționistă, pe sertărașe, a poeziei românești. Un gest de normalitate care, pus în practică cu ceva mai mult discernământ - câteodată, cei doi fac paradă de acest împăciuitorism literar -, va modifica, pe termen lung, modul în care se discută poezia la noi. Nu-i
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
ceva... era exact experimentul, era exact noutatea cu care ea venea. Eu în traducere nu pot să le redau pentru că ea decupează cuvintele, le ia arbitrar și face un drum dus-întors: ori îi vine o idee și atunci ia din sertărașe cuvintele care se potrivesc acelei idei, ori ia la întîmplare "pumnul de cuvinte", de tăieturi din ziar și-și combină în cap, pe loc, versurile. Eu nu pot să fac acest lucru ca traducător, eu pot să iau doar ad
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
întunecoase. În sfârșit am ajuns la el acasă: o colibă cu două camere. Patul sfanțului nostru Cristofor se află într-una din ele. În cealaltă trona un imens fotoliu de rachița, ornat din belșug cu inutile rozete de paie și sertărașe stranii, lipite de brațele lui; o capodoperă a stilului victorian. Uriașul fotoliu mi-a revenit mie în noaptea aceea. Prietenii mei și-au întins pe jos ziarele de după-masă, întinzându-se cu grijă peste știri și pește editoriale. După respirații
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
care uitasem cu totul în zbuciumul vieții citadine. M-am cufundat în somn, legănat de murmurul pământului meu natal. Oare de unde venea acea zvâcnire sălbatică a pământului, acele miresme pure? Vârându-mi degetele prin ochiurile rachiței fotoliului colosal, am descoperit sertărașele și în ele am simțit plantele uscate și netede, crengile aspre și rotunde, frunzele lațe, moi sau țări. Era acolo întregul arsenal binefăcător al predicatorului nostru vegetarian, comoara unei vieți dedicate strângerii de buruieni cu mâinile lui uriașe de sfânt
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
Cu siguranță, anii pe care i-am petrecut împreună v-au marcat, chiar dacă încă nu sunteți conștienți de acest fapt. În timp, cunoștințele se vor sedimenta și se vor așeza în sertărașele lor, binele și răul vor fi mai ușor de deosebit, prieteniile vor fi probate prin fapte. Îmi doresc nespus ca scurgerea anilor să nu vă afecteze și simțul dreptății, pe care nu de puține ori l-ați manifestat, sau spiritul
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
sens, degeba mai încercam să scriu...trebuia să termin povestea... sau să o tîrîi... la cheremul... la pofta cui? Pe urmă , brusc, au năvălit ștrumpfii, s-au dat peste cap, s-au adăpat din linguri, au desfăcut papiotele multicolore din sertărașul mașinii de cusut și s-au înfășurat vioi în ațe, au deschis televizorul, frigiderul, mașina de spălat, calculatorul, radioul, dulapurile, ce hoardă, Dumnezeule!... au încercat pixurile la culoare... fîșșșșșșșșș...pe coli vernil...aspiratorul, floarea vopsită a caloriferelor, florile de metal
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
din minte și exact ceea ce-ți opun mi te aduce ca un lasou în taverna sordidă în mijlocul privirilor moi și galbene între acele buze care-și aruncă cuvintele de la unele la altele atît de perfect cum intră pistonul în sertăraș mirele și miereasa copilul rimbaud e gata să se deschidă dureros să plătească să plătească să plătească toate nimicurile sînt contacte ale pielii înțelegi la televizor chiar atunci dar nu-mi lua niciodată dragostea în fotografia lui Christian fetița ieșise
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
de acest fel a făcut-o zilele trecute când ne-a adunat pe toți în sufragerie și ni s-a adresat cu o voce aproape marțială: -Destinse doamne și domnii miei, recunoaștem-nu recunoaștem, fiecare dintre noi avem undeva, într-un sertăraș intim, partea noastră de sentimentalism, adică zona aceea din eul propriu care reacționează, voit sau nu, la suferințele semenilor. -Ai febră ?, l-am întrebat cu îngrijorare. Dar m-a auzit ? -...De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
lucrări corale care nu-și propun altceva decât materializarea perceptelor creatoare ale făuritorului operei naționale românești, Drăgoi - anume apelul exclusivist la tezaurul de frumuseți conținut în melosul românesc“. Parastas cu Sabin Drăgoi Se spune că amintirile oamenilor sunt păstrate în sertărașe ale creierului care, cu trecerea timpului, își găsesc din ce în ce mai greu cheia care le deschide. Răzbat la suprafață doar acele amintiri care sunt cu adevărat vii. Importantă pentru cariera lui Ion Crișan este următoarea, prima care i s-a părut cea
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
într-o viață cotidiană a ideilor. Structura volumului mă îndreaptă spre o analogie cu un ciclu narativ, cel al povestirii cu sertare: există așadar o tramă ca pretext care prilejuiește inserția unui șir de minieseuri, un eșafodaj de sertare și sertărașe, unele sofisticate, altele pline ochi de idei, unele care se deschid mai greu, altele rămân întredeschise. Ele prilejuiesc cititorului o experiență pe care nu a mai trăit-o din copilărie: curiozitatea și apetitul de a cotrobăi prin sertarele celor mari
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
potriveau. De-abia după vreo două zile am căzut de acord că eu uitasem una, el uitase alta, deși, în linii mari, lucrurile se potriveau. După ce am luat-o amîndoi metodic, am redescoperit fiecare în parte, prin diverse sertare și sertărașe ale memoriei, pe care nici unul din noi nu le mai deschisese de peste 15 ani, amintiri care au ieșit de acolo cu amănunte și, pentru mine cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi mai aminteam
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi mai aminteam decît numele au ieșit din acele sertare cu vorbele lor și cu sentimentele mele de atunci față de ei. Mă întreb însă cîte asemenea sertare și sertărașe ale memoriei mele nu vor rămîne pentru totdeauna închise pentru că la timpul potrivit nu am scris, zilnic, cîteva cuvinte despre ceea ce mi s-a întîmplat.
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se devorează reciproc, mușcându-și unul altuia coada. Unul dintre ei era făcut din lemn negru de abanos, iar celălalt din lemn
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli, de a renaște, de a călători în lumea lor, a balaurilor, în lumea de dincolo. Speriat de amintire, Bătrânul aruncă inelul în sertăraș, prăvăli capacul boltit al cufărului, îngrămădi gâfâind câteva mobile grele deasupra și se prăbuși vlăguit într-un somn fără vise, ca într-o prăpastie fără fund. Capitolul II TOAMNA ERA CALMĂ ȘI AERUL mirosea a miere de salcâm. Bătrânul tânjea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
muritorilor. Pentru că cealaltă, Ars magna combinatoria, marea sa operă ezoterică, ce va fi scrisă în latină sau în limba volapük11, o rezervă pentru mai fericite vârste. Lucrează la ea în permanență, dar decis să o îngroape, necunoscută, într-un ermetic sertăraș de iridiu sau de molibden, când o să moară, ordonând să o îngroape cu el și lăsând destinului, ca în curgerea secolelor, să apară la suprafața pământului într-o zi, printre oase roase, când va fi deja genul uman demn de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Gârbea se străduie să salveze lumea sfîrșitului de secol, reinventînd comedia și teatrul de marionete. Ați citit bine teatrul de marionete și să nu vă mire, căci personajele lui Gârbea sînt invariabil marionete (matrioșe clivînd matrioșe). Fiind înzestrate doar cu sertărașe bibliografice, evoluția lor nu poate fi desfăcută de actul intertextual al lecturii. De aceea, poate, pe alocuri, teatrul lui Gârbea pare redus la arta citirii, subordonată automatismelor și jocului memoriei culturale, care, adesea "alege din tezaurul literaturii exact prostiile". Pescărușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și pe piept inscripții ebraice și semne cabalistice obscure. Un pelican completează triada Inițiatorului. Personajul e purificat într-o etuvă de cristal de stâncă, pe când, într-un vas de cuarț, fecalele sale sânt transmutate în aur. Nouă inserturi, ca nouă sertărașe în corpul Venerei, corespund poveștilor celor nouă personaje-statui, bărbați și femei, așezați goi în firidele sălii, ca în Arman. Fiecare corespunde unei planete și are o profesie. Fiecare își spune numele, planeta și profesia, iar apoi, în imagini halucinante, își
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
netedă, strălucitoare alunecându-i sub degete. Negustorul evreu de antichități care i-l vânduse Îi spusese că astfel de piese erau destul de rare fiindcă fuseseră foarte greu de lucrat. Sculptat din lemn de nuc În insulele Mării Egee, apoi Împodobit cu sertărașe și compartimente secrete ca o broderie fină. În ciuda delicateții ornamentației, biroul era atât de solid Încât ar fi putut ține mai multe vieți. — Biroul ăsta o să-ți supraviețuiască, ție și chiar și copiilor tăi! Negustorul a râs, de parcă faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pare a avea o predilecție nemaiîntâlnită pentru mânuirea de scheme și de clasificări. Mai mult decât atât: cu o acribie desăvârșită, realitatea este descompusă în cele mai mici particule cărora li se atașează etichete, după care sunt plasate, ordonat, în sertărașele taxonomice. Înainte de a mi se obiecta că nu este nimic ciudat aici, pentru că acesta este modul în care se desfășoară activitatea cognitivă în general, să vă mai dau un alt exemplu. Cine îmi poate spune cum se numește spațiul adâncit
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în mod veridic și logic, n-ar avea nici în clin, nici în mânecă. Planurile se suprapun, se întretaie, se despart..., totu-i, aparent, fără noimă, însă, logic plauzibil... S-a întâmplat, însă, și ca anumite evenimente, cuibărite în cine știe ce sertăraș al memoriei, cărora, la vremea lor, nu le-a fost acordată semnificație aparte pentru că, la prima vedere, nici n-o aveau, să iasă din anonimatul lor și să capete nebănuite dimensiuni. Subconștientul are alte criterii de alegere. Îmi amintesc, bunăoară
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
am să fac. Dar n-o să mă arunc, pentru că nu e nevoie. N-o să fie nevoie.“ N-au mai spus, o vreme, nici o vorbă. Ioana Sandi continua să se pieptene privindu-se atent în oglindă, apoi a scos dintr-un sertăraș o sticluță cu ojă, uitându-se lung la ea. Andrei Vlădescu se plimba prin încăpere, cu mâinile la spate, s-a oprit în dreptul ușii deschise a balconului, urmărind perechile care treceau pe stradă. Voia să vorbească și nu era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
strînse mîna În jurul gîtului lui Jim. Cu un ordin Înăbușit de masca lui de bumbac, Îl azvîrli spre sobă. În timp ce Jim se ridică din genunchi, sergentul lovi sacii de cărbuni, Împrăștiind brichetele pe podeaua de piatră. Jim scormoni zgura din sertărașul sobei. Nou-veniții se răspîndiră printre bănci și se așezară cu fața spre ecranul gol al cinematografului, de parcă s-ar fi așteptat să Înceapă să ruleze un film. Basie și perechea de olandezi, Paul și David, precum și bătrînii misionari, stăteau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de vivacitate cu care se supuneau stilului tineresc suveran. Puterile sunt puteri - suzerani, regi, zei. Și bineînțeles că nimeni nu știa când să se dea bătut. Nimeni nu negocia pacea În mod sobru și decent cu moartea. Cafeaua măcinată din sertărașul de sub râșniță o ținu deasupra recipientului. Sârma roșie se Întunecă mai adânc, mai alb, alb. Cârlionții făceau crize. Mărgele de apă țâșniră În sus. În mod individual, Înaintașele se duseră la suprafață grațios. Apoi clocotiră laolaltă. Turnă cafeaua măcinată Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se devorează reciproc, mușcându-și unul altuia coada. Unul dintre ei era făcut din lemn negru de abanos, iar celălalt din lemn
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli, de a renaște, de a călători în lumea lor, a balaurilor, în lumea de dincolo. Speriat de amintire, Bătrânul aruncă inelul în sertăraș, prăvăli capacul boltit al cufărului, îngrămădi gâfâind câteva mobile grele deasupra și se prăbuși vlăguit într-un somn fără vise, ca într-o prăpastie fără fund. Capitolul II TOAMNA ERA CALMĂ ȘI AERUL mirosea a miere de salcâm. Bătrânul tânjea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]